Steaua Roşie, iunie 1956 (Anul 5, nr. 395-403)

1956-06-02 / nr. 395

2 iunie 1956 Prin folosirea fiecărei minut de lucru . Dacă ai cîştigat timpul, ai cîşti­­gat, totul" spune un vechi proverb popular. Muncitorii de la întreprinde­rea de caprină din Hargita, raionul Ciuc ştiu să preţuiasă timpul. Ei sînt conştienţi că dacă licăre din ei va şti să economisească un singur mi­nut din ziua de lucru, statul nostru va avea un plus zeci de tone de cao­­lină necesară fabricării izolatoarelor electrice de înaltă tensiune etc. Prin buna întreţinere a maşinilor mecanicii de la hala maşinilor de forţă au prelungit timpul dintre cele două reparaţii capitale cu peste 300 ore. La începutul lunii mai ei au luat în reparaţie capitală aceste maşini. Folosind din plin fiecare minut din ziua de lucru, Ernő Kiss, Mihai Popovici şi alţi mecanici au reuşit să redea producţiei cu 15 zile înainte de ter­menul planificat aceste maşini, ceea ce înseamnă zeci de tone de caolină date în plus. Pentru folosirea cît mai raţională a fiecărui minut de lucru luptă şi me­canicii şi muncitorii de la mină sau de la hala de producţie însufleţită este întrecerea socialistă pornită aici între schimburile de noapte şi schim­burile de zi, reuşindu-se ca schim­burile de noapte să se ridice la nive­lul schimburilor de zi In ziua de 22 mai de exemplu muncitorii din cadrul schimbului de noapte au depăşit nor­mele in medie cu 50% Astfel, munci­torii de la această întreprindere in intervalul 1—20 mai au depăşit pre­­v­ederile planului cu 2,4% dînd cao­­lină de o calitate superioară Cifrele vorbesc Muncitorii feroviari din raza Ser­viciului de exploatare C­F Tg -Mu­reş, antrenaţi în întrecerea pe pro­fesii luptă pentru realizarea angaja­mentelor luate pentru depăşirea sar­cinilor de plan. Ca rezultat al acestei munci în primele 20 zile ale lunii mai, s-au transportat 3.700062 T/km peste plan, iar staţionarea vagoanelor a fost re­dusă cu 8%, ceea ce reprezintă o economie de 10.600 vagoane ore In ce priveşte rulajul la vagoane s-a realizat o reducere de 7 0/0, reprezen­­tînd o economie de 1.195 vagoane efective. St. CZVIKKER coresp STEAUA ROȘIE INTR-UN MIC „COMBINAT“ întreprinderea „7 Noiembrie“ din Miercurea