Steaua Roşie, martie 1956 (Anul 5, nr. 370-378)
1956-03-03 / nr. 370
3 martie 1956 STEAUA ROŞIE »3 Ostărul isigliser Colectivista Pater Ana Nici cînd n-a visat tînărul muncitor Grigorescu Gheorghe că va putea ajunge vreodată inginer. In anul 1942, a fost nevoit să întrerupă şcoala şi să lucreze ca muncitor necalificat la o uzină din Braşov. N-au trecut insă nici doi ani de la eliberarea ţării noastre de sub jugul hitlerist , şi muncitorul Grigorescu Gheorghe s-a calificat ca rabotor şi i s-au creat condiţii ca să poată urma cursurile serale ale liceului industrial din Oraşul Stalin. Apoi a fost trimis la cursuri speciale pentru pregătire, în vederea intrării în politehnică. Anul 1950, an însemnat în viaţa tovarăşului Grigorescu Gheorghe. Pisacă să studieze în Uniunea Sovietică, la Institutul Energetic „V. I. Lenin“ din Ivanovo, în apropierea Moscovei. Cîte amintiri de neuitat! Ochii mari albaştri, îi strălucesc de bucurie cînd povesteşte despre viaţa de student. La început a fost greu; cunoştinţele de limba rusă pe care le avea din ţară erau insuficiente. Cu ajutorul colegilor de cameră Saşa Govorkov şi Igor Vorobiov, curind de tot a început să înţeleagă cursurile şi mai apoi să vorbească curent ruseşte, învăţa mult şi temeinic. In vara lui 1955, şi-a susţinut cu succes examenul de stat şi s-a întors în ţară, unde a fost repartizat la termocentrala „Steaua roşie” din Sîngeorgiu de Pădure. N-au trecut decît 7 luni de cînd tovarăşul inginer Grigorescu răspunde, în ţura sa, de manevrele din timpul serviciului. Munceşte conştiincios, străduindu-se să aplice tot ceea ce a învăţat în ţara constructorilor comunismului. Membru de partid încă din 1946, de cînd avea numai 18 ani, tovarăşul Grigorescu este şi în termocentrală un neobosit agitator. Adesea el poate fi văzut discutînd cu muncitorii diferite probleme legate de politica internă şi internaţională a statului nostru de apropiatele alegeri de deputaţi în sfaturile populare şi altele. Inginerul Grigorescu Gheorghe este iubit şi respectat ele toţi muncitorii termocentralei. In alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare, a fost propus candidat al F.D.P. pentru sfatul popular comunal în circumscripţia nr. 16. La întîlnirea ce a avut-o cu alegătorii săi, s-au ridicat o serie de probleme pe care tovarăşul Grigorescu s-a angajat să le rezolve: ,Am să mă trăduiesc să nu înşel încrederea acelora care mau propus candidat“. — Eh, așa arătam eu pe vremea cînd eram tînără, spuse zîmbind tovarăşa Peter Ana, uitindu-se la o fotografie din tinereţe Cîţi flăcăi numi dădeau tîrcoale ! Eu însă trebuia să muncesc din greu prin ogrăzile altora, pentru a-mi cîştiga pîinea zilnică — piine stropită din belşug cu lacrimi şi sudoare. Nici după ce m-am căsătorit n-am duso mai bine... Este povestea unei vieţi simple, plină de trudă şi săracă în bucurii. Ziua de 23 August 1944 a însemnat o cotitură importantă şi în viaţa familiei Péter. Multe schimbări s-au produs de atunci. Tovarăşa Péter a început să înţeleagă că singura cale care duce spre o viaţă mai bună este să mergi pe drumul deschis de partid De aceea în 1950, cînd în comuna Rugăneşti (raionul Cristurul Secuiesc) a luat fiinţă gospodăria agricolă colectivă „Steaua roşie“, s-a numărat printre primii care au făcut cerere de primire îni gospodărie. Tovarăşei Ana îi place să împărtăşească din cunoştinţele sale şi celorlalte femei. Vara, în pauza de prînz, adesea poate fi văzută în mijlocul colectivistelor, discutînd unele articole mai importante din ziar, sau citindule dintr-o broșură. In 1954, a fost aleasă responsabilă a comisiei de femei. Rezultatele muncii sale s-au văzut curînd. De unde pînă atunci în comună nu exista nici un abonament la revista ,.Dolgozó No“, în anul