Steaua Roşie, aprilie 1956 (Anul 5, nr. 379-386)

1956-04-04 / nr. 379

* *. O nouă propunere a guvernului sovietic în problema dezarmării LONDRA (Agerpres) — TASS transmite: Potrivit informaţiilor de care dispun cercurile ziaristice din Londra, în şe­dinţa din 27 martie a subcomitetului comisiei O.N.U. pentru dezarmare, A. A. Gromîko, reprezentantul U.R.S.S., a prezentat subcomitetului o nouă pro­punere a guvernului sovietic în pro­blema dezarmării. După cum se știe, la 10 mai 1955, guvernul sovietic a prezentat propu­neri în problema dezarmării care cre­ează o bază reală pentru rezolvarea acestei probleme importante. Puterile occidentale nu au acceptat aceste pro­puneri şi nu s-a trecut la interzicerea armei atomice şi la scoaterea acestei arme din armamentele statelor. In fe­lul acesta, întreaga problemă a dezar­mării — atît problema interzicerii ar­mei atomice, cit şi problema reducerii armamentelor — a intrat de multă vreme întru-un impas. Guvernul sovietic continuă să fie pentru interzicerea totală şi necondi­ţionată a armei atomice şi pentru scoa­terea acestei arme din armamentele statelor. Totuşi, pentru a scoate din punctul mort întreaga problemă a de­zarmării şi a obţine rezultate pozitive în această problemă, guvernul sovietic a prezentat o nouă propunere, în care chestiunea reducerii forţelor armate şi a armamentelor clasice nu este condi­ţionată de realizarea unei înţelegeri în problema interzicerii armei atomi­ce. Aceasta nu înseamnă că guvernul sovietic consideră cu neputinţă rea­lizarea unui acord cu privire la inter­zicerea armelor atomice şi cu hidro­gen. Dimpotrivă, el intenţionează să depună toate eforturile pentru a se rezolva în mod pozitiv, chiar în vii­torul apropiat, această problemă de cea mai mare însemnătate pentru asigurarea păcii şi securităţii generale. După cum se anunţă, noua propu­nere sovietică prevede încheierea unui acord internaţional cu privire la redu­cerea forţelor armate şi a armamen­telor clasice, ceea ce va contribui la realizarea unui acord cu privire la in­terzicerea armelor atomice şi cu hi­drogen şi la scoaterea lor din arma­mentele statelor. Se propune ca măsu­rile pentru limitarea şi reducerea for­ţelor armate şi a armamentelor clasice să fie înfăptuite în cursul anilor 1956- 1958. Se prevede ca in cursul primelor trei luni de la intrarea în vigoare a acordului, statele să ia măsuri pentru a nu spori forţele lor armate şi ar­mamentele clasice faţă de nivelul for­ţelor armate şi al armamentelor exis­tente la 31 decembrie 1955, şi pentru a nu spori alocaţiile destinate forţelor armate şi armamentelor faţă de nive­lul cheltuielilor făcute în aceste sco­puri în cursul anului care s-a încheiat la 31 decembrie 1955. Potrivit informaţiilor provenite din aceleaşi surse, în propunerile sovie­tice se prevede ca după expirarea ter­menului de trei luni, mai sus indi­cat, S.L­.A., U.R.S.S. şi China să ia măsuri pentru reducerea forţelor lor armate pînă la nivelul de 1—1,5 mi­lioane oameni, iar Marea Britanie şi Franţa — pînă la nivelul de 650.000 de oameni. Armamentele clasice, pre­cum şi alocaţiile statelor destinate forţelor armate şi armamentelor cla­sice ar urma să fie reduse în mod corespunzător. In ceea ce priveşte proporţiile redu­cerii forţelor armate şi armamentelor celorlalte state, ele vor fi stabilite în cadrul unei conferinţe mondiale pen­tru reducerea generală a forţelor ar­mate şi a armamentelor. Nivelul for­ţelor armate ale statelor menţionate nu va depăşi 150.000 —200.000 de oameni. Se propune ca mijloacele eli­berate în urma înfăptuirii