Steaua Roşie, iunie 1956 (Anul 5, nr. 395-403)

1956-06-02 / nr. 395

Copiii sunt florile vieţii" spune Maxim Gorki. Există insă pe lume milioane de copii care nu cunosc bu­curia unei copilării fericite, lipsită de griji şi nevoi. . . . ,,Un ciine ciobănesc german costă 50 de dolari, o pisică siame­ză de două luni se vinde cu 30 de dolari,. . . o fetiţă dintr-o familie de ţărani săraci costă 22 de dolari”.­­ Ingrozeştete cititorule, căci cele relatate mai sus nu s-au petrecut­ aevea, cu sute sau mii de ani în urmă, ci-s fapte contemporane, descrise cu cinism de revista reacţionară „United States News and World Report" intr-un articol cu privire la „comerţul cu copii" practicat in S.U.A. In S.U A., după cum a recunoscut preşedintele Eisenhower, lipsesc­ 203.000 clase de şcoală. Costruirea acestora ar necesita o sumă ce repre­zintă doar 2,4 la sută din bugetul militar al Statelor Unite ; în Coreea de sud 50 la sută din copii mor în primul an de la naştere ; în rezervaţiile Uniunii Sud Africane 84 la sută din copii mîn încă numai o singură dată pe zi; în Franţa 65 la sută din părinţi nu dispun de mijloace pentru a-şi înscrie copiii la o şcoală după terminarea învăţămintului elementar obliga­toriu ; in America Latină 14 mii doane de copii nu frecventează anul acesta şcoala. Iată fapte cum nu se pot mai grăitoare despre situaţia jalnică a copiilor din ţările în care domneşte capitalul. Pentru oamenii muncii din ţara noastră au rămas doar ca o amară amintire a trecutului vremurile cînd la fiecare patru copii m­ai murea, înainte de a fi împlinit un an, cînd anual 8.000 de mame piereau la naştere din lipsă de asistenţă medicală. Statul nostru democrat-popular ocroteşte copiii cu dragoste şi cu duioasă grijă. Lipsiţi de lumină şi de hrană în trecut, copiii oamenilor mun­cii au primit prin grija partidului belşug de hrană, de soare, de îngrijire. Ei înfloresc azi ca florile într-o grădină minunată. De soarta copilului se îngrijeşte azi nu numai mama, ci însăşi ţara. Au fost create legi speciale pentru ocrotirea mamei şi copilului. Mamelor li se acordă ajutoare în bani, concedii de naştere şi înlesniri în muncă. Pe întreg cuprinsul ţării se ridică tot mai multe maternităţi, creşe, case şi cămine de zi. Statul nostru de­mocrat-popular acordă titlul de mamă eroină mamelor cu mai mulţi copii. Sute de mii de mame primesc anual ajutorul familial de stat. Numai în anii primului cincinal au fost alocate ajutorului familial de stat 374 mi­ioane lei. Ocrotirea sănătăţii copilului este o preocupare de seamă a statului. Numărul spitalelor de pediatrie a crescut faţă de anul 1948 cu 300 la su­tă. Dacă înainte, medicul de copii era o figură rar întîlnită în ţara noas­tră, azi avem mii de medici specialişti de copii, surori de ocrotire, moaşe, îngrijitoare de copii. Pe teritoriul regiunii noastre există în prezent 400 paturi pentru copii in secţiile de pediatrie, două preventorii pentru copii cu 200 paturi, 67 case de naştere cu 339 paturi, 12 dispensare de copii cu staţionar în mediu ru­ral, o casă a copilului cu 130 paturi, 11 creşe, 105 bucătării de lapte etc. înainte de eliberarea ţării n-a existat nimic din toate acestea. Numărul ca­drelor care se ocupă de ocrotirea mamei şi copilului a crescut faţă de 1945 de peste 10 ori. Faţă de acelaşi an mortalitatea infantilă a scăzut cu peste 69 la sută. Pentru fiecare om al muncii, pentru fiecare părinte care