Steaua Roşie, mai 1956 (Anul 5, nr. 387-394)

1956-05-05 / nr. 387

4 NEW YORK.­­ Secretariatul O.N.U­, anunţă că viitoarea sesiune (a XI-a) a Adunării Generale a O.N.U. se va deschide la N.New York, la 12 noiembrie. ★ COLOMBO. — Primul ministru al Ceylonului, Bandaranaike, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă, "­a guvernul Ceylonului examinează în prezent posibilitatea stabilirii de re­laţii di­lematice cu Uniunea Sovie­tică şi R. P Chineză. vir PEKIN. — Ministrul Afacerilor Externe al Tailandei, Wan Waythaya­­kon, luînd cuvîntul în cadrul unei recepţii la Bangkok, a declarat că este în favoarea stabilirii de relaţii coomerciale normale între Tailanda şi R. p. Chineză. SCURTE STIRI De la Ministerul Afacerilor Externe al U. R. S. S. MOSCOVA (Agerpres),­­ TASS anunţă: La 25 aprilie ambasada U.R.S.S. in S.U.A. a primit următoarea notă a Departamentului de Stat al S.U.A.: „Secretarul de stat işi exprimă respectul faţă de* Excelenţa Sa amba­sadorul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi are onoarea să se refere la împrejurările legate de plecarea la 7 aprilie 1956 din Statele Unite în Uniunea Sovietică a 5 foşti mari­nari de pe petrolierul sovietic ,.Tuacse”. După o anchetă amănunţită s-a stabilit că membrii delegaţiei sovie­tice de pe lingă Organizaţia Naţiuni­lor Unite şi-au asumat împuternici­ri şi au desfăşurat o activitate în legătură cu marinarii, care sunt in­compatibile cu statutul delegaţiei sovietice. In această privinţă, atitu­dinea lui Aleksandr K. Gurianov şi Nikolai Turkin a fost deosebit de condamnabilă, însuşi ambasadorul Arkadi Sobolev, cu toată prezenţa unui reprezentant acreditat din par­tea ambasadei sovietice la Washing­ton, a insistat să se amestece in timpul interogatoriului efectuat înainte de plecarea marinarilor pe aeroportul „Idie Wild” de organele serviciului de imigrare şi naturaliza­re. Se consideră că membrii delega­ţiei sovietice de pe lingă Organiza­ţia Naţiunilor Unite au săvîrşit in felul acesta acţiuni nelalocul lor, care depăşesc cadrul împuternicirilor lor oficiate şi implicit au abuzat de privilegiul reşedinţei lor, încâlcind prevederile acordului cu privire la cartierul general dintre Statele Unite şi Organizaţia Naţiunilor Unite. Guvernul sovietic este rugat să dea instrucţiuni ambasadorului Ar­kadi Sobolev şi personalului său să se limiteze pe viitor la funcţiile lor recunoscute. Avind în vedere carac­terul deosebit al activităţii lui Alek­sandr K. Gurianov şi Nikolai Turkin, se aduce la cunoştinţa guvernului sovietic că şederea lor în Statele Uni­te nu mai este de dorit. In confor­mitate cu aceasta se exprimă rugă­mintea ca Aleksandr K. Gurianov să ia măsuri urgente pentru a părăsi Statele Unite. Din același motiv, prin prezenta se refuză lui Nikolai Turkin viza de înapoiere în Statele Unite”. La 30 aprilie, ambasada U.R.S.S. în S.U.A. a adresat Departamentului de Stat al S.U.A. următoarea notă de răspuns: „Ambasada Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste îşi exprimă res­pectul faţă de Departamentul de Stat şi in legătură cu nota sa din 25 a­­prilie are onoarea să comunice urmă­toarele : Guvernul sovietic respinge ca ne­întemeiată afirmaţia cuprinsă in no­ta mai sus amintită că în legătură cu înapoierea din S.U.A. în Uniunea Sovietică a celor 5 marinari sovietici de pe petrolierul „Tuapse”, funcţio­narii reprezentanţei sovietice la O.N.U. ar fi săvirşit acţiuni incom­patibile cu statutul reprezentanţei. Departamentul de Stat cunoaşte fără îndoială împrejurările legate de reţinerea ilegală in S.U.A. a 9 mari­nari sovietici de pe petrolierul „Tuap­se”. Se ştie, printre altele, că tr,că in decembrie 1955, cînd aceşti 9 ma­rinari au fost duşi de pe insula Tai­­wan în Statele Unite, ambasada a Întreprins un demers pe lingă De­partamentul de Stat, cerind să ia mă­suri pentru eliberarea