acestor măsuri să fie folosite atît pentru ri­dicarea bunei stări a popoarelor sta­telor mai sus menţionate, cit şi pen­tru acordarea de ajutor ţărilor slab dezvoltate din punct de vedere eco­nomic şi să se constituie în acest scop un fond special în cadrul O.N.U. Se menţionează că în propunerile sovietice sunt enumerate drepturile şi împuternicirile organului internaţional de control instituit în vederea exer­citării unui control eficace asupra îndeplinirii de către state a obligaţii­lor cu privire la reducerea forţelor armate şi a armamentelor clasice. Organul internaţional de control va dispune în acest scop de drepturi şi împuterniciri suficient de largi. In scopul preîntîmpinării atacării prin surprindere a unui stat de către un alt stat, organul internațional de con­trol va stabili pe teritoriile tuturor statelor respective, pe bază de re­ciprocitate, posturi de control în ma­rile porturi, la nodurile de cale ferată, autostrăzi de mare trafic și pe aero­dromuri. Conform noilor propuneri sovietice, sistemul de supraveghere va fi apli­cat într-un mod adecvat şi eficace, cu consimţămîntul celorlalte state in­teresate, şi asupra mijloacelor şi for­ţelor armate de care statele partici­pante la acord dispun în afara fron­tierelor lor. Organul de control va dispune în mod permanent în toate ţările sem­natare ale acordului de un corp de inspectori, selecţionaţi pe bază inter­naţională, care, în limitele funcţiilor de control pe care le exercită, să­­aibă oricînd acces liber la toate obiec­tivele supuse controlului. Astfel de obiective supuse controlului vor fi: unităţile militare, depozitele de echi­pament militar şi muniţii; bazele mi­litare terestre, maritime şi aeriene; uzinele de armament şi muniţii­ clasice. Se menţionează totodată că propu­nerile sovietice prevăd de asemenea că într-un anumit stadiu al înfăptui­rii programului atotcuprinzător de dezarmare, în condiţiile întăririi încre­derii între state, ţările interesate vor examina posibilitatea folosirii fotogra­fiilor luate din avion ca una din me­todele de control. In propuneri sunt definite precis şi celelalte funcţii ale organului de con­trol. El va avea liber acces la mate­rialele în legătură cu alocările buge­tare ale statelor, destinate nevoilor militare, inclusiv la toate hotăririle luate de organele legislative şi­ execu­tive ale statelor în această problemă. El va institui în capitalele statelor participante la acord secţii care vor avea sarcina să întreţină legătura cu organele guvernamentale ale statelor, să conducă activitatea posturilor de control şi a inspectorilor care acţio­nează pe teritoriul statului respectiv şi să analizeze informaţiile prezentate de state. Se prevede de asemenea ca organul internaţional de control să facă reco­mandări Consiliului de Securitate în legătură cu măsurile de prevenire şi curmare a încălcărilor acordului cu privire la reducerea forţelor armate şi a armamentelor clasice. Se p­revede ca statele participante la acord să prezinte organului in­ternaţional de control, în termen de o lună de la crearea acestui organ, date oficiale complete despre forţele lor armate, armamentele clasice şi cheltuielile destinate nevoilor militare. Se atrage atenţia asupra faptului că în propunerea sovietică se prevede ca o măsură importantă pentru rezolva­rea problemei dezarmării crearea în Europa a unei zone de limitare şi de inspecţie a înarmărilor, care să in­cludă teritoriile celor două părţi ale Germaniei, precum şi state învecinate cu acestea. Statele respective trebuie să prevadă în acord nivelul limită al