năzuieşte să asigure copiilor săi o viaţă însorită, realitatea Uniunii Sovietice constituie un exemplu dătător de încredere. In Uniunea Sovietică — „ţara copilăriei fericite” — s-au creat pentru micii cetăţeni condiţii pe drept cuvînt minunate: nenumărate palate ale pionierilor amenajate ca în basme, case de naştere, creşe, cămine, aşezăminte ştiinţifice în care lucrează cadre pedagogice şi medicale din cele mai renumite. Pe drept cuvînt se poate afirma că în ţările unde maternitatea este o glorie, unde mama şi copilul sunt urmăriţi cu grijă şi dragoste, politica gu­vernelor este o politică de pace. Aşa stau lucrurile în Uniunea Sovietică şî în ţările de democraţie populară. Copiii sînt florile vieţii, fericirea omenirii, ziua ei de mîine. Iată de ce soarta copiilor a devenit una din grijile principale ale oamenilor cinstiţi de pretutindeni. O mamă spunea : ,,Un fulg de zăpadă care cade pe un pervaz Încălzit se topeşte îndată şi din el nu rămîne nici urmă. Dar milioane de fulgi formează un strat de zăpadă care apără semănăturile împotriva frigului şi a îngheţului. Noi, mamele din toate ţările, trebuie să formăm un asemenea strat apărător al copiilor noştri”. Spor la muncă conferinţei regionale a Uniunii Tineretului Muncitor Astăzi se deschide conferinţa re­gională U.T.M. Sub îndrumarea atentă şi permanentă a partidului, organizaţiile de U.T.M din regiunea noastră au obţinut succese impor­tante în educarea tineretului, în mo­bilizarea lui la luptă pentru reali­zarea sarcinilor trasate de partid şi guvern. Pretutindeni, în uzine, pe şantiere, ogoare, în şcoli sau insti­tute de învăţămînt superior, orga­nizaţiile U.T.M. au adus şi aduc, după măreţul exemplu al comsomo­­lului leninist al Uniunii Sovietice, o preţioasă contribuţie la educarea ti­neretului în spiritul dragostei fier­binţi faţă de patrie, în spiritul in­ternaţionalismului proletar. Tineretul, schimbul de mîine al clasei munci­toare şi al celorlalţi oameni ai muncii din ţara noastră a îmbrăţişat cu căl­dură tehnica nouă atît în industrie cît şi în agricultură. Nenumărate sînt exemplele cînd tinerii sînt în fruntea întrecerii socialiste şi patrio­tice, inovatori, raţionalizatori, tineri care însuşindu-şi educaţia marxist­­leninistă se situează în primele rîn­­duri ale luptei pentru socialism, pen­tru pace. In regiunea noastră, rod al politi­cii naţionale leniniste a partidului nostru, înfloreşte o cultură nouă, cul­tură cu adevărat a poporului, naţio­nală în formă şi socialistă în conţinut. Tineretului, indiferent de naţionali­tate, îi este asigurat dreptul la în­văţătură şi la muncă. Alături de cei Vîrstnici, tineretul participă activ la făurirea culturii noi. Multe echipe cultural-artistice din regiunea noas­tră şi-au cucerit faima în ţară şi peste hotare cu ocazia anumitor fes­tivaluri sau întîlniri culturale. Fără îndoială că la obţinerea unor astfel de rezultate, organizaţiile de tineret au o mare contribuţie, mobilizînd în colaborare cu celelalte organe cul­turale tineretul la marile întreceri culturale. In măreaţa operă de transformare socialistă a agriculturii, Uniunea Tineretului Muncitor de asemenea şi-a dat şi îşi dă din plin contri­buţia. Numeroşi tineri şi tinere şi-au lămurit părinţii de a intra în gos­podării agricole colective sau înto­­vărăşări, iar alţii, mulţi la număr, s-au dovedit a fi buni gospodari ai satelor noastre, fruntaşi ai recolte­lor bogate etc. Nu