Steaua Roşie, martie 1956 (Anul 5, nr. 370-378)

1956-03-03 / nr. 370

3 martie 1956 STEAUA ROŞIE »3 Ostărul isigliser Colectivista Pater Ana Nici cînd n-a vi­sat tînărul mu­nci­­tor Grigorescu Gh­eorghe că va putea ajunge vreo­dată inginer. In a­­nul 1942, a fost ne­voit să întrerupă şcoala şi să lu­creze ca muncitor necalificat la o uzi­nă din Braşov. N-au trecut insă nici doi ani de la eliberarea ţării noastre de sub ju­gul hitlerist , şi muncitorul Grigo­­rescu Gheorghe s-a calificat ca rabotor şi­ i s-au creat condiţii ca să poată urma cursurile serale ale liceului industrial din Ora­şul Stalin. Apoi a fost trimis la cursuri speciale pen­tru pregătire, în vederea intrării în politehnică. Anul 1950, an însemnat în viaţa tovarăşului Gri­­gorescu Gheorghe. Pisacă să studieze în Uniunea So­vietică, la Institutul Energetic „V. I. Lenin“ din Iva­novo, în apropierea Moscovei. Cîte amintiri de neuitat! Ochii mari albaştri, îi strălucesc de bucurie cînd po­vesteşte despre viaţa de student. La început a fost greu; cunoştinţele de limba rusă pe care le avea din ţară erau insuficiente. Cu ajutorul colegilor de cameră Saşa Govorkov şi Igor Vorobiov, curind de tot a în­ceput să înţeleagă cursurile şi mai apoi să vorbească curent ruseşte, învăţa mult şi temeinic. In vara lui 1955, şi-a susţinut cu succes examenul de stat şi s-a întors în ţară, unde a fost repartizat la termocentrala „Steaua roşie” din Sîngeorgiu de Pădure. N-au trecut decît 7 luni de cînd tovarăşul inginer Grigorescu răs­punde, în ţura sa, de manevrele din timpul serviciului. Munceşte conştiincios, străduindu-se să aplice tot ceea ce a învăţat în ţara constructorilor comunismului. Membru de partid încă din 1946, de cînd avea numai 18 ani, tovarăşul Grigorescu este şi în termocentrală un neobosit agitator. Adesea el poate fi văzut discutînd cu muncitorii diferite probleme legate de politica in­ternă şi internaţională a statului nostru de apropiatele alegeri de deputaţi în sfaturile populare şi altele. Inginerul Grigorescu Gheorghe este iubit şi res­pectat ele toţi muncitorii termocentralei. In alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare, a fost propus can­didat al F.D.P. pentru sfatul popular comunal în cir­cumscripţia nr. 16. La întîlnirea ce a avut-o cu alegă­torii săi, s-au ridicat o serie de probleme pe care tova­răşul Grigorescu s-a angajat să le rezolve: ,Am să mă trăduiesc să nu înşel încrederea acelora care mau propus candidat“. — Eh, așa ară­tam eu pe vremea cînd eram tînără, spuse zîmbind to­varăşa Peter Ana, uitindu-se la o fo­tografie din tinere­ţe Cîţi flăcăi nu­mi dădeau tîrcoa­le ! Eu însă trebuia să muncesc din greu prin ogrăzile alto­ra, pentru a-mi cîş­­tiga pîinea zilni­că — piine stropi­tă din belşug cu lacrimi şi sudoare. Nici după ce m-am căsătorit n-am dus­­o mai bine... Este povestea unei vieţi simple, plină de trudă şi săracă în bucurii. Ziua de 23 August 1944 a însemnat o cotitură importantă şi în viaţa familiei Péter. Multe schimbări s-au produs de atunci. Tovarăşa Péter a în­ceput să înţeleagă că singura cale care duce spre o viaţă mai bună este să mergi pe drumul deschis de partid De aceea în 1950, cînd în comuna Rugăneşti (raionul Cristurul Secuiesc) a luat fiinţă gospodăria agricolă colectivă „Steaua roşie“, s-a numărat printre primii care au făcut cerere de primire îni gospodărie. Tovarăşei Ana îi place să împărtăşească din cunoştin­ţele sale şi celorlalte femei. Vara, în pauza de prînz, adesea poate fi văzută în mijlocul colectivistelor, discu­tînd unele articole mai importante din ziar, sau citindu­­le dintr-o broșură. In 1954, a fost aleasă responsabilă a comisiei de femei. Rezultatele muncii sale s-au văzut curînd. De unde pînă atunci în comună nu exista nici un abona­ment la revista ,.Dolgozó No“, în