Steaua Roşie, iunie 1956 (Anul 5, nr. 395-403)
1956-06-02 / nr. 395
2 iunie 1956 Prin folosirea fiecărei minut de lucru . Dacă ai cîştigat timpul, ai cîştigat, totul" spune un vechi proverb popular. Muncitorii de la întreprinderea de caprină din Hargita, raionul Ciuc ştiu să preţuiasă timpul. Ei sînt conştienţi că dacă licăre din ei va şti să economisească un singur minut din ziua de lucru, statul nostru va avea un plus zeci de tone de caolină necesară fabricării izolatoarelor electrice de înaltă tensiune etc. Prin buna întreţinere a maşinilor mecanicii de la hala maşinilor de forţă au prelungit timpul dintre cele două reparaţii capitale cu peste 300 ore. La începutul lunii mai ei au luat în reparaţie capitală aceste maşini. Folosind din plin fiecare minut din ziua de lucru, Ernő Kiss, Mihai Popovici şi alţi mecanici au reuşit să redea producţiei cu 15 zile înainte de termenul planificat aceste maşini, ceea ce înseamnă zeci de tone de caolină date în plus. Pentru folosirea cît mai raţională a fiecărui minut de lucru luptă şi mecanicii şi muncitorii de la mină sau de la hala de producţie însufleţită este întrecerea socialistă pornită aici între schimburile de noapte şi schimburile de zi, reuşindu-se ca schimburile de noapte să se ridice la nivelul schimburilor de zi In ziua de 22 mai de exemplu muncitorii din cadrul schimbului de noapte au depăşit normele in medie cu 50% Astfel, muncitorii de la această întreprindere in intervalul 1—20 mai au depăşit prevederile planului cu 2,4% dînd caolină de o calitate superioară Cifrele vorbesc Muncitorii feroviari din raza Serviciului de exploatare CF Tg -Mureş, antrenaţi în întrecerea pe profesii luptă pentru realizarea angajamentelor luate pentru depăşirea sarcinilor de plan. Ca rezultat al acestei munci în primele 20 zile ale lunii mai, s-au transportat 3.700062 T/km peste plan, iar staţionarea vagoanelor a fost redusă cu 8%, ceea ce reprezintă o economie de 10.600 vagoane ore In ce priveşte rulajul la vagoane s-a realizat o reducere de 7 0/0, reprezentînd o economie de 1.195 vagoane efective. St. CZVIKKER coresp STEAUA ROȘIE INTR-UN MIC „COMBINAT“ întreprinderea „7 Noiembrie“ din Miercurea Ciuc. Pe o suprafaţă nu prea mare se întind secţii şi ateliere de tot felul. Multe la număr, dar cam înghesuite. Ai crede că sînt nişte ateliere de reparaţii, dar vizitîndu-te te convingi repede că aici e un adevărat combinat. In partea stingă, de cum intri pe poartă şi laşi birourile în urmă, vezi secţia alimentară. Gemuri de fructe, amestec de marmeladă, siropuri de tot felul, şerbeturi de cacao de fructe şi multe alte articole alimentare umplu cu aroma lor plăcută întreaga secţie, unde mâini harnice se întrec la lucru. Ramura metalurgică formează scheletul principal al acestei întreprinderi în plină dezvoltare. De aceea am şi poposit aici. Ioan Komáromi, şeful acestei ramuri de producţie m-a călăuzit peste tot. SE FORMEAZĂ OAMENII DE MIINE In turnătorie îmi atrase atenţia un flăcăiandru cam de 15 ani. Un smoc de păr blond răvăşit îi ieşea de sub şapcă, gîdilîndu-i ploapele, dar acesta nici gînd să-l stînjenească, de ocupat ce era. Lucra din plin la pregătirea formelor pentru turnat anumite piese. Apropierea mea l-a cam stînjenit. începu să facă mişcări stîngace. Apoi se încurajă şi răspunse vioi la întrebările puse. Din vorbele lui m-am convins de plăcerea cu care a îmbrăţişat munca de turnător şi cît de mult luptă ca să obţină acest titlu. Aşa tînăr cum e, lucrează peste normă şi face nişte forme frumoase de ţi-e mai mare dragul să le priveşti. E drept că pe lingă faptul că învaţă o meserie, mai şi cîştigă cîteva sute de lei pe lună, ceea ce-l bucură mult. Este oare numai meritul lui că lucrează bine şi cu sîrg ? Nu ! Pe cel care-l califică îl vezi ştergîndu-şi broboanele de sudoare de pe faţă. Este Xantus László, vechi în ale turnătoriei, decorat pentru munca lui cinstită cu „Ordinul Muncii“ şi care împreună cu Nyegre Zoltán