Steaua Roşie, martie 1956 (Anul 5, nr. 370-378)

1956-03-03 / nr. 370

Un grup de colectivişti din comuna Bucu, raionul Slobozia, regiunea Bucureşti, au adresat unor­­ consăteni de-ai lor o scrisoare prin care le înfăţişează fapte din viaţa lor nouă pe care o trăiesc în gospodăria­­ colectivă şi îi îndeamnă pe ţăranii muncitori cu gospodărie individuală Virgil Stoicescu, Dinu Marin şi pe­­ ceilalţi, cărora li s-a adresat scrisoarea, să rupă cu şovăiala, să intre în gospodăria colectivă. „Vă chemăm alături de noi, — se scrie în scrisoare — pentru că suntem­ siguri că munca în colec-­­ tiv ar însemna pentru voi o viaţă plină de bucurii. In colectivă, să ştiţi bine, munca se împleteşte strîns cu­­ bunăstarea.“­­ Scrisoarea colectiviştilor din Bucu a fost publicată în ziarul ,,Steagul roşu” din Capitală, apoi în „ revista , Albina“ şi alte ziare. Astfel, iniţiativa colectiviştilor din Bucu s-a răspîndit. Şi în regiunea noastră co- s­­ectiviştii au început să scrie consătenilor lor, care mai şovăie, mai aşteaptă zicîndu-şi „să vedem la anul“, în-­­ demnîndu-i să păşească cu încredere în gospodăria colectivă. In numărul de azi al ziarului nostru publicăm­­ scrisoarea colectiviştilor din Batoș, raionul Reghin.­­ Scrisoarea colectiviştilor din Batoş Scrisoarea unor colectivişti din G.A.C. „în­frăţirea“, comuna Batoş, raionul Reghin, adre­sată ţăranilor muncitori cu gospodărie indivi­duală Florea Vasile, Bota Alexandru, Imecs Im­re, Boros Márton, Luis Ştefan şi altor consăteni de-ai lor. „Mult ne-am glnd­it, cum ar trebui să facem gospodăria noastră să devină tot mai puternică şi viaţa noastră să fie tot mai îmbelşugată. Pro­verbul zice că „unirea face puterea". Noi ne-am unit şi muncim in gospodăria colectivă. Munca noastră are rezultate. Dar in comuna noastră mai sunt ţărani muncitori, priceniţi şi harnici; dacă ei ar fi alături de noi, succesele noastre ar fi şi mai însemnate. Şi, iac-aşa, ne-am prins mai mulţi din colectivă să vă aşternem pe hîrtie o scrisoare vouă consătenilor noştri, ţărani mun­citori cu gospodărie individuală şi să vă îndem­năm să veniţi alături de noi. Intre noi colectivista şi voi ţăranii cu gos­podărie individuală există o prietenie statornică, doar am muncit, multă vreme împreună. Aceasta prietenie ne-a îndrumat pe noi să trecem la trea­ba asta. Tu, Florea Vasile şi tu, Bota Alexandru şi voi ceilalţi ţărani muncitori consăteni de-ai no­ştri cu gospodărie individuală ştiţi bine că la înfiinţare colectiva noastră era săracă, cu ani­male puţine şi slabe In cei cinci ani de la în­fiinţare aţi văzut cu ochii voştri că gospodăria noastră s-a dezvoltat mult şi s-a făcut din ce in ce mai bogată. In prezent în ferma gospodă­riei noastre avem 15 vaci cu lance 25 mânzaţi, 25 capete boi de muncă, 29 cai. 500 oi din care cu lină semolină 380. 32 porci şi scroafe şi 50 famili de albine Am construit în anii aceştia un grajd pentru 100 vite mari, un saivan pentru 500 oi, o maternitate pentru scroafe, fierărie, rotărie şi­ tîmplărie, şuri, pentru fin şi alte con­strucţii divemi camionul nostru. Ştiţi foarte bine că la întemeiere numai 20 la sută din colectivişti posedau în gospodăria lor personală o vacă şi alte animale mici. Acuma 98 la sută din membrii gospodăriei noastre co­lective au în gospodăria lor personală cite o vacă cu lapte şi alte animale, mici. N-a trecut mult timp de cinci in gospodărie