anul acela au fost făcute 102 abonamente De cîte ori se organizează şe­zători în sat tovarăşa Péter ia parte cu plăcere şi discută îndelung cu femeile despre binefacerile muncii în colectiv. Ca un rezultat direct al muncii sale, Haray Gizela — care timp de 25 de ani a fost servitoare la chiaburul Benedekfy Sándor — şi Szőke Ferencz, au intrat in gospodărie. Cu un adevărat simţ de mamă s-a îngrijit tova­răşa Péter de viaţa copiilor orfani de la căminul din Cristur. Din iniţiativa ei, femeile din comună au con­fecţionat 7 perne pentru­­aceşti copii. Ea mereu e în mijlocul oamenilor, alături de necazurile şi bucuriile lor. Şi oamenii au îndrăgit-o. În alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare, tova­răşa Peter Ana a fost propusă candidat al F.D.P. în sfatul popular comunal. „Vreau ca tot ceea ce eu am visat pentru co­muna noastră să devină realitate. Şi dacă noi dorim şi muncim aşa va fi" AMALIA ALDEA Adunările săteşti şi generale ale cooperativelor de consum Sub îndrumarea organizaţiilor de partid şi cu ajutorul lor concret, se desfăşoară cu succes adunările săteşti şi adunările generale ale cooperative­lor de consum. Ele prezintă o însem­nătate deosebită în îmbunătăţirea con­tinuă a muncii cooperativelor, un mi­nunat prilej de antrenare a ţărănimii muncitoare în mişcarea cooperatistă. Membrii şi delegaţii participanţi la aceste adunări dezbat pe larg proble­ma aprovizionării cu mărfurile necesa­re a unităţilor cooperatiste, studiază cererea de consum a populaţiei, felul cum trebuie să se asigure diferitele campanii agricole cu uneltele şi mate­rialele necesare, realizarea planului de achiziţii pe­­sortimente, înscrierea de cit mai m­ulţi membri noi şi încasa­rea părţilor sociale restante, condiţi principale pentru întărirea organiza­torică și economică a cooperativelor. In aceste adunări se iau hotărîri concrete, menite să ducă la înlătura­­rea lipsurilor semnalate. Aceste hotă­rîri trebuie să fie aplicate cu consec­ventă, în totalitatea lor, de către con­ducerile nou alese ale cooperativelor. Pentru ca unităţile cooperatiste să poată desfăşura in condiţiile cele mai bune adunările programate, s-au luat o serie de măsuri tehnico-organizato­­rice care au fost transmise cooperati­velor. Pe baza măsurilor tehnico-organiza­­torice luate, in perioada 25 ianuarie— 19 februarie a. c. au fost ţinute la sate 319 adunări din cele 361 planificate. La aceste adunări au participat un nu­măr de 71.275 membri ai cooperative­lor. Participarea a fost mare îndeo­sebi în raionul Singeorgiu de Pădure, unde s-a reuşit să se mobilizeze 75 la sută din totalul membrilor. Cele mai slabe rezultate le-a înregistrat raio­nul Odorhei, în care participarea a fost de numai 55 la sută. Cu prilejul adunărilor în consiliile săteşti au fost aleşi un număr de 2.937 membri, din­tre care 2.123 bărbaţi, 603 femei şi 211 tineri. Tot în această perioadă au fost ţi­nute un număr de 79 adunări generale la care au participat 8.814 delegaţi aleşi în adunările pe sate. In consi­liile de conducere ale cooperativelor au fost aleşi 1.385 delegaţi, dintre care 1.021 bărbaţi, 354 femei. La discuţiile care s-au purtat în jurul dărilor de seamă prezentate au luat cuvîntul 3.068 membri şi delegaţi care au dezbătut pe larg munca coo­perativelor, criticînd părţile slabe ale conducătorilor cooperativelor şi făcînd propuneri de îndreptare a lipsurilor, completate cu angajamentele lor. In raionul Sîngeorgiu de Pădure, la coo­perativa din Neaua, de pildă, mem­brii au criticat aspru conducerile or­ganelor cooperatiste raionale și re­gionale, pentru că n-au luat măsurile cuvenite, ca după predarea sectorului de lapte către I.C.I.L., aceasta să achite cooperativei drepturile cuveni­te, spre a fi folosite la amenajarea magazinelor. La cooperativa Ghin­­dari, din