depăşeşte zilnic cu cîte 1BC—200 la sută norma la turnarea supapelor de siguranţă pentru cazanele de aburi. LACRIMI „AMARE" In fundul turnătoriei* cernea nisipul pentru forme. Mărunţică, cu chip fraged, ea era legată la cap cu un batic a cărui culoare se confunda cu culoarea feţei. Lacrimile i se rostogoleau încet pe obrajiorii rotunzi. Mîinile însă cerneau, cerneau mereu nisipul. Berze Veronka terminase cu doi ani în urmă Şcoala profesională metalurgică de la Vlăhiţa. După cum spune ea, era fericită atunci cînd o puneau să lucreze la pregătirea formelor pentru turnat. După terminarea şcolii a fost repartizată la întreprinderea locală „7 Noiembrie“ din Miercurea Ciuc. Credeam — privind-o — că cineva a jignit-o, sau că poate dragostea e de vină — e doar atît de tînără — dar pînă la urmă presupunerile mele s-au spulberat. Tînăra turnătoare plîngea pentru că n-au lăsat-o să lucreze la pregătirea Turmelor, ci au pus-o să cearnă nisipul. Ea socotește că astfel nu poate folosi la maximum timpul de lucru. Fată pentru ce-şi varsă lacrimile oamenii viitorului, crescuţi şi educaţi de regimul democrat popular. LA TINICHIGERIE Nouă, bărbaţilor, care încă n-am scăpat complet de vechile mentalităţi, ne pare ciudat să vedem o femeie lucrînd cu ciocanul, cu dalta ş. a . d. Intrasem în tinichigerie, unde printre alţi tinichigii am cunoscut-o şi pe Kajtár Terez Mînuia cu măiestrie foarfecă de tăiat tablă, lucrînd la confecţionarea sobelor de gătit. Alături de bărbaţi, ea îşi desfăşoară de mult timp activitatea în această profesie. Opt ani au trecut de cînd părinţii ei au vrut să o facă moaşă Ea însă refuzase. O atrăgea fabrica, muncitorii, zgomotul maşinilor şi al ciocanelor, atmosfera de uzină care nu poate fi comparată cu nici una alta. „Lucrez aici pe bază de acord progresiv — mi se adresă ea — şi cîştig lunar cca 800 lei. Am o soră la Iaşi care lucrează în domeniul electricităţii, care de asemenea trăieşte fără griji in urma cîştigului ei. Am 26 de ani, dar mă consider uri vechi tinichigiu. In urma străduinţelor mele, am fost primită candidată de partid. Acum mă străduiesc să lucrez mai bine, să învăţ cît mai mult, să fiu exemplu în muncă pentruca să merit titlul dea fi primită în partid. Lui Nedelka Mihály, şeful secţiei de tinichigerie, i-am pus următoarea întrebare : „Dacă conducerea întreprinderii ar da pentru secţie un premiu de 10.000 lei, cărui muncitor i-aţi da o sumă mai mare „Credeţi-mă — îmi spuse el — că la această întrebare n-aş putea răspunde, pentru că e greu să apreciezi cine lucrează mai bine. In secţia noastră toţi lucrează cu trup şi suflet, conştienţi că ceea ce fac o fac pentru ei, pentru patria noastră dragă. Secţia noastră, din data de 27 mai, lucrează deja în contul lunii iunie Cît priveşte pe Kajtár Teréz sunt sigur că va fi primită în partid“. Iată cîţiva oameni şi fapte, lată cum muncesc oamenii, în noile condiţii create de regimul popular. Iată de ce întreprinderea îşi depăşeşte planul lună de lună, dînd în cantităţi mari, patriei produse de larg consum peste plan. Este de neînchipuit ce repede se transformă oamenii în adevăraţi piloni ai unei societăţi noi. L VASIU. Aprovizionare defectuoasă — producţie nerealizată îndeplinirea planului de producţie precum şi realizarea unei juste ritmicităţi în muncă presupune o aprovizionare tehnico-materială tot atît de corectă şi ritmică. Slaba îndeplinire a planului global de producţie şi pe sortimente la întreprinderea „Republica“ din Reghin se datorează tocmai gravelor lipsuri de care se face vinovat Oficiul regional de aprovizionare în ceea ce privește asigurarea la timp a întreprinderii cu necesarul planificat. In trimestrul I al anului în curs întreprinderea „Republica“ avea un necesar de 2.000 kg sodă caustică pentru producţia de săpun. Dar nu numai că în loc de cantitatea cerută întreprinderea a primit doar 1.260 kg, însă acestea au fost livrate abia la mijlocul lunii februarie cînd cu greu s-a mai putut