şi înapoierea lor in patrie. Ambasada a cerut de asemenea să se dea posibilitatea re­prezentanţilor ei să aibă o întrevede­re cu marinarii sovietici mai sus a­­mintiţi de pe petrolierul „Tuapse”. Cu toate repetatele demersuri ale ambasadei în chestiunea respectivă, Departamentul de Stat nu a satisfă­cut aceste cereri legitime ale amfita­­sadei. Mai mult, Departamentul de Stat a considerat posibil să decla­re ambasadei la 2 martie că marina­­rii sovietici ar refuza să aibă o în­­trevedere cu reprezentanţii ambasa­dei. Departamentul de Stat s-a refe­­rit cu acest prilej la declaraţiile ma­rinarilor care, după cum s-a dovedit, au fost semnate sub ameninţări şi prin constrîngere. La inceputul lunii aprilie, marina­rii sovietici — Vaganov, Lukaşkov, Reabenko, Şirin şi Şişin — s-au a­­dresat lui G. N. Zarubin, ambasado­rul U.R.S.S. în S.U.A., cu rugămin­tea să sprijine înapoierea lor in pa­trie. In legătură cu aceasta, şeful secţiei consulare a ambasadei U.R.S.S. la Washington a plecat la New York pentru a întocmi documen­tele necesare plecării marinarilor so­vietici din S.U.A., precum şi pentru a-i sprijini în ce priveşte plecarea în­­ Uniunea Sovietică. La 6 aprilie, Va­­j­ganov, Lukaşkov, Reabenko, Şirin şi Şirin au fost la Departamentul fiscal­­ din New York şi au completat docu­mentele privind achitarea impozite­lor, necesare pentru ieşirea din S.U.A La 7 aprilie, pe aeroportul „Idle Wild” din New York, înainte de ur­carea acestor cetăţeni sovietici în a­­vion, autorităţile americane de imi­grare au luat un interogatoriu spe­cial acestor cetăţeni sovietici, obţi­­nind în felul acesta posibilitatea de­plină de a se convinge că marinarii sovietici părăsesc S.U.A. în confor­mitate cu dorinţa lor liber exprima­tă. Cu acest prilej trebuie relevat că interogatoriul cetăţenilor sovietici, ca­re este prin sine însuşi nejustificat, a fost efectuat in mod extrem de bru­tal de funcţionarii serviciului de imi­­grare. Deoarece, după cum reiese din cele de mai sus, la plecarea din S U.A. a cetăţenilor sovietici menţionaţi au fost pe deplin respectate toate forma­lităţile necesare, prevăzute de legile de imigrare ale S.U.A. nu există nici un temei sa se vorbească de vreun amestec al reprezentanţei U.R.S.S. de pe lingă O.N.U, aşa cum se face in nota Departamentului de Stat. Faptul că la plecarea cetăţenilor sovietici spre patrie au fost de faţă funcţionari ai reprezentanţei U R.S.S. la O.N.U. nu poate să fie cituşi de puţin considerat ca o acţiune in­compatibilă cu statutul reprezentan­ţei. Se înţelege de la sine că şi pre­­zenţa pe aeroport a lui A. A. Sobo­lev, reprezentantul permanent al­ U R.S.S la O­N U., împreună cu cei­,­lalţi cetăţeni sovietici veniţi să în­soţească pe compatrioţii lor care ple­­­­cau spre patrie, este cu totul fireas­­­că. Ambasada foloseşte acest prilej pentru a declara că reprezentanţa sovietică la O.N.U. a respectat în­totdeauna şi respectă cu stricteţe pre­vederile acordului cu privire la car­­tierul general al O.N.U., încheiat in­tre Statele Unite şi Organizaţia Na­ţiunilor Unite. In aceste condiţii pretenţiile neînte­meiate formulate in nota Departa­mentului de Stat in ce priveşte func­ţionarii reprezentanţei sovietice la O.N.U. nu pot fi altfel calificate de­cit ca o încercare de a se abate a­­tenţia opiniei publice de la acţiunile inadmisibile ale autorităţilor ameri­cane, care reţin în mod ilegal in S.U.A. marinari sovietici de pe pe­trolierul „Tuapse". Amintind de demersurile ei prece­dente pe lîngă Departamentul de Stat in problema repatrierii marina­rilor sovietici, ambasada insistă asu­pra înlăturării piedicilor din calea înapoierii la famili­ie lor a marinari­lor sovietici de pe petrolierul „Tuap­se” care mai sînt încă reţinuţi in S.U.A. — Eremenko, Ivankov-Niko­­lov, Soloviov şi Tatarnikov, şi să li se dea posibilitatea de a hotărî în