acelaşi raion, a fost criticat referentul tehnic, care nu s-a îngrijit de aprovizionarea ţărănimii munci­toare cu pluguri mai mici, seminţe şi alte mărfuri. Membrii acestei coope­rative s-au angajat să contribuie prin munca voluntară la amenajarea ma­gazinului. In satul Bereni, Vess Ele­mér, Cipan Iuliu şi alţii s-au angajat să transporte voluntar cîte 4 m­c pie­triş necesar lucrărilor de amenajare a magazinului. Nagy Alexandru s-a angajat să valorifice prin cooperati­vă 85 kg grîu, Suba Béla 55 kg, iar Tobi Carolina, Suba Francisc şi alţii să valorifice cîte 100 kg porumb etc. Cu prilejul acţiunii organizată în cinstea adunării generale a cooperati­vei din Ghindari au fost achiziţionate 3.232 kg grîu şi secară, 4.354 kg porumb, 4.895 kg cartofi, 389 kg ovăz, 65 kg orz, 7.261 bucăţi ouă, 2.621 kg floarea soarelui, 6 319 kg fasole, 4.866 kg deşeuri me­talice, o mare cantitate de fîn, s-au mai înscris în cooperativă 165 cetă­ţeni, incasîndu-se în acelaşi timp un fond social de 5.915 lei. Deşi adunările pe sate şi cele ge­nerale au decurs în condiţii destul de bune, unele din ele au prezentat o serie de deficienţe. In raionul Topliţa, de pildă, în conducerea cooperativei Ruşii-Munţi, din lipsă de vigilenţă, au fost alese două elemente necinstite. In unele raioane ca Odorhei şi Gheor­­ghieni serviciile de contabilitate n-au dat ajutorul cuvenit la întocmirea dă­rilor de seamă, ceea ce a făcut ca ele să nu fie destul de cuprinzătoare şi ca urmare, în parte neînţelese de către participanţi. In raionul Reghin, la cooperativa Gurghiu, numărul de delegaţi nefiind stabilit de conducerea raională, delegaţii au fost aleşi la voia întîmplării. Aceste lipsuri se datoresc conducerilor Uniunii regionale, uniu­nilor raionale şi cooperativelor care n-au sprijinit cu destul simţ de răs­pundere organizarea şi desfăşurarea adunărilor pe sate şi a adunărilor generale. Pentru remedierea lipsurilor care s-au semnalat şi care mai persistă, conducerile Uniunii regionale, uniuni­lor raionale şi ale cooperativelor au datoria să asigure o conducere care să fie în măsură să traducă în viaţă sarcinile ce revin cooperati­velor în ridicarea nivelului cultural a! membrilor, să mobilizeze pe aceştia la realizarea planului la toţi indicii; să lupte cu hotărîre şi să stîrpe­ască din rădăcini atitudinea de nepăsare faţă de păstrarea avutului cooperati­velor; să stirpească fraudele şi dela­pidările; să reducă continuu cheltuie­lile de circulaţie şi alte cheltuieli ne­­economicoase; să dezvolte sim­ţul de răspundere al lucrătorilor şi reţeaua de desfacere pentru a se practica un comerţ civilizat. ALEXANDRU POP membru în comitetul de conducere al U.R.C.C. De dimineaţă şi pînă seara tîrzîu la casa alegătorului din această comună de munte se desfăşoară o vie activitate. Ţă­ranii muncitori vin să citească broşuri şi ziare, se întîlnesc cu agitatorii organizaţiei de bază şi cu candidaţii F.D.P. şi se lă­muresc asupra problemelor în legătură cu alegerile de deputaţi în sfaturile populare. Audiţiile colective la radio fac mai plă­cută, mai atractivă activitatea de la casa alegătorului. In discuţiile de la casa alegă­torului un loc de frunte îl ocupă chestiunile gospodăreşti ale co­munei şi pregătirea muncilor agricole de primăvară. Cetăţenii din Corbu şi-au dus în gînd să se apuce de electrificarea comu­nei, să înceapă lucrările pentru canalizarea apei potabile (apă minerală) de la o distanţă de peste 2 km şi altele. Discuţii vii se desfăşoară aici şi în legătură cu ţigaizarea oilor de Covasna şi extinderea varietăţii de porci Bazna. Pentru aceasta, ei au de gînd să cureţe şi păşunile în primăvară. ★ Şi la casa alegătorului din Vătava se adună zilnic cîte 30-40 de ţărani muncitori. Ei vorbesc despre alegerile de pe vremuri, cînd alegătorii selecţionaţi