s-au cîntărit roadele muncii unui an întreg. Cu tot timpul schimbător, ploios, din anul trecut, recoltele ob­ţinute au fost destul de frumoase. Astfel, la griu am obţinut de pe un hectar 1910 kg, la po­rumb 2.022 kg, la sfecla de zahăr 27.000 kg, la struguri 6.662 kg ş. a. m. d. La toate culturile am obţinut producţii mult superioare faţă de ţăranii cu gospodărie individuală. La împărţirea veniturilor, pentru fiecare zi­­minică s-au dat cite 2,15 kg griu, 3,27 kg po­rumb, 1,11 litri vin, 4,30 kg cartofi, 3,27 kg fin, 4 lei precum şi alte produse ca: brinză, lină şi altele in cantităţi însemnate. Văzind dezvoltarea colectivei noastre, pre­cum şi recoltele obţinute şi plata pe o zi-muncă, credem că ar fi bine să facem o mică socoteală între venitul unuia dintre noi și al unui consă­tean fruntaş in lucrarea pămintului. Iată-l, de pildă, pe colectivistul Vasile Cristian care cu cei 4 membri ai familiei sale a realizat 946 zi de­­muncă. Pentru aceasta, Cristian a primit 2.024 kg griu, 3.093 kg porumb, 4 073 kg carton, 3.093 kg fin, 1.040 litri vin, 46 kg zahăr, 3.784 lei şi alte produse. Valoarea celor primite se ridică la aproape 36.000 lei. Aşadar, nu e de mirare că colectiviştii noştri îşi construiesc case noi, işi cumpără aparate de radio, mobilă şi altele. Acum, să vedem cum ai ieşit tu, tovarăşe Flo­rea, ca ţăran cu gospodărie individuală, recuno­scut în tot satul ca un om vrednic, iute la treabă şi priceput gospodar in lucrarea pămintului. Recolte ca tine n-a obţinut nici un ţăran cu gospodărie individuală. Cu toate astea, nu poţi spune că ţi-ai îndestulat casa tot aşa ca Vasile Cristian, Toader Borşeanu, Ioan Hartik sau alţi membri ai colectivei noastre. In familia ta ai 4 braţe de muncă. La sfirşit de an te-ai al­es de pe cele 4,20 ha pămînt cu vreo 2.500—3 000 kg cereale, iar din alte produse cu mult mai puţin. Oameni vrednici sînteţi şi voi Bota .A­­lexandru. Boros Marton. Imecs Imre. In gos­podăria noastră colectivă prin hărnicia voas­tră aţi fi putut aduna multe zile-muncă care ar fi asigurat un belşug de produse şi in casele voastre. Vouă, consătenii noştri, vă adresăm scri­­sorea de faţă. Vouă, Florea Vasile, Boia A­­lexandru Imecs Imre, Boros Marton, Luis Ite­­fan şi altor ţărani cu gospodărie individuală. F. timpul să biveţi cu şovăiala şi să intraţi a­­lături de noi in colectivă. Cele 49 de familii care au intrat în acest an sunt o dovadă grăi­toare că tot mai mulţi ţărani muncitori îşi dau seama de foloasele muncii in comun. Cin­­diţi-vă şi veţi vedea că numai gospodăria co­lectivă este singura cale justă spre bunăstare şi fericire. Sintem­ siguri că prin intrarea voas­tră in rindurile noastre, colectiva noastră s-ar întări si mai mult şi munca, ar fi mai scornită Aceste citeva rînduri s­unt izvor­e din adincul inimii noastre şi credem că in curmă vom bate valma bărbăteşte şi vă vom ura: „Bun venit în rindurile noastre”. Precup Simion, Biro Lajos, Borşeanu Toa­der, Vasile Cristian, Hartik Ioan, Boros Gheor­­ghe, membri ai gospodăriei agricole colective „înfrățirea", din comuna Botoş, raionul Reghin. „Superioritatea formelor socialiste de producţie agricolă îşi găseşte ex­presia nu numai în recoltele mai mari, ci şi în veniturile pe care le împart membrilor lor şi care întrec cu mult pe cele ale ţăranilor mun­citori cu gospodării individuale”. (Din Raportul de activitate al C. C. al P.M.R. la