realiza doar 60 la sută din planul de producţie la fabricarea săpunului. Lipsuri în aprovizionare s-au mai manifestat şi la alte sortimente ; spre exemplu, livrarea a 1.400 kg tablă neagră pentru sobe de gătit, în loc de 5.000 kg planificate, sau zero kilograme ţevi de oţel pentru cricuri, în loc de 6.400 kg cerute. Cu o aprovizionare tehnicomaterială atît de defectuoasă nu e de mirare că în luna aprilie planul global de producţie a fost realizat doar în proporţie de 78 la sută. ★ Intîrzieri condamnabile în aprovizionarea cu materii prime şi materiale au mai avut loc şi la cooperativa de producţie meşteşugărească „Solidaritatea“ din Reghin. Talpa de porc — unul din materialele principale necesare producţiei de aici — pe care îl livrează fabrica „János Herbak“ din Cluj, a aşteptat mai bine de o lună de zile în depozitul fabricii pentru a fi transportat de către întreprinderea de transporturi din Cluj. La sortimentul pantofi de dame, în consecinţă, nu s-a realizat nimic. Aceeaşi plîngere o au cooperatorii de la „Solidaritatea“ şi în privinţa aprovizionării cu cuie wagner. Au fost perioade cînd pentru a se putea lucra se dezdoiau cuiele aruncate şi se foloseau din nou. Asemenea lipsuri au cauzat întreruperi şi intîrzieri grave în producţie. încălţămintea uşoară care era planificată să se livreze pînă la 31 martie, pentru a putea fi desfăcută din timp oamenilor muncii odată cu sosirea timpului frumos, a fost livrată abia în ultimele zile ale lunii mai. V. G. BORSEC. In staţiune se fac pregătiri intense pentru primirea masivă a oamenilor muncii din cele mai diferite colţuri ale ţari. Conducerea administraţiei Ministerului Sănătăţii nu mai pridideşte cu munca în cele mai mici amănunte pentru ca cei veniţi la Borsec să se simtă cît se poate de bine. Dacă-l cauţi în biroul său pe dr. Hari Bruner, directorul staţiunii Ministerului Sănătăţii, rar poţi sâ-l găseşti. Majoritatea timpului şi-o petrece pe teren, la policlinica şi cantina din nou reamenajate, ambele după cele mai moderne metode. Policlinica, căreia în aceste zile i se fac ultimele lucrări, cuprinde secţii de stomatologie, fizioterapie, radiologie etc., dotate cu cele mai moderne aparate de specialitate, instalate în camere corespunzătoare şi adoptate cerinţelor unei tehnici medicale inalte. S-a deschis o secţie de hidroterapie nouă, cu 12 feluri de proceduri, băi noi nitrogalvanice (patru celulare), o spălătorie mecanică care în curind va deservi toată staţiunea, s-a reparat instalaţia de la băile de acid carbonic, s-a reamenajat o mare suprafaţă de parcuri şi s-au făcut altele noi. Sanatoriul s-a mărit in acest an cu 50 locuri, iar cantina modernă, pentru care, spre a lua model, directorul Bruner a vizitat mai multe staţiuni balneo-climaterice, va avea o capacitate de 360 locuri. Mesele, pereţii, scaunele, pardoseala, oglinzile ce ornamentează sala de mese, toate sunt executate cu foarte mult gust. Intr-adevăr, în cadrul pregătirilor pentru sezonul de vară din acest an s-au făcut multe lucruri frumoase Incit, pe drept cuvînt, conducerea staţiunii se poate mîndrî. E nevoie doar ca Ministerul Sănătăţii, să trimită pe cei trei medici planificaţi pentru Borsec, care încă n-au venit ca Uzinele comunale să asigure curentul electric necesar, iar organele interesate să repare drumul de ocol, pentru a nu se circula cu maşinile şi căruţele prin centrul staţiunii. TOT BORSEC. Cam in centrul staţiunii există o gazetă de stradă. Responsabilul gazetei este tov. Palier Emerik, care in acelaşi timp este şi responsabilul punctului local al întreprinderilor comunale. Pentru că oamenii vroiau să vadă gazeta şi s-o citească şi după ce se iasă noaptea, direcţia administraţiei Ministerului Sănătăţii din Borsec a procurat becuri şi a instalat lumină electrică. Iată insă că întruna din zile administraţia Ministerului Sănătăţii primeşte o adresă oficială prin care responsabilul gazetei şi al punctului întreprinderilor