trupelor S.UA, U.R.S.S., Marii Brita­nii şi Franţei, staţionate pe teritoriile statelor din această zonă. Problema nivelului acestor trupe urmează să fie examinată de statele interesate. Acor­dul trebuie să prevadă interzicerea staţionării de unităţi militare atomice şi depozitării de arme atomice şi cu hidrogen de orice fel în zona menţio­nată. Pentru îndeplinirea obligaţiilor cu privire la limitarea armamentelor pe teritoriile care fac parte din aceas­tă zonă, se instituie o inspecţie co­mună asupra forţelor armate şi arma­mentelor statelor participante la acord. Ziariştii subliniază totodată că în propunerea sovietică se exprimă spe­ranţa că pînă la realizarea unui acord în problema acestei zone, cele patru puteri care au trupe pe teritoriul Ger­maniei vor lua neîntîrziat măsuri pen­tru reducerea efectivului acestor tr­­pe în proporţii care vor fi stabilite de fiecare din aceste puteri după cum va crede de cuviinţă. În cercurile ziaristice se acordă o mare atenţie faptului că propunerea sovietică prevede ca, independent de realizarea unui acord în problema de­zarmării, statele să ajungă la ani acord cu privire la efectuarea unor măsuri parţiale în acest domeniu: în­cetarea neîntîrziată a experimentării armei termonucleare; scoaterea armei atomice din armamentul trupelor aflate pe teritoriul Germaniei, urmînd ca măsurile corespunzătoare să fie luate în termen de trei luni; reducerea pînă la 15 la sută a bugetelor mili­tare ale statelor faţă de bugetele mi­litare din anul precedent. Se menţionează că propunerea so­vietică prevede ca problema obliga­țiilor Chinei, decurgînd din acord­ul privitor la reducerea forțelor armate şi a armamentelor clasice, să fie examinată cu participarea Republicii­ Populare Chineze. Declaraţia comun­ă a lui A. I. Mikoian, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri ai U.R.S.S., şi a lui U Nu, prim ministru al Uniunii Birmane RANGOON (Agerpres) — TASS anunţă: Ştirea că guvernul U.R.S.S. a pro­pus ca la Rangoon să se construias­că şî să se utileze prin forţele şi mijloacele U.R.S.S., un institut tehno­logic oferit ca dar poporului Uniunii Birmane şi că guvernul Uniunii Bir­mane a acceptat acest dar, precum şi ştirea că guvernul Uniunii Birmane a oferit în dar poporului Uniunii So­vietice o cantitate corespunzătoare de orez şi alte mărfuri de producţie birmană şi că guvernul sovietic a acceptat acest dar, a fost primită cu mare satisfacţie de opinia publică din cele două ţări. In legătură cu aceasta, şi în urma Prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri ai U R.S.S A. I. MIROIAN Rangoon, 1 aprilie 1956. contactelor ulterioare dintre guver­nele celor două ţări, guvernul U.R.S.S a mai oferit ca dar poporului Uniunii Birmane să construiască şi să utileze la Rangoon prin forţele şi mij­loacele U.R.S.S. un spital, un teatru şi un combinat cultural sportiv care va cuprinde un stadion, clădiri pentru o expoziţie industrială şi o expoziţie agricolă, o sală de conferinţe şi un hotel. Guvernul Uniunii Birmane e accepat cu recunoştinţă acest dar. ir numele poporului Uniunii Birmane guvernul Uniunii Birmane a oferit ir rîndul său poporului Uniunii Sovie­tice ca dar o cantitate corespunză­toare de orez. Guvernul U.R.S.S. a acceptat cu recunoştinţă acest dar. Prim ministru al Uniunii Birmane U­NU STEAUA ROȘIE Situaţia din Maroc PARIS. (Agerpres) Din relatările ziarelor şi ale A­gen­­ţiei „France Presse“ reiese că pro­clamarea independenţei Marocului a contribuit la slăbirea încordării din această ţară. La chemarea sultanului Mohamed al V-lea, zilele trecute au