acela au fost făcute 102 abonamente De cîte ori se organizează şezători în sat tovarăşa Péter ia parte cu plăcere şi discută îndelung cu femeile despre binefacerile muncii în colectiv. Ca un rezultat direct al muncii sale, Haray Gizela — care timp de 25 de ani a fost servitoare la chiaburul Benedekfy Sándor — şi Szőke Ferencz, au intrat in gospodărie. Cu un adevărat simţ de mamă s-a îngrijit tovarăşa Péter de viaţa copiilor orfani de la căminul din Cristur. Din iniţiativa ei, femeile din comună au confecţionat 7 perne pentruaceşti copii. Ea mereu e în mijlocul oamenilor, alături de necazurile şi bucuriile lor. Şi oamenii au îndrăgit-o. În alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare, tovarăşa Peter Ana a fost propusă candidat al F.D.P. în sfatul popular comunal. „Vreau ca tot ceea ce eu am visat pentru comuna noastră să devină realitate. Şi dacă noi dorim şi muncim aşa va fi" AMALIA ALDEA Adunările săteşti şi generale ale cooperativelor de consum Sub îndrumarea organizaţiilor de partid şi cu ajutorul lor concret, se desfăşoară cu succes adunările săteşti şi adunările generale ale cooperativelor de consum. Ele prezintă o însemnătate deosebită în îmbunătăţirea continuă a muncii cooperativelor, un minunat prilej de antrenare a ţărănimii muncitoare în mişcarea cooperatistă. Membrii şi delegaţii participanţi la aceste adunări dezbat pe larg problema aprovizionării cu mărfurile necesare a unităţilor cooperatiste, studiază cererea de consum a populaţiei, felul cum trebuie să se asigure diferitele campanii agricole cu uneltele şi materialele necesare, realizarea planului de achiziţii pesortimente, înscrierea de cit mai mulţi membri noi şi încasarea părţilor sociale restante, condiţi principale pentru întărirea organizatorică și economică a cooperativelor. In aceste adunări se iau hotărîri concrete, menite să ducă la înlăturarea lipsurilor semnalate. Aceste hotărîri trebuie să fie aplicate cu consecventă, în totalitatea lor, de către conducerile nou alese ale cooperativelor. Pentru ca unităţile cooperatiste să poată desfăşura in condiţiile cele mai bune adunările programate, s-au luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice care au fost transmise cooperativelor. Pe baza măsurilor tehnico-organizatorice luate, in perioada 25 ianuarie— 19 februarie a. c. au fost ţinute la sate 319 adunări din cele 361 planificate. La aceste adunări au participat un număr de 71.275 membri ai cooperativelor. Participarea a fost mare îndeosebi în raionul Singeorgiu de Pădure, unde s-a reuşit să se mobilizeze 75 la sută din totalul membrilor. Cele mai slabe rezultate le-a înregistrat raionul Odorhei, în care participarea a fost de numai 55 la sută. Cu prilejul adunărilor în consiliile săteşti au fost aleşi un număr de 2.937 membri, dintre care 2.123 bărbaţi, 603 femei şi 211 tineri. Tot în această perioadă au fost ţinute un număr de 79 adunări generale la care au participat 8.814 delegaţi aleşi în adunările pe sate. In consiliile de conducere ale cooperativelor au fost aleşi 1.385 delegaţi, dintre care 1.021 bărbaţi, 354 femei. La discuţiile care s-au purtat în jurul dărilor de seamă prezentate au luat cuvîntul 3.068 membri şi delegaţi care au dezbătut pe larg munca cooperativelor, criticînd părţile slabe ale conducătorilor cooperativelor şi făcînd propuneri de îndreptare a lipsurilor, completate cu angajamentele lor. In raionul Sîngeorgiu de Pădure, la cooperativa din Neaua, de pildă, membrii au criticat aspru conducerile organelor cooperatiste raionale și regionale, pentru că n-au luat măsurile cuvenite, ca după predarea sectorului de lapte către I.C.I.L., aceasta să achite cooperativei drepturile cuvenite, spre a fi folosite la amenajarea magazinelor. La cooperativa