di­nainte stăteau lingă butoiul cu ţuică, precum şi despre caracte­rul profund democratic al alege­rilor care au loc acuma în orîn­­duirea noastră de stat. Se mai discută despre organizarea unei întovărăşiri agricole, despre pre­gătirile pentru însămînţări şi despre măsurile ce trebuiesc lua­te în vederea plantării în această primăvară a unui însemnat nu­măr de pomi fructiferi cum ar fi peri, pruni etc. Activitate intensă Acum, în preajma alegerilor, activitatea caselor alegătorului din regiunea noastră este tot mai vie, mai intensă. Sunt ne­spus de mulţi alegătorii care vin cu încredere să primească lămu­ririle necesare în legătură cu alegerile de la 11 martie. La casa alegătorului nr. 1 din Odorhei se desfăşoară o activita­te însufleţită. Sala frumos ame­najată, împodobită cu portrete ale conducătorilor partidului şi statului, lozinci, afişe şi flori, mesele pline cu cărţi, broşuri, ziare, oferă alegătorilor posibi­litatea să treacă în revistă reali­zările obţinute de poporul mun­citor sub regimul democrat­­popular. Cum intri în sală, te întîm­­pină tovarăşa Csucsi Vilma, agi­­tatoarea de servici. Este pensio­nară şi face parte din organiza­ţia de bază a cartierului nr. 1 Odorhei. Această organizaţie, împreună cu cea a cooperativei de producţie meşteşugărească „1 Mai“, patronează casa alegă­torului de aici. In scopul bunei funcţionări, organizaţiile de ba­ză şi-au împărţit munca în aşa fel, ca înainte de masă să fie de servici agitatorii din organizaţia de bază a cartierului, iar după masă, în timpul liber, să fie cei de la cooperativa „1 Mai“. Pentru ca alegătorii să cu­noască problemele ce se vor dis­cuta zilnic la casa alegătorului, organizaţiile de bază au întoc­mit un program care este afişat la loc vizibil. Aici sunt prevăzute convorbiri cu alegătorii în legă­tură cu caracterul democratic al alegerilor, despre evenimentele internaţionale, cum să aplicăm în viaţă directivele celui de-al doilea Congres al partidului şi despre alte probleme ce preocu­pă pe oamenii muncii, cît şi audiţii colective la radio, întîl­niri cu candidaţii etc. Tovarăşa Csucsi dă explicaţii la întrebă­rile care se pun de către alegă­tori, popularizînd totodată candi­daţii propuşi pentru circumscrip­ţiile electorale. De asemeni, muncesc cu multă dragoste şi agitatorii Mordan Maria, res­ponsabila casei alegătorului şi directoarea căminului cultural, Dénes Irina şi Dombi Ioan de la cooperativa „1 Mai“ în etate de 62 de ani, simpatizant al miş­cării muncitoreşti din ilegalitate şi alţii. In cadrul casei alegătorului s-au organizat mai multe întîl­­niri. Astfel, tovarăşul János Faze­kas, secretar al Comitetului Central al Partidului Muncito­resc Român, a avut o întîlnire cu alegătoarele din circumscripţia electorală regională nr. 71, la care a participat un număr mare de gospodine. Aici s-au ridicat o serie de probleme în legătură cu înfrumuseţarea oraşului şi al­tele de ordin economico-gospo­­dăresc. Tovarăşa Csutak Sára a arătat realizările din anii puterii populare în oraşul Odorhei, unde s-a „amenajat o piaţă modernă, se lucrează la amenajarea unui parc în locul vechii pieţe şi s-a rezolvat problema care de zeci de ani frămînta populaţia ora­şului Odorhei — canalizarea. In cadrul întîlnirii, soţia lui Máthé Dionisie a propus să se măreas­că numărul locurilor la căminul de zi „Balázs Pál“. De asemeni, au mai făcut propuneri preţioase şi alte tovarăşe. La întîlnirea candidatei Cris­­tea Eugenia cu alegătorii, briga­da artistică de agitaţie a prezen­tat un reuşit program cultural unde Nagy Ecaterina, supranu­mită „privighetoarea oraşului“,­ a cîntat diferite cîntece în faţa alegătorilor. PETRU PUHA Dezvoltarea transportului în comun în cel de-al doilea cincinal • V ' .....-T1'“ 'MOTOBUSe X miiiRuUi, WRfiMv/m si 06tcă,i A -4*1'

Next