sosit Ir­­abat comandanţii detaşamentele­ forţelor de eliberare naţională care au luptat cu arma în mină pentru eli­berarea Marocului. Sultanul I s-a oferit să se încadreze „intr-o altă luptă şi într-o altă bătălie — aceea a con­struirii unui Maroc nou, înfloritor şi fericit”. La Rabat a avut loc o conferinţă de presă la care a luat cuvântul unul dintre conducătorii armatei de elibe­rare. El a arătat că, după ce şi-au re­afirmat încrederea în sultan, co­mandanţii detaşamentelor i-au cerut să ordone ca nici un patriot, nici un luptător din mişcarea de rezistenţă să nu rămînă in închisoare. Ministrul Apărării Naţionale a­ Maroccului, Ghedira, care a luat apoi cuvîntul, a subliniat că recunoaşterea indepen­denţei Marocului a şi avut drept ur­mare încetarea operaţiunilor militare şi restabilirea liniştei în ţară. 4 aprilie 1958 Sărbătoarea naţională a poporului ungar Acum ii ani, la 4 aprilie 1945, armata sovietică a desăvîrşit eli­berarea Ungariei de sub cotropi­torii germano-fascişti. De atunci, ziua de 4 aprilie a devenit sărbă­toarea naţională a poporului un­gar. încă in primăvara anului 1945, poporul ungar a început vindeca­rea rănilor pricinuite de război­­După ce şi-au cucerit libertatea, clasa muncitoare, ţărănimea mun­citoare şi intelectualitatea progre­sistă au trecut, sub conducerea partidului comunist, la înfăptuirea unor uriaşe transformări social­­politice in ţara lor. In cei II ani care au trecut de la 4 aprilie 1945, Ungaria a stră­bătut un drum glorios. Sub condu­cerea Partidului celor ce muncesc din Ungaria, oamenii muncii din această ţară, invingînd greutăţile ce le stăteau in cale, au obţinut mari succese în construirea baze­lor socialismului, in dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii. Ca urmare a îndeplinirii cu suc­ces a primului plan cincinal (1950—1954) de dezvoltare a eco­nomiei naţionale a R.P. Ungare, nivelul antebelic al producţiei in­dustriale a ţării a fost depăşit de peste trei ori. In ţară se infăp­­tueşte treptat linia generală a Par­tidului celor ce muncesc din Un­garia, politica de industrializare socialistă. An de an se ridică ni­velul de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. In 1955, planul de producţie în industria socialistă a fost îndepli­nit în proporţie de 103,2 la sută. Industria ţării a dat o producţie cu 8,2 la sută mai mare decit in 1954. Producţia de oţel a crescut cu 9,3 la sută, de laminate — cu 7,8 la sută, de petrol — cu 31,6 la sută, de energie electrică — cu 12,8 la sută, de cărbune — cu 3,6 la sută, de aluminiu — cu 12,8 la sută. A crescut considerabil producţia şi în industria uşoară. Productivita­tea muncii în industria socialistă a crescut în decurs de un an cu 6,1 la sută. In urma eforturilor depuse de ţărănimea muncitoare şi cu spriji­nul puternic acordat de guvern, producţia agricolă a Ungariei a a­­tins încă in 1949 nivelul antebelic. Ţărănimea muncitoare se convinge tot mai deplin de superioritatea marii gospodării colective faţă de mica gospodărie individuală. Cele 312 staţiuni de maşini şi tractoare din ţară acordă un sprijin impor­tant cooperativelor agricole de pro­ducţie, care se înfiinţează pe baza liberului consimţămînt. In timp ce în 1949 în Ungaria existau aproxi­mativ 300 de cooperative agricole de producţie, din care făceau parte 15.000 de ţărani. în septembrie 1955 numărul cooperativelor agri­cole ajunsese la 4.600, ele reunind peste 200.000 de familiii ţărăneşti. La sfirşitul anului trecut, peste o treime din suprafaţa totală de pă­­mint arabil, aparţinea cooperative­lor agricole de