există domeniu de activitate în care sub conducerea partidului tineretul să nu fi parti­cipat la înfăptuirea celor mai în­drăzneţe sarcini. Urăm conferinţei regionale U.T.M. deplin succes în lucrările sale, pen­tru îmbunătăţirea pe mai departe a stilului şi metodelor de muncă cu tineretul, pentru îmbunătăţirea acti­vităţii în rîndurile tineretului stu­dios şi sătesc, în educarea comu­nistă a tineretului, pentru ca sub conducerea partidului nostru drag, să obţină noi şi noi victorii pe dru­mul vieţii noi, pe drumul viitorului luminos deschis de partid tineretului nostru. LA CASA COPILULUI Dacă treci pe strada Trébely din Tg. Mu­reş, privirea ţi se o­­preşte fără să vrei pe o clădire impunătoa­re, înconjurată cu brazi înalţi şi grupuri de flori care îmbălsămea­ză aerul cu parfumul lor. Clădirea şi parcul din jur freamătă de viaţă. Cîntecele micu­ţilor umplu acest lă­caş..La umbra brazilor, un grup de copii mici face gimnastică; alt grup, printre care se află şi Mózes Irina şi Kapás F.Iisabeta în etate de doi ani, se urcă la rînd, pe alunecătoare. Spre dreapta se află un alt teren pentru joc, unde gemenii Mátyás András şi Ioan se joa­că cu mingea. Directorul medic Schele Ioan, surorile Csepán Elisabeta, Fü­­löp Margareta, Oală Sabina şi alţii se află în permanenţă printre cei mici. Ei au grijă de copii ca de ochii din cap. Aici s-a înfiinţat o secţie pentru prema­turi, dotată cu boxe de sticlă şi instrumente medicale moderne. In această secţie se află, printre alţii, 3 gemeni: Mariana, Magdalena şi Maria Cifui, copiii Iu­­lianei Cifui, din comu­na Bilbor, raionul To­­pliţa. Tatăl lor, loa­der Cifui, lucrează la exploatarea lemnului în cadrul I.F.E.T.-ului Topliţa. Părinţii ge­menilor pot fi fericiţi şi liniştiţi pentru că printr-o bună îngrijire şi atenţie deosebită ce li s-a acordat, aceşti copii în timp de numai 3 luni de zile s-au dez­voltat frumos. Astfel, Mariana a cîştigat în greutate 1,750 kg, Magdalena cu peste 1,200 kg, iar Maria a­­proape 1,200 kg. Pentru mamele care alăptează s-a constituit o nouă clădire pentru cazarea lor. Aici ele sunt educate cum să-și îngrijească copiii, viito­rul de aur al patriei noastre. C. BRANDLHOFFER CHEMARE în cinstea celui de-al l­-lea Congres al U.T.M. Comisia regională de organizare a spartachiadei de vară a tineretu­lui cheamă organizaţiile U.T.M. şi colectivele sportive din Regiunea Autonomă Maghiară să-şi intensifice activitatea de mobilizare a tineretu­lui la întrecerile sportive ale sparta­chiadei. In acest sens organizaţiile de bază U.T.M., cu comisiile comunale şi cu colectivele sportive, trebuie să mun­cească în aşa fel ca fiecare tînăr să participe la mai multe probe. Pentru a stimula activitatea organi­zaţiilor de bază U T.M. în vederea mobilizării tineretului, Comitetul re­gional U.T.M. va acorda un drapel organizaţiei fruntaşe din fiecare raion, în mobilizarea tineretului la spartachiada de vară. Utemişti ! Intîmpinaţi cel de-al II-lea Congres al U.T.M. cu noi rea­lizări în muncă, învăţătură şi cu o participare cît mai activă la spar­tachiada de vară a tineretului. Pregătiţi-vă pentru cucerirea insig­nei G.M.A. în cadrul spartachiadei. Tineri ! Transformaţi întrecerile din cadrul spartachiadei în serbări ale tinereţii! Construiţi-vă noi terenuri sportive şi reamenajaţi cele existente. Fiecare utemist să fie un partici­pant activ la spartachiada de vară a tineretului. COMISIA REGIONALĂ DE