Congresul al II-lea al partidului). Pînă în anul 1953, ţăranii muncitori Iacob Crăciun şi loan Morar Nutu îşi aveau g­os­­podăriile lor individuale. Gos­podăria primului avea o supra­faţă de 6,72 ha şi animalele ne­cesare pentru a-şi lucra locul, iar a lui loan Morar Nutu de 6,66 ha. Văzind că colectivişti­­lor le merge mai bine şi obţin producţii sporite la hectar, Iacob Crăciun s-a înscris şi el în gos­podăria colectivă din sat. De atunci au trecut citi­va ani. O duce destul de bine. In anul trecut familia lui (3 braţe de muncă) a efectuat 624 zile­­muncă. Din veniturile pe care le-au obţinut anul trecut, el a putut creşte şi apoi vinde o ju­­nincă, 3 porci, 12 purcei şi alte­le, care i-au adus un cîştig de 6.845 lei. A reuşit de asemenea, ca în aceşti ani, să-şi construias­că o bucătărie de vară, să-şi cumpere un aparat de radio şi altele. Faţă-n faţă Să vede­m care e starea tăra- Nuţu e unul dintre cei mai buni puţin de 1.400 kg boabe la ha­­nului mijlocaş loan Moraru Nu- gospodari din comuna Lueriu Are peste 8.500 kg fin, coceni, ţu. El are vite de lucru, car şi (raionul Reghin). De pe 2 ha Paj,e Si­­arie­e­, unelte, iar în casă patru oameni semănate cu griu el a scos 3.500 tJ^^0Te Tăranulkri mum-' buni de lucru. Țăranul muncitor kg, iar la porumb cu ceva mai citor cu grospodărie individuală ■ ■ ■■■iii ■win I iiMf ■■ I ii iii——armir-rr- —--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------îmi». ............ Colectivistul Crăciun Iacob (3 braţe Ţăranul muncitor loan Morar Nuţu Valoarea în lei a veniturilor de muncă flU efectuat 624 zile.muncă) (4 braţe de muncă şi o suprafaţă Din suma totală reiese că ves­te. Dar se ştie că fiecare gospo­­podăreşti. Iată cheltuielile prim­­­iturile la principalele produse dărie îşi are cheltuielile ei gos-­cipale, ale unuia şi altuia sunt apropia­Din tabelul alăturat reiese a rămas acelaşi, de 23.996 lei pentru sămînţă, întreţinerea a­­clar că, colectivistul nu are nici Ţăranul muncitor cu gospodărie­nimalelor, impozit şi cote către un fel de cheltuială. Venitul lui individuală are însă cheltuieli stat, care se ridică la 9.460 lei de 6,66 ha teren), iar ven­hii lui este de 13 390 lei, deci aproape pe jumătate ci­ al colectivistului. Deci cine e mai cîştigat? — Nimeni altul decît colectivis­tul — Colectiviştii din Lueriu sînt oameni harnici. Ei şi-au mărit numărul de­ animale cu 4 pe­rechi de boi, 7 cai, 326 oi, 30 stupi şi altele. Şi-au construit un grajd cu o capacitate de 70 capete animale, 2 silozuri, un saivan, o magazie de cereale, iar în construcţie se află o ma­ternitate pentru 20 scroafe, o remiză pentru adăpostitul uti­lajului agricol. Organizaţia de bază cît şi membrii gospodăriei agricole co­lective trebuie să-şi intensifice munca în rindurile ţăranilor muncitori cu gospodării indivi­duale, să le explice practic cum se munceşte în gospodăria co­lectivă şi care sunt avantajele ei. Dovezile grăitoare ca de pildă o asemenea comparaţie pot con­vinge pe acei care mai şovăie, că numai prin gospodăria colec­tivă își pot făuri un viitor feri­cit. -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------— cereale, produse animale, gospo­dăria personală, inclusiv banii primiţi pe zile-muncă ______________23.996 22.840 Total venit: 23.996 22.840 _ , Ţăranul muncilor cu gospodăria­­ Colectivistul individuală Felul cheltuielii