Ghindari, din acelaşi raion, a fost criticat referentul tehnic, care nu s-a îngrijit de aprovizionarea ţărănimii muncitoare cu pluguri mai mici, seminţe şi alte mărfuri. Membrii acestei cooperative s-au angajat să contribuie prin munca voluntară la amenajarea magazinului. In satul Bereni, Vess Elemér, Cipan Iuliu şi alţii s-au angajat să transporte voluntar cîte 4 mc pietriş necesar lucrărilor de amenajare a magazinului. Nagy Alexandru s-a angajat să valorifice prin cooperativă 85 kg grîu, Suba Béla 55 kg, iar Tobi Carolina, Suba Francisc şi alţii să valorifice cîte 100 kg porumb etc. Cu prilejul acţiunii organizată în cinstea adunării generale a cooperativei din Ghindari au fost achiziţionate 3.232 kg grîu şi secară, 4.354 kg porumb, 4.895 kg cartofi, 389 kg ovăz, 65 kg orz, 7.261 bucăţi ouă, 2.621 kg floarea soarelui, 6 319 kg fasole, 4.866 kg deşeuri metalice, o mare cantitate de fîn, s-au mai înscris în cooperativă 165 cetăţeni, incasîndu-se în acelaşi timp un fond social de 5.915 lei. Deşi adunările pe sate şi cele generale au decurs în condiţii destul de bune, unele din ele au prezentat o serie de deficienţe. In raionul Topliţa, de pildă, în conducerea cooperativei Ruşii-Munţi, din lipsă de vigilenţă, au fost alese două elemente necinstite. In unele raioane ca Odorhei şi Gheorghieni serviciile de contabilitate n-au dat ajutorul cuvenit la întocmirea dărilor de seamă, ceea ce a făcut ca ele să nu fie destul de cuprinzătoare şi ca urmare, în parte neînţelese de către participanţi. In raionul Reghin, la cooperativa Gurghiu, numărul de delegaţi nefiind stabilit de conducerea raională, delegaţii au fost aleşi la voia întîmplării. Aceste lipsuri se datoresc conducerilor Uniunii regionale, uniunilor raionale şi cooperativelor care n-au sprijinit cu destul simţ de răspundere organizarea şi desfăşurarea adunărilor pe sate şi a adunărilor generale. Pentru remedierea lipsurilor care s-au semnalat şi care mai persistă, conducerile Uniunii regionale, uniunilor raionale şi ale cooperativelor au datoria să asigure o conducere care să fie în măsură să traducă în viaţă sarcinile ce revin cooperativelor în ridicarea nivelului cultural a! membrilor, să mobilizeze pe aceştia la realizarea planului la toţi indicii; să lupte cu hotărîre şi să stîrpească din rădăcini atitudinea de nepăsare faţă de păstrarea avutului cooperativelor; să stirpească fraudele şi delapidările; să reducă continuu cheltuielile de circulaţie şi alte cheltuieli neeconomicoase; să dezvolte simţul de răspundere al lucrătorilor şi reţeaua de desfacere pentru a se practica un comerţ civilizat. ALEXANDRU POP membru în comitetul de conducere al U.R.C.C. De dimineaţă şi pînă seara tîrzîu la casa alegătorului din această comună de munte se desfăşoară o vie activitate. Ţăranii muncitori vin să citească broşuri şi ziare, se întîlnesc cu agitatorii organizaţiei de bază şi cu candidaţii F.D.P. şi se lămuresc asupra problemelor în legătură cu alegerile de deputaţi în sfaturile populare. Audiţiile colective la radio fac mai plăcută, mai atractivă activitatea de la casa alegătorului. In discuţiile de la casa alegătorului un loc de frunte îl ocupă chestiunile gospodăreşti ale comunei şi pregătirea muncilor agricole de primăvară. Cetăţenii din Corbu şi-au dus în gînd să se apuce de electrificarea comunei, să înceapă lucrările pentru canalizarea apei potabile (apă minerală) de la o distanţă de peste 2 km şi altele. Discuţii vii se desfăşoară aici şi în legătură cu ţigaizarea oilor de Covasna şi extinderea varietăţii de porci Bazna. Pentru aceasta, ei au de gînd să cureţe şi păşunile în primăvară. ★ Şi la casa alegătorului din Vătava se adună zilnic cîte 30-40 de ţărani muncitori. Ei vorbesc despre alegerile de pe vremuri, cînd