producţie. Numărul gospodăriilor ţărăneşti, reunite în cooperative agricole de producţie, a crescut anul­­ trecut cu 60 000. Agricultura, a primit în folosinţă aproximativ 6.500 tractoare (dintre care 2.500 tractoare universale), 400 combine, 1.100 batoze şi nume­roase alte maşini agricole. Supra­­faţa irigată a sporit in cursul anu­lui trecut cu 20.000 iugăre (1 iu­­gar = 0,75 ha) . La majoritatea culturilor recolta medie a depăşit in 1955 nivelul , de producţie înregistrat in utlimii cinci ani. A crescut efectivul de vite cornute mari. In primele două luni ale anului curent, numărul membrilor coope­rativelor agricole de producţie a sporit la aproximativ 31.000 ■ per­soane (23.450 familii), iar fondul de pămint obştesc a crescut­­.a. 90.000 iugăre. In cursul primelor două luni ale anului curent, 18 noi comune au devenit comune cooperativizate in int­regime.­­ Guvernul R.P. Ungare se îngri­jeşte de sănătatea oamenilor mun­cii, de odihna şi învăţătura lor, de înflorirea literaturii, artei şi ştiinţei. In Ungaria se desfăşoară pe scară largă revoluţia culturală. In timp ce în perioada antebelică la fiecare 10.000 de locuitori numai 16 persoa­ne urmau cursurile la instituţiile de învăţămint superior, in prezent la acelaşi număr de locuitori există 51 de studenţi — mai mulţi de pildă decit In Anglia sau Franţa. Dar şi componenţa studenţilor a devenit cu totul alta decit în tim­pul Ungariei horthyste. In timp ce în anii 1937—1938 doar 3 la sută din studenţii de la instituţiile de invăţămint superior erau fii de muncitori şi ţărani, in prezent ma­joritatea covirşitoare a studenţilor sunt fii şi fiice de muncitori şi de ţărani muncitori. O dovadă a ridicării nivelului cultural al oamenilor muncii, a bu­năstării lor, o constituie faptul că teatrele şi cinematografele sunt deosebit de frecventate. In prezent, teatrele din Ungaria sunt frecven­tate anual de peste 6 milioane de spectatori. In timp ce în 1938 ci­nematografele au fost frecventate de 18.500.000 de spectatori, în pre­­zent, datorită extinderii reţelei de cinematografe şi a organizării u­­nui mare număr de instalaţii cine­matografice în cluburi şi case de cultură, filmele sunt vizionate de aproximativ 97—98 milioane de spectatori anual. A crescut considerabil interesul manifestat de masele muncitoare pentru literatura beletristică şi politică. In comparaţie cu anul 1938, în R.P. Ungară au fost edi­tate de peste două ori mai multe cărţi şi publicaţii­ In lupta pentru o viaţă nouă, fericită, poporul muncitor ungar păşeşte cu avint înainte, umăr la umăr cu celelalte popoare frăţeşti care fac parte din lagărul socialist. Întărind prietenia cu ţările lagă­rului democraţiei şi socialismului. Republica Populară Ungară tinde spre întărirea păcii intre popoare, spre atenuarea încordării interna­ţionale, spre colaborare cu toate ţările, indiferent de orînduirea lor social-politică. Totodată, poporul ungar îşi apără cu hotărâre dreptu­rile legitime pe arena internaţiona­lă. După cum se ştie, la ultima sesiune a Organizaţiei Naţiunilor Unite, R. P. Ungară a fost admisă în această organizaţie. Admiterea Ungariei în O.N.U. constituie un mare succes obţinut de statul un­gar suveran pe plan extern. Tehniciană Agnes Hajos lucrînd la un refractor-metru pentru stabilirea calităţii emolientului PVC, institutul de chimie organică din R. P. Ungară. Tiparul: INIRtPRItvDtRtA POLIGRAFICA: lg. Mures Redacţia şi administraţia: lg. Mureş. Str Gheorghe Cozsa Nr. 9. Telefon nr. 2688, 240& Tipografia: Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinde­ri şi instituţii.

Next