gospodăreşti____________________________________________________________­­ Din venitul de 23.996 lei LEI Din venitul de 22 840 lei LEI | Cota, impozit și alte taxe — _________________________^ __ Pentru semință — __________________________ Alte cheltuieli — ^_~l° _| Total cheltuieli: — ________________________3| Venitul net: 23.996 __________ | 13 320 | Din viaţa nouă a satelor noastre , ude acestea, în satele Cîmpeniţa, Bozeni şi in comuna Păsăreni din raio­nul Tg. Mureş s-au inaugurat noi în­tovărăşiri agricole. Acum, în raionul Tg. Mureş există 28 gospodării agri­cole colective şi 37 întovărăşiri agri­cole care cuprind peste 30 la sută din suprafaţa agricolă şi peste 23 la sută din suprafaţa arabilă a raionului. L­a sfîrşitul lunii februarie 1955, în raionul Reghin au existat 6 întovără­şiri agricole. In prezent, numărul în­tovărăşirilor agricole este de 18 A '"Anul trecut, în preajma zilei de 3 martie, numărul familiilor intrate în gospodăriile agricole colective din regiunea noastră a fost de 11.366. Intr-un an de zile, numărul familiilor din gospodăriile colective a sporit la 11.804. Suprafața totală a gospodă­riilor colective s-a mărit cu peste 1.000 hectare. A­plicarea metodelor avansate de muncă în agricultură are o deosebit de mare importanţă în sporirea pro­ducţiei agricole la hectar şi reducerea cheltuielilor de producţie. Anul trecut, de exemplu, colectiviştii din Ghidfa­­lău (raionul Sf. Gheorghe) au cultivat cartofi pe o suprafaţă de 40 ha, din­­ care 20 ha în rînduri obişnuite, iar în cuiburi dispuse în pătrat alte 20 ha. La cartofii plantaţi în rînduri obişnuite au avut o recoltă de 20.700 kg la ha, în timp ce la cartofii plantaţi in cui­buri dispuse în pătrat producţia me­die a fost de 22.400 kg la ha. De pe întreaga suprafaţă pllantată în cuiburi dispuse in pai. .. s-a recoltat cu 31.000 kg mai mulţi cartofi şi în acelaşi timp s-au cheltuit cu 354 zile-muncă mai puţin decît la cartofii plantaţi în rîn­duri obişnuite. έnsămînţînd porumb hibrid, colec­tiviştii din Ciba-Nicoleşti au obţinut anul trecut o recoltă medie de peste 4.500 kg porumb-ştiuleţi la hectar, iar colectiviştii din Chendu Mare au realizat la porumbul hibrid o produc­ţie de 4.477 kg la hectar. L­a sfîrşitul anului 1955, numărul cadrelor tehnice care lucrează direct în mijlocul ţăranilor muncitori era de peste 250 ingineri şi tehnicieni a­­gronomi sau zootehnişti şi medici ve­terinari. I­­n cursul anului trecut punctele agricole din regiune au înfiinţat 692 parcele experimentale şi loturi demon­strative pentru stabilirea soiurilor de culturi potrivite condiţiilor de climă şi sol şi pentru extinderea metodelor agrotehnice avansate. I­­n anul 1955, S.M.T.-urile din re­giunea noastră au executat cu 16,43 la sută mai multe lucrări mecanizate decît în anul 1953. In afară de gos­podăriile agricole colective şi înto­vărăşirile agricole deservite, S.M.T.­­urile din regiune au executat lucrări mecanizate în 4.980 gospodării indi­viduale ale țăranilor muncitori. έn ultimii 3 ani S.M.T.-urile din regiune au fost înzestrate cu 119 trac­toare fizice, de tipuri noi K.D., KOP și MTZ, 107 batoze, 06 secerători-le­­gători, 70 pluguri de tractor, 65 poli­­diserri 42 cultivatoare, două combine­ţi al­te maşini agricole. Femeile participă activ la lupta pentru sporirea producţiei agricole. In clişeu , femei fruntaşe in producţia agricolă îşi împărtăşesc ex­perienţa.

Next