ORGA­NIZARE A SPARTACHIADEI DE VARA A TINERETULUI. PROLETARI DIN TOATE TART! F­INITI­VA I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID SI AL SFATULUI POPULAR ’ _______AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE Anul V. Nr. 395 | Sîmbătă, 2 iunie 1956 | 4 pagini 20 bani Grija faţă de copil Copiii din regiunea noastră se bu­cură de o atenţie deosebită din par­tea statului. In cinstea Zilei internaţionale a copilului, în regiunea noastră s-au deschis zeci de cămine de zi. Numai în raionul Sf. Gheorghe numărul acestora se ridică la 26, unde aproape 1.000 de copii îşi petrec timpul în joc şi veselie, în timpul cît părinţii lor sunt la lucru. Comisiile de femei din oraşul Sf. Gheorghe au confecţionat peste 950 costume pentru copii. Copiii de la căminul de zi „Varga Katalin” din acest oraş au primit peste 40 de uniforme, iar cei de la căminul de zi al uzinei textile „Doja Gheorghe” peste 50 costume-marinar şi mari cantităţi de jucării. O.C.L. din acest oraş a organizat două expoziţii unde zilnic se vindeau jucării şi îmbrăcăminte în valoare de cîte 10—15.000 lei. Căminul de zi din comuna Ghidfa­­lău, raionul Sf. Gheorghe, a fost dotat cu încă 10 paturi­ şi lingeria necesară. In raionul Cristuru Se­cuiesc, comitetul de sprijin de pe lin­gă Casa copilului din reşedinţa raio­nului, împreună cu comisia de fe­mei, a strîns pene din care s-au confecţionat peste 200 de perne. A­ceastă acţiune a fost extinsă pe în­treaga regiune. Numai din raionul Sf. Gheorghe comisiile de femei au trimis pentru Casa Copilului din Miercurea Niraj 460 de perne. Co­mitetul de sprijin de pe lingă că­minul de zi „Csetri János” din Tg. Mureş a organizat o acţiune de re­novare şi lărgire cu încă două ca­mere a căminului. Pînă în prezent s-au strîns peste 10.000 lei. Com­i­tetul de sprijin s-a angajat să con­tribuie cu 800 ore muncă voluntară la efectuarea lucrărilor de mai sus arătate. Lucrează în contul semestrului II Zilele acestea colectivul întreprin­derii de reparaţii auto nr. 2 din Tg. Mureş a raportat partidului că în ziua de 25 mai, adică cu 36 zile înainte de termen, a realizat sarcina planu­lui global pe primul semestru. De la începutul anului acest colec­tiv de muncă a reparat peste preve­derile planului autovehicule care pînă la sfirşitul semestrului pot transporta 511.200 tone/km. Prin folosirea raţională a pieselor de schimb, a materialelor şi a tim­pului de lucru ei au economisit o sumă cu care se pot efectua repa­raţii capitale la peste 20 de autove­hicule. Astfel, colectivul acestei între­prinderi realizează cu cinste angaja­mentele luate încă la începutul anu­lui, ca sarcina de plan pe 1956 să fie realizată în 11 luni. FIGURI DE MECANIZATOR! FRUNTAŞ! Şeful de Au trecut 30 de ani, de cînd, după 4 ani de ucenicie grea, plină de lip­suri, Ştefan Kovács a primit cartea de calfă-lăcătuş- me­canic. Un timp oa­recare a mai lu­crat la patronul unde a învăţat me­seria. Dar anii tre­­eb­a, îngreunau tot mai mult via­ţa micilor meseriaşi. Criza econo­mică din acele timpuri lovise pu­ternic şi in această pătură a popu­laţiei. Ştefan Kovács se zbate în lip­suri, greutăţi. In sfîrşit se hotă­răşte. Pleacă să lucreze in agricul­tură ca mecanic batozat la Zolyomi Adalbert, proprietar de batoze. Lucrează şi pe moşia marelui pro­prietar Wermescher din Voivodeni. Nu era uşoară viaţa. In primii ani după eliberare, Ştefan Kovács a lucrat la coopera­tiva Fierar-Rotar. După înfiinţarea S.M.T.