Steaua Roşie, mai 1956 (Anul 5, nr. 387-394)

1956-05-05 / nr. 387

z STEAUA ROȘIE Salutul C. C. al P. M. R. si al guvernului R. P. R. cu prilejul zilei de 1 Mai rostit de tov. Gh­. Stoica la posturile de radio In dimineaţa zilei de 1 Mai, tov. Gh. Stoica, membru al C.C. al P.M.R. a rostit la posturile noastre de radio următoarea cu­­vîntare Din împuternicirea Comitetu­lui Central al Partidului Mun­citoresc Român şi a guvernului Republicii Populare Romíne a­­duc tuturor oamenilor muncii din ţara noastră calde felicitări şi un salut frăţesc cu prilejul zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce mun­cesc, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările. De decenii, sărbătoarea tra­diţională a lui 1 Mai îmbină bu­curia oamenilor simpli faţă de triumful primăverii dătătoare de viaţă cu nădejdile şi năzuinţele lor către o orînduire fără ex­ploatare, care să ducă la înflo­rire toate capacităţile creatoare ale omului eliberat. Şi iată că de un şir de ani, ziua de 1 Mai a devenit şi crainicul acestei primăveri a omenirii, în conti­nuă înaintare biruitoare. In epoca noastră, socialismul, idealul pentru care luptă şi oa­menii muncii din ţările ca­pitalului, a triumfat în Uniunea Sovietică, triumfă în marea Chină şi în multe cîte ţări din Europa şi Asia, s-a transformat intr-un puternic sistem mondial, care exercită o influenţă imensă asupra mersului evenimentelor în întreaga lume. Păşind mînă în mînă pe drumul luminat de măreţele principii ale marxism­­leninismului credincioşi glorio­sului steag al internaţionalismu­lui proletar, să cimentăm tot mai mult, ca un bun al întregii omeniri, legăturile noastre fră­ţeşti, bazate pe egalitate, respect reciproc şi într-ajutorare tovă­răşească cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări socialiste, să contribuim activ la întărirea continuă a marelui lagăr al so­cialismului ! Popoare de sute de milioane de oameni, sfărîmînd cătuşele jugului colonial în plină destră­mare, şi-au cucerit o viaţă de stat independentă. Poporul ro­mân, alături de celelalte popoare ale ţărilor socialiste, le exprimă întreaga sa simpatie şi dorinţa sa de a colabora cu ele pe bază de egalitate, atît în domeniul economic şi cultural, cît şi în lupta pentru apărarea păcii. După războaie mondiale ni­micitoare generate de imperia­lism, omenirea posedă pentru prima oară în istoria sa mijloa­cele şi forţele necesare pentru a evita dezlănţuirea unor noi răz­boaie. Viaţa oamenilor simpli din toate continentele, copiii şi căminele lor vor fi cruţate de grozăviile războiului, dacă po­poarele lumii vor şti să ţină în Frîu prin acţiunea lor unită pof­tele şi uneltirile cercurilor agre­sive imperialiste, dacă ele vor şti să facă să triumfe în rela­ţiile dintre popoare şi state principiile coexistenţei paşnice. In lumea întreagă are loc o uriaşă activizare a maselor în lupta pentru pace, împotriva în­călcării intereselor naţionale şi a drepturilor lor democratice, împotriva exploatării capitaliste. Spre socialism se îndreaptă astăzi nădejdile şi năzuinţele cele mai scumpe ale sute şi sute de milioane de oameni din toate continentele. Poporul nostru eli­berat trimite salutul său fier­binte, expresie a solidarităţii frăţeşti, oamenilor muncii de pretutindeni, tuturor luptătorilor pentru cauza unităţii şi solidari­tăţii celor ce muncesc, partide­lor comuniste şi muncitoreşti — stegari neînfricaţi ai intere­selor vitale ale popoarelor. Fie ca ziua de 1 Mai să prilejuias­­că noi succese pe calea restabi­lirii unităţii de luptă a partide­lor şi organizaţiilor clasei mun­citoare din ţările capitaliste, în interesul păcii, democraţiei