mod liber in problema înapoierii în patrie”. STEAUA ROȘIE " " 5 mai 1956 Popoarele sovietice au sărbătorit cu entuziasm măreaţa zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc — Parada militară şi demonstraţia oamenilor muncii din Moscova MOSCOVA (Agerpres). — TASS anunţă: La 1 Mai în Piaţa Roşie din Moscova a avut loc tradiţionala pa­radă militară. S-au întrunit pentru a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai de­putaţi ai sovietelor supreme ale U.R.S.S. şi R.S.F.S.R., miniştri, oa­meni de stat şi activişti pe tărîm obştesc, muncitori, colhoznici, oameni de ştiinţă, cunoscuţi oameni de cultură, generali ai forţelor armate ale U.R.S.S., membri ai corpului diplomatic, ataşaţi militari ai state­lor străine. In Piaţa Roşie se aflau de aseme­nea numeroşi oaspeţi de peste ho­tare: delegaţiile Adunării de Stat a R.P. Ungare, Camerei Populare a Republicii Democrate Germane, Co­mitetului Popular Belgrad, reprezen­tanţii Partidului Socialist Francez, precum şi un grup de reprezentanţi de seamă ai vieţii publice din Fran­ţa. In tribună se afla delegaţia ener­­geticienilor englezi. La sărbătorirea zilei de 1 Mai au participat nume­roşi oaspeţi invitaţi de sindicate , delegaţii sindicale şi muncitoreşti din peste 20 de ţări. Din aceste de­legaţii fac parte reprezentanţi din Anglia, Franţa, China India, Bulga­ria, Ungaria, Mexic, Suedia, Birma­­nia şi din alte ţări. La sărbătorirea zilei de 1 Mai au participat nume­roase delegaţii invitate de Comitetul Sovietic pentru Apărarea Păcii, Aso­­ciaţia Unională pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea şi de alte organizaţii obşteşti. Piaţa a imbricat haină de sărbă­toare. Pe faţada clădirilor din faţa Kremlinului se aflau portretele lui Karl Marx, întemeietorul comunis­­mului ştiinţific, şi V. I. Lenin, în­temeietorul­­ partidului comunist şi al primului stat socialist din lume. Pe un mare panou roşu erau scrise cuvintele chemării de 1 Mai a C.C. al P C U S. „Sub steagul marxism-leninismului, sub conduce­rea Partidului Comunist — înainte, spre victoria comunismului!“ La ora 10 dimineaţa, la tribuna mausoleului s-au urcat conducătorii Partidului Comunist şi ai guvernului sovietic, intimpinaţi de asistenţă cu aplauze prelungite A început parada militară. G. K Jukov, ministrul Apărării, şi mare­­şalul K. S. Moskalenko, comandan­tul parăzii au trecut în revistă tru- Pele le-au salutat şi le-au felicitat cu prilejul zilei de 1 Mai. După tre­cerea în revistă a trupelor, G K Jukov s-a urcat la tribuna mausoleu­lui şi a rostit o cuvîntare adresată trupelor, oamenilor muncii d­e Uni­unea Sovietică şi oaspeţilor de pes­te hotare.­­k Deasupra pieţii au răsunat urale, au bubuit larvele sa­unului artileriei. O uriaşă fanfară a executat imnul de stat al Uniunii Sovietice. In Pia­ţă a început defilarea coloanelor de trupe. In acelaşi timp, deasupra Pieţei Roşii avea loc parada aeriană. Cu iuţeală fulgerătoare străbateau văzduhul formaţii bine aliniate de avioane cu reacţie, care au stîrnit admiraţia spectatorilor din tribune. Parada de 1 Mai din Piaţa Roşie a­­demonstrat nivelul crescut al în­zestrării tehnice a forţelor armate sovietice care stau de strajă păcii şi securităţii patriei lor socialiste. -k După parada militară în Piaţa Ro­şie a avut loc, ca în fiecare an, de­monstraţia de 1 Mai a oamenilor muncii din capitala sovietică. In fa­ţa tribunelor au trecut în cîteva co­loane paralele cetăţenii Moscovei, reprezentanţii milioanelor de oameni care, împreună cu întregul popor so­vietic, crează uriaşe valori materiale şi spirituale In tribunele mausoleu­lui se aflau conducătorii Partidului Comunist şi guvernului sovietic: N. A. Bulganin, N. S. Hruşciov, L. M. Kaganovici, G .M. Malenkov, A. I. Mikoian, V . Molotov, M. G. Per­­vuhin, M. Z. Saburov, M. A. Suslov, K . Voroşilov şi alţii. In tribunele de granit