-ului din Reghin, Ştefan Ko­vács vrea să lucreze din nou in agricultură, de astă dată intr-un sector de stat. După citeva luni de la angajare, datorită priceperii do­vedite, Kovács este numit şef de atelier. Era prin 1950. De atunci el este şeful de atelier al staţiunii. In anul 1951, comuniştii din staţiune îl aleg secretar al organizaţiei de bază. Sarcină de onoare şi de mare răspundere. Om trecut de floarea virstei. Şte­fan Kovács începe să studieze. Urmea­ză cursurile unei şcoli de partid, apoi se reîntoarce la munca, atît de dra­gă lui. Se frămîntă mult, să facă munca mecanizatorilor mai renta­bilă, mai spornică. Doar rodul mun­cii lor se măsoară in pline, în cerea­le, atît de necesare patriei. La primele batoze fabricate de uzinele „Vasile Roaită" se obser­vă o pierdere de boabe. Raza con­­trabătătorului era mare faţă de to­bă. In spic rămineau boabe. Ori fie­care bob e prețios. S-a frămintat Kovács, a discutat cu ceilalţi me­canici agricoli, a studiat construcţia batozei. Rezultatul acestei frămin­­tări a fost prima inovaţie a lui Ştefan Kovács: presarea contrabătă­­torului la o rază de 610 mm faţă de 630—650 mm cum era. Inovaţia a fost acceptată şi aplicată în practică. La cursurile profesionale, mecani­zatorii au învăţat despre reguli agro­tehnice, despre metode avansate. Semănatul în rinduri dese e o me­todă de insăminţat care asigură o bună repartizare în sol a cereale­lor. Dar cum să aplici această me­todă fără maşini speciale. Semănă­toarea I.A.R. 511 însăminţează la 14 cm distanţă între rinduri. La semănatul in rinduri dese se cere o distanţă mai mică — 7 cm. Să treacă de două ori pe aceeaşi supra­faţă pentru complectarea interva­lelor era imposibil, rîndurile dese se însăminţează în fîşii, apoi con­sumul de carburanţi e prea mare etc. Prin adaptarea unui coş şi tuburi de alimentare suplimentară, Ştefan Kovács a obţinut maşina de semănat în rinduri dese, care a şi lucrat la gospodăria colectivă din Ideciu de Sus. Despre micile perfecţionări ale procesului de întreţinere a maşini­lor agricole, Ştefan Kovács ar pu­tea vorbi multe. Apărătorul pentru saiba de transmisie la batozele V. Roaită, presa pentru îndreptarea axei transversale a cărucioarelor tractoa­relor K.D. 35 sunt rezultate ale gindi­­rii, frămîntării acestui comunist, care în permanenţă se străduieşte să facă ceva nou, ceva mai bun. Ştefan Kovács nu s-a oprit la rea­lizările obținute. Munca lui a avut o influenţă bună asupra întregului colectiv de muncă. Toţi mecaniza­torii se interesează de inovaţiile lui Ştefan Kovács. El discută, se consultă cu tractoriştii, cere păre­rea lor in multiple probleme. In acest colectiv, unde secretarul organizaţiei de bază serveşte cel mai bun exemplu de urmat, cresc cadre noi. David Dumitru şi Og­­neanu Simion erau tractorişti. A­­cum ei sînt mecanici montori. Bo­lind Francisc s-a calificat şi este mecanic de sector. Desigur că toate acestea sînt un merit al întregului colectiv. Totuşi ele nu pot fi despăr­ţite de munca şi activitatea lui Şte­fan Kovács. Meritele acestui comunist, şef de atelier au fost recunoscute şi răs­plătite. Pe lingă premiile primite el a fost decorat, in 1954, cu Medalia Muncii, iar recent el a primit înal­ta distincţie „Ordinul Muncii" cla­sa IlI-a. E o mare cinste pentru el şi întregul colectiv de mecanizatori cu care lucrează. V. OLTEANU atelier Ştefan Kovács

Next