comunale, tov. Palier Emerik, îi avertizează că dacă în două ore nu repară instalaţia, aceasta fiind defectă, se închide curentul pentru gazetă. Se înţelege că administraţia Ministerului Sănătăţii n-a reparat instalaţia, neavînd electricieni, şi ştiind că cel însărcinat cu reparaţiile electrice şi cu instalaţiile este chiar autorul adresei cu pricina, adică Palier Emerik. In consecinţă, curentul a fost tăiat. Unde-i logica ? El, reprezentantul întreprinderilor comunale, el responsabilul gazetei de stradă, deci direct interesat, şi totuşi victima să fie administraţia Ministerului Sănătăţii. De bună seamă că dacă trăia Caragiale, tov. Palier nu răminea numai cu atît. TOPLIŢA. La cooperativa „Drapelul Roşu” există un serviciu de contabilitate şi doi contabili. Unul e contabil şef şi altul contabil. Dar asta, n-are importanţă. Fapt este că există doi, că pe şef îi cheamă Vadász Iosif, iar pe celălalt Antal Ilie, şi că tot aici există o gazetă de perete şi un colectiv de redacţie. Trebuie spus că cei doi contabili sunt şi foarte autocritici şi distraţi. Astea-s două din calităţile lor. De celelalte nu vrem să vorbim acum. Şi, distrat fiind, într-una din zile Antal a aruncat de sus de la etaj apă in capul trecătorilor, apoi s-a retras după perdea urmărindu-şi isprava în risete înfundate. Desigur, cei care i-au căzut victimă s-au uitat in sus, n-au văzut pe nimeni, au mişcat ceva din buze şi au plecat. După cum normal era, Antal a apărut în caricatură pe gazeta de perete. Dar n-a stat mult, pentru că, manifestîndu-şi cea de-a doua calitate, a deschis gazeta cu cheia falsă şi a rupt caricatura. Şeful lui Antal, Vadász Iosif, l-a chemat la respect pe Cristea Gavril, care a avut curajul să-l „sancţioneze” pe Antal fără aprobarea lui şi i-a pus în vedere să-şi vadă de treburile lui. întrebări: Ce are de gînd să facă organizaţia de bază pentru a trage la răspundere pe cei care înăbuşă critica sau persecută corespondenţii de presă ? INSTANTANEE Lucrează la întreţinerea culturilor Dornici de a obţine recolte bogate în acest an, mulţi ţărani muncitori din comuna Gurghiu (raionul Reghin), au aplicat în campania agricolă de primăvară metode agrotehnice avansate. Astfel, din suprafaţa destinată culturii porumbului, pe 20 ha s-a însămînţat porumb în cuiburi dispuse în pătrat şi pe 15 ha cartofi după aceeaşi metodă. După terminarea însămînţărilor de primăvară, ţăranii muncitori au început executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor. Fruntaşi pe comună la întreţinerea culturilor sunt ţăranii muncitori Truţa Ioan, Cotta Galaftion, Sipos Sándor şi mulţi alţii. KISS PETER corespondent Cu cotele achitate Din ce în ce mai mulţi ţărani muncitori înţeleg importanţa predării la timp a cotelor obligatorii cuvenite statului. Datorită muncii politice desfăşurate de organizaţia de bază din comuna Voiniceni (raionul Tg. Mureş), mulţi ţărani muncitori printre care Cosma T. Petru, Nagy Ioan senior, Virág Samuna şi alţii au predat cota de carne pe întreg anul. Pînă la 20 mai planul de colectare pe semestrul I pe comună la total carne a fost realizat în proporţie de 91,5 la sută, la carne de porc în proporţie de 81,3 la sută, iar la laptele de oaie planul de colectare pe întreg anul a fost realizat 100 la sută. VASILE BIRLEANU corespondent 3 Faza regională a concursului formaţiunilor artistice sindicale In zilele de 3 şi 10 iunie a. c. va avea loc, in sala mare a Palatului cultural din Tg. Mureş, faza regională a formaţiunilor cercurilor artistice de amatori (teatru), care s-au calificat in cadrul celui de-al IV-lea concurs pe ţară al formaţiunilor artistice sindicale. Printre cele 24 de echipe care vor participa la faza regională, se află formaţiuni de artişti amatori din toate raioanele regiunii noastre . Raionul Tg. Mureş va fi reprezentat de 9 echipe, Topliţa prin 2 echipe, Odorhei prin 3, Ciuc prin 3, Sf. Gheorghe 2, Tg. Secuiesc de o echipă, Reghin prin 2 și Gheorghieni prin 2 echipe.