se aflau cei mai buni oameni ai capitalei so­vietice — inovatori din industrie şi transporturi, cunoscuţi oameni de ştiinţă, oameni ai artei. In aceste tribune se aflau de asemenea nume­roşi oaspeţi străini, veniţi la Mos­cova cu prilejul zilei de 1 Mai. Demonstraţia festivă a moscoviţi­lor a fost deschisă de un grup de stegari, ducind steagul roşu al ca­pitalei. Apoi au urmat sportivii. Deasupra coloar­ei lor se puteau vedea o ma­re stemă a URS­S, şi steagul roşu al ţării sovietice , înconjurat de stea­gurile republicilor unionale. In de­părtare se vedea portretul lui Karl Marx, întemeietorul comunismului şt­inţific, alături — portretul, genia­lului conducător şi dascăl al clasa­ muncitoare, al tuturor oamenilor muncii, Vladimir Ilici Lenin. A defilat apoi tineretul Ţării So­cialismului — tineri şi tinere plini de vigoare şi curaj. In timpul defi­lării ei au executat diferite exerciţii de­ gimnastică, care­­au stîrnit admi­raţia generală. Sute de glasuri ti­nere se contopeau parcă intr-unul singur. Deasupra pieţei răsunau cu­vintele: „Pace lumi! Glorie poporu­lui! Glorie Partidului!“. După sportivi in Piaţa Roşie s-a revărsat o mare de oameni. In faţa mausoleului au trecut reprezentanţii fabricilor şi uzinelor, ai organizaţii­lor ştiinţif­ce şi instituţ­ilor sovieti­ce, ai elevilor ,s­tudenţilor, în su­netul muzicii şi al cînteciior vesele. Deasupra coloanelor se vedeau sute de panouri şi pancarte. Ele exprimau în mod grăitor dorinţa oamenilor sovietici de a îndeplini cu cinste măreţul program al construcţiei co­muniste, trasat de Congresul al XX- lea al Partidului. Conducătorii partidului şi guver­nului, numeroşi oaspeţi din tribune, au salutat cordial pe glorioşii re­prezentanţi ai uzinelor din Moscova, pe studenţii şi profesorii instituţiilor de învăţămînt superior, pe comso­­molişti şi pionieri. Mereu noi coloa­ne se adăugau imensului torent ca­re trecea prin faţa tribunelor. Mani­festaţia a constituit o demonstraţie emoţionantă a unităţii partidului şi poporului, a coeziunii de neclintit a tuturor oamenilor muncii­ în jurul Comitetului Central al P.C.U.S., al devotamentului faţă de poruncile lui Lenin. Manifestanţii au aprobat cu căl­dură rezultatele vizitei în Anglia a lui­­ A. Bulganin şi N. S. Hruş­ciov. Pe pancartele care fluturau dea­supra pieţei erau scrise chemări ale C. C. îndem­nînd la prietenie şi cola­borare cu toate popoarele lumii. Po­poarele U.R.S.S trimit un salut fră­ţesc oamenilor muncii din Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria, Romînia, Albania, R.P. Mongolă, R.P.D. Coreeană, R.D. Vietnam, R. D. Germană. Manifestanţii au salu­tat cu căldură popoarele Iugoslavi­i care construiesc socialismul, mare­le popor indian care luptă pentru progresul patriei sale, pentru pace în Asia şi în întreaga lume. Pe o mare pancartă era scrisă chemarea C.C. al P.C.U.S. adresată oamenilor muncii din toate ţări­ : „Războiul poate şi trebuie sa fiu preintîmpinat! Mai sus steagul luptei împotriva primejdiei de război, pentru pace şi colaborare între po­poare!" Oamenii sovietici au rostit cuvin­te de salut în cinstea prieteniei şi colaborării popoarelor Angliei, Sta­telor Unite ale Americii, Franţei şi Uniunii Sovietice, în lupta lor pen­tru slăbirea încordării internaţionale şi coexistenţa paşnică a statelor, pentru asigurarea securităţii colecti­ve în Europa şi pentru o pace trai­nică în întreaga lume. De la un capăt la altul al Pieţei Roşii au răsunat aclamaţii, saluturi, chemări. Demonstraţia reprezentanţilor oa­menilor muncii din Moscova a cons­tituit încă o mărturie grăitoare a năzuinţei poporului sovietic spre pa­ce şi colaborare cu toate popoarele, a încrederii poporului sovietic în trimful ideilor marxism-leninismului, a strinsei sale uniri in jurul Parti­dului Comunist. Oamenii missioii din lest® ffbife au sar florit imn de 1 Mai IN