şi socialismului! Tovarăşi, Anii puterii populare şi în­deosebi anii primului cincinal au deschis în viaţa poporului ro­mân o epocă a progresului în toate domeniile, o epocă de renaştere şi înflorire a patriei noastre. A­lilioanele de oameni ai muncii din ţara noastră — care intr-un timp atît de scurt, luptînd cu nenumărate greutăţi, au smuls ţara din înapoierea în care fusese ţinută de stăpînirea burghezo-moşierească, oamenii muncii care au făurit o puter­nică industrie grea naţională, au pus temeliile transformării socialiste şi modernizării agri­culturii, au obţinut succese de seamă în desfăşurarea revolu­ţiei culturale — se pot pe drept cuvînt mîndri cu toate aceste mari înfăptuiri, de însemnătate hotărîtoare în construirea so­cialismului. Ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc a constituit şi constituie pentru partid şi guvern o preocupare de căpe­tenie. Deşi s-au obţinut succese de seamă în ridicarea nivelu­lui de trai al poporului munci­tor, oamenii muncii mai au încă de­ făcut faţă unor greutăţi tre­cătoare, care pot şi trebuie să fie înlăturate Congresul al II- lea al P.M.R. a stabilit o serie de sarcini în vederea ridicării simţitoare a nivelului de trai al oamenilor muncii în cursul celui de-al doilea cincinal. Există toate condiţiile pentru mobiliza­rea tuturor forţelor oamenilor muncii în frunte cu eroica noas­tră clasă muncitoare în vederea realizării cu succes a acestor sarcini. Traducerea în viaţă a directi­velor celui de-al II-lea Congres al partidului nostru pentru al doilea cincinal — iată drumul sigur spre un puternic avînt al economiei naţionale, spre ridi­carea nivelului de trai al mase­lor. Bunăstarea, ne învaţă Le­nin, nu vine de la sine ; ea se cucereşte în lupta pentru o pro­ductivitate superioară a muncii, prin munca harnică, discipli­nată, plină de răspundere şi iniţiativă a fiecăruia dintre con­structorii socialismului. Comitetul Central al partidu­lui şi guvernul Republicii Popu­lare Române îşi exprimă încre­derea nestrămutată că poporul nostru harnic şi talentat, în frunte cu clasa muncitoare, că­lită în lupta cu duşmanii şi greutăţile, va şti să obţină noi şi noi biruinţe pe drumul ară­tat de partid. Va trebui să concentrăm şi mai departe mari forţe şi mij­loace pentru dezvoltarea cu pre­cădere a industriei grele, să dezvoltăm producţia industriei bunurilor de consum, să intro­ducem sistematic în întreprin­deri tehnica nouă şi experienţa înaintată, să folosim la maxi­mum maşinile şi capacităţile de producţie existente, să eco­nomisim cu grijă resursele ma­teriale. Partidul cheamă pe oa­menii muncii din industrie să dea un nou avînt întrecerii so­cialiste pentru îndeplinirea sar­cinilor de plan, pentru ridicarea productivităţii muncii şi redu­cerea preţului de cost , con­diţii fundamentale ale ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Va trebui să realizăm o creş­tere puternică a producţiei agri­cole, pe baza făuririi unei agri­culturi socialiste înaintate, ca­pabile să folosească larg cuce­ririle ştiinţei şi tehnicii moder­ne. Partidul cheamă pe oame­nii muncii de la sate să-şi in­tensifice munca pentru lărgirea şi întărirea sectorului socialist din agricultură şi în acelaşi timp să desfăşoare larg între­cerea pentru efectuarea rapidă şi în bune condiţii a muncilor agricole de primăvară, pentru obţinerea în acest an a unei re­colte îmbelşugate de grîu şi porumb, pentru obţinerea de produse animale în cantităţi sporite, în vederea îmbunătăţi­rii continue a aprovizionării populaţiei. Partidul se adresează inte­lectualilor patriei noastre, che­­mîndu-i să-şi pună toate pute­rile în slujba construirii