alegătorii selecţionaţi dinainte stăteau lingă butoiul cu ţuică, precum şi despre caracterul profund democratic al alegerilor care au loc acuma în orînduirea noastră de stat. Se mai discută despre organizarea unei întovărăşiri agricole, despre pregătirile pentru însămînţări şi despre măsurile ce trebuiesc luate în vederea plantării în această primăvară a unui însemnat număr de pomi fructiferi cum ar fi peri, pruni etc. Activitate intensă Acum, în preajma alegerilor, activitatea caselor alegătorului din regiunea noastră este tot mai vie, mai intensă. Sunt nespus de mulţi alegătorii care vin cu încredere să primească lămuririle necesare în legătură cu alegerile de la 11 martie. La casa alegătorului nr. 1 din Odorhei se desfăşoară o activitate însufleţită. Sala frumos amenajată, împodobită cu portrete ale conducătorilor partidului şi statului, lozinci, afişe şi flori, mesele pline cu cărţi, broşuri, ziare, oferă alegătorilor posibilitatea să treacă în revistă realizările obţinute de poporul muncitor sub regimul democratpopular. Cum intri în sală, te întîmpină tovarăşa Csucsi Vilma, agitatoarea de servici. Este pensionară şi face parte din organizaţia de bază a cartierului nr. 1 Odorhei. Această organizaţie, împreună cu cea a cooperativei de producţie meşteşugărească „1 Mai“, patronează casa alegătorului de aici. In scopul bunei funcţionări, organizaţiile de bază şi-au împărţit munca în aşa fel, ca înainte de masă să fie de servici agitatorii din organizaţia de bază a cartierului, iar după masă, în timpul liber, să fie cei de la cooperativa „1 Mai“. Pentru ca alegătorii să cunoască problemele ce se vor discuta zilnic la casa alegătorului, organizaţiile de bază au întocmit un program care este afişat la loc vizibil. Aici sunt prevăzute convorbiri cu alegătorii în legătură cu caracterul democratic al alegerilor, despre evenimentele internaţionale, cum să aplicăm în viaţă directivele celui de-al doilea Congres al partidului şi despre alte probleme ce preocupă pe oamenii muncii, cît şi audiţii colective la radio, întîlniri cu candidaţii etc. Tovarăşa Csucsi dă explicaţii la întrebările care se pun de către alegători, popularizînd totodată candidaţii propuşi pentru circumscripţiile electorale. De asemeni, muncesc cu multă dragoste şi agitatorii Mordan Maria, responsabila casei alegătorului şi directoarea căminului cultural, Dénes Irina şi Dombi Ioan de la cooperativa „1 Mai“ în etate de 62 de ani, simpatizant al mişcării muncitoreşti din ilegalitate şi alţii. In cadrul casei alegătorului s-au organizat mai multe întîlniri. Astfel, tovarăşul János Fazekas, secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a avut o întîlnire cu alegătoarele din circumscripţia electorală regională nr. 71, la care a participat un număr mare de gospodine. Aici s-au ridicat o serie de probleme în legătură cu înfrumuseţarea oraşului şi altele de ordin economico-gospodăresc. Tovarăşa Csutak Sára a arătat realizările din anii puterii populare în oraşul Odorhei, unde s-a „amenajat o piaţă modernă, se lucrează la amenajarea unui parc în locul vechii pieţe şi s-a rezolvat problema care de zeci de ani frămînta populaţia oraşului Odorhei — canalizarea. In cadrul întîlnirii, soţia lui Máthé Dionisie a propus să se mărească numărul locurilor la căminul de zi „Balázs Pál“. De asemeni, au mai făcut propuneri preţioase şi alte tovarăşe. La întîlnirea candidatei Cristea Eugenia cu alegătorii, brigada artistică de agitaţie a prezentat un reuşit program cultural unde Nagy Ecaterina, supranumită „privighetoarea oraşului“, a cîntat diferite cîntece în faţa alegătorilor. PETRU PUHA Dezvoltarea transportului în comun în cel de-al doilea cincinal • V ' .....-T1'“ 'MOTOBUSe X miiiRuUi, WRfiMv/m si 06tcă,i A -4*1'