R. P. CHINEZA PEKIN. — In piaţa centrală din Pekin — Tiananmîn — a avut loc o mare demonstraţie a oamenilor muncii din capitala Chinei, consa­crată zilei de 1 Mai. In piaţă şi pe străzile alăturate se aliniaseră coloanele de demonstranţi. — muncitori de la întreprinderile din Pekin, funcţionari, elevi, sportivi. La ora 10 în tribuna centrală şi­­au făcut apariţia Mao Tze dun, Ciu De, Lui Şao Ti, Ciu En lai, membrii Biroului Politic al CC, al Partidului Comunist Chinez, conducătorii parti­delor democratice şi organizaţiilor obşteşti mareşali şi generali. Pîn Ci jen, primarul Pekinului, a rostit o scurtă cuvîntare. A răsunat imnul de stat al Republicii Populare Chineze, apoi Internaţionala. S-au tras salve de tun în semn de salut şi apoi a început demonstraţia. Demonstraţia de 1 Mai din Pekin, la care au participat peste 500.000 de persoane, a arătat coeziunea de monolit a poporului chinez care apă­ră pacea şi construieşte cu succes o Chină Nouă, socialistă, IN SUEDIA STOCKHOLM. — La 1 Mai, cu prilejul zilei internaţionale a solida­­rităţii oamenilor muncii, a avut loc la Stockholm o demonstraţie de ma­sa. Numeroase coloane de demon­stranţi, purtînd steaguri roşii, drape­lele naţionale şi pancarte cu lozinci care chemau la consolidarea păcii, reducerea armamentelor şi interzice­rea armei atomice, au manifestat pe străzile din Stockholm. Intr-un parc de la marginea oraşului a avut loc un miting de masă. Cu prilejul zilei de 1 Mai au avut loc demonstraţii şi mitinguri şi in celelalte oraşe din Suedia. IN S. U. A. . NEW YORK. — La 30 aprilie a avut loc la New­ York, în Piaţa Union Square, un mare miting consacrat zilei de 1 Mai. La miting au partici­pat mii de persoane. Deschizînd mitingul, cunoscutul scriitor şi militant social american Howard­ Fast a dat citire unor me­saje de salut din partea Federaţiei Sindicale Mondiale, a sindicatelor chineze şi franceze şi din partea al­tor organizaţii în cadrul ■ mitingului au luat cu­vîntul Rose Weinstock, Minam Baw­­mer, George Charney, scriitorul Al­bert Kahn şi alţii. Toţi vorbitorii au chemat la întărirea unităţii oameni­­lor muncii în lupta pentru îmbunătă­ţirea condiţiilor de muncă şi de trai, pentru încetarea discriminării rasiale, pentru amnistierea tuturor deţinuţi­lor politici victime ale legii Smith, pentru coexistenţă paşnică şi priete­nie cu toate popoarele lumii şi în primul rînd cu popoarele Uniunii So­vietice şi R P. Chineze. Participanţii la miting purtau nu­meroase pancarte pe care se puteau citi: „Să se interzică bomba atomică şi cu hidrogen !”, „Pentru prietenie intre Statele Unite şi China !”, „D­ri­les trebuie să vorbească despre pace, nu despre război !”, „Pentru dezvol­tarea legăturilor culturale între Est şi Vest!”, „Să se abroge legea Taft- Hartley !”, „Libertate pentru victi­mele legii Smith !”. IN JAPONIA TOKIO. — După cum transmite postul de radio Tokio, în toate ora­şele din Japonia ziua de 1 Mai a fost sărbătorită cu însufleţire. La demonstraţii au participat peste două milioane de muncitori. Postul de ra­dio Tokio subliniază că aceasta a fost cea mai măreaţă sărbătorire a zilei de 1 Mai din istoria mişcării popu­lare din Japonia. După cum anunţă agenţia Associa­ted Press, in ziua de 1 Mai 500.000 de muncitori japonezi au organizat o mare demonstraţie în Piaţa Mei­­dzi. In cadrul acestei demonstraţii muncitorii au condamnat politica gu­vernului japonez şi au cerut o poli­tică menită să ducă la întărirea păcii. De asemenea, muncitorii au cerut sporirea salariilor în raport cu scum­­petea vieţii. I »păruii: IN I Rt PR­INDEREAPOlVn RÎ^HCi Tg. Mureş Redacţia şi administraţia: Tg. Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr. 9 Telefon nr. 2688, vs, Tipografia: 2643. Abonamentele fac :* oficiile poştale, factori­ poştali şi difuzori­ voluntari din intreprinderi şi instituţii, c. nr. 1961,

Next