socia­lismului, să ridice tot mai sus ştiinţa şi tehnica, învăţămîntul, literatura şi arta patriei noas­tre ! Tovarăşi, Partidul cheamă pe toţi oa­menii muncii să întărească ne­contenit orînduiirea noastră de­mocrat populară şi temelia ei, alianţa între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, să dezvolte şi să întărească frăţia între poporul român şi naţio­nalităţile conlocuitoare. Să apărăm ca lumina ochilor bunurile obşteşti şi legalitatea populară, să combatem ca pe un vrăjmaş inverşunat birocra­tismul sub toate formele lui, să întărim vigilenţa noastră re­voluţionară ! Să facem din patria noastră o ţară puternică şi înfloritoare, o ţară a belşugului şi a unei culturi înaintate! Trăiască patria noastră scum­pă, Republica Populară Romînă! Trăiască Partidul Muncitoresc Romín şi Comitetul său Cen­tral ! Trăiască guvernul Republicii Populare Romíne ! Trăiască comunitatea fră­ţească a ţărilor socialiste în frunte cu prietena noastră de nădejde — Uniunea Sovietică ! Trăiască pacea şi prietenia între popoare ! Trăiască solidaritatea şi fră­ţia oamenilor muncii de pretu­tindeni în lupta pentru pace şi socialism ! Trăiască leninismul ! O nouă întovărăşire zootehnică De curînd, în cătunul Căli­­mănei, oraşul Topliţa, 21 fami­lii dispunînd de o suprafaţă de 27,35 ha fîneaţă au sărbătorit inaugurarea întovărăşirii zoo­tehnice ,,1 Mai“. Pînă în prezent membrii întovărăşirii a­u adus în întovărăşire 94 oi şi 16 vite. In adunarea de constituire a întovărăşirii cele 21 familii în­scrise şi-au ales ca preşedinte pe Dumitru Croitoru, iar ca secretar-casier pe Constantin Lirca 1OAN ANDREI corespondent Tin­erul Plimbindu-te in centrul ora­şului Toplița vrind-nevrînd iti atrage atenţia magazinul, de stat nr. 195 O.C.L. „Produse in­dustriale". In vitrine, stau fru­mos expuse cele mai frumoase confecţii bărbăteşti, de dame şi copii, pantofi de diverse modele şi culori, îmbiindu-te să le cum­peri. Majoritatea trecătorilor cărora li se înfăţişează vitrinele, nu se­­încumetă să meargă mai depar­te, să nu intre in magazin. Aşa am păţit şi eu. Tumultul, varie­tatea, frumuseţea şi calitatea sutelor de sortimente m­-au fă­cut să le admir multă vreme. A­­celaşi lucru îl făceau mulţi alţii. In magazin, un tînăr de vre­ o 20-21 ani, apăru de undeva, şi sprintenel, zimbitor şi cu mul­tă siguranţă în sine începu să vorbească despre magazin, des­pre mărfuri. Acest tînăr, pe nume Sabin Tonceanu, deşi are numai 20 ani, este gestionar de cca 4 ani. Utemist şi absolvent al unei şcoli profesionale comerciale de 3 ani, crescut şi educat de partid, s-a ridicat aşa cum se ridică miile şi miile de vlăstare tinere sub regimul nostru de­mocrat-popular şi îndeplineşte o funcţie de mare răspundere. L-am întrebat despre angaja­mentul luat in cinstea zilei de 1 Mai. Nu s-a repezit ca mulţi alţii să se fălească. Calm şi su­râzător mi-a spus ca-n glumă: „N-am ce spune despre angaja­ment pentru că acesta a fost nu prea semnificativ. Atita pot spune insă că pînă la 25 aprilie eu mi-am depăşit planul lunar de desfacere cu 168 la sută“. A­­ceastă realizare mi s-a părut in­teresantă, deoarece multe alte magazine cu greu îşi realizează planul. Iată explicaţia: cei doi vînză­­tori se află in întrecere indivi­duală, conţinutul principal al întrecerii fiind exercitarea unui comerţ civilizaat: marfa se a­­ranjează frumos atît pe rafturi cît şi în vitrine veghindu-se la menţinerea unei curăţenii per­fecte : schimbarea in fiecare săptămînă a vitrinelor şi expu­nerea cît mai estetică a mărfu­rilor ; folosirea de reclame prin afişele din vitrine şi pe stradă; introducerea caietului de cerin­ţe unde clientul scrie de ce anu­me mărfuri are nevoie; amena­jarea magazinului cu tot felul de sortimente şi cel mai mult căutat în raion; vînzarea cu to­net­e pe stradă săptăminal de 3 ori şi altele. Iată un gestionar atît de ti­­nar cu realizări atît de mari, care poate servi exemplu mul­tor altora. L. V. pe luna mai Datorită condi­ţiilor climaterice neprielnice, insă­­mînţăriie de pri­măvară au întîr­­ziat. Trebuie folo­sită ori­ce oră bu­nă de lucru pentru terminarea semă­­natului fasolei, cî­­nepei, porumbului şi a altor culturi care nu s-au putut insămînţa in luna aprilie. Cind temperatura solului este de cca 14 m, se execută transplantarea tutunului. Se continuă îngrăşarea su­plimentară a semănăturilor de toam­nă, precum şi plivitul lor de bu­ruieni. La culturile semănate în pri­măvară, se execută ruperea scoarţei care s-a format la suprafaţa solului din cauza ploilor, iar pentru distru­gerea buruienilor din culturi se face grăpatul şi prăşitul. La sfîrşitul lunii se face polenizarea suplimentară la secară. Lucrarea se execută imediat după ce secara a înspicat şi se repetă de două-trei ori la intervale de trei zile. In livadă se con­tinuă lucrările de întreţinere. Tere­nul dintre pomi se va menţine în con­tinuu afinat şi cu­rat de buruieni. In această lună tre­buie luate măsuri pentru strîngerea cărăbuşilor de mai şi a gîndacilor păroşi. Se iau măsuri contra brumelor tirzii. In acest scop se vor pregăti in livezi cu­ mai multe grămezi de gunoi. LUCRĂRI IN GRADINA DE LEGUME. In această lună se face plantarea in cimp a răsadurilor de pătlăgele roşii, ardei, vinete. Lucra­rea de plantare este bine să fie exe­cutată spre seară sau dimineaţa. Cel mai bun timp pentru plantare este cel noros sau după ploaie. De la plantare la o săptămînă se face controlul culturii, se completează colurile. Prășitul se execută ori de cite ori este nevoie, iar radacinoa­­sele se răresc definitiv. Spre sfîr­­și­tul lunii se incepe iar avizarea car­­tofilor pentru plantarea de vară. Te­renul destinat culturii de vară a cartofilor se va menţine în perma­nenţă afinat şi curat de buruieni. LUCRĂRI IN VIE. Dacă aratul între rinduri şi săpatul printre butuci n-au fost terminate în luna aprilie, se continuă executarea acestor lu­­crări. In viile pe rod se incepe pli­­vitul lăstarilor de prisos. Cind lăs­tarii lăsaţi au o înălţime de 20—30 cm, se leagă de araci sau de sîrmă. Cu 2—3 zile înainte de înflorire, e necesar să se ciupească virfurile lăs­­tarilor de rod,­­pentru a preîntîmpina căderea florilor. Pentru ferirea viei de atacul manei, se începe stropitul cu zeamă bordoleză in concentraţie de 0,5%. Primul stropit se execută înainte de înflorire. Cind solul a prins scoarţă sau apar buruieni via se prăşeşte. In luna mai a­­nimalele sunt scoa­se la păşune. Pen­­tru evitarea îm­bolnăvirilor la ani­male, păşunatul trebuie organizat astfel ca animalele să se obișnuiască treptat cu noul re­gim de hrănire. Pentru ca iarba să aibă timp să se refacă, se va or­­ganiza pășunatul sistematic. In acest scop pășunea se împarte pe 4 6 tar­lale care se vor pășuna pe rînd fiecare. Durata de pășunat pe o tar­la să nu depășească 5—6 zile­ Se continuă alegerea mieilor de prăsilă și se organizează tunsul oi­­lor, lucrare ce va începe în a doua jumătate a lunii. înainte de începe­­rea tunsului se va face bonitarea oilor cu lină fină și semifină. In stu­pină activitatea albinelor este în toi. De aceea este necesar lărgirea ur­dinișului la stupii de albine, înlo­cuirea fagurilor vechi cu foi de ceară presată și așezarea stupilor in li­vezi. Se vor înlocui măteile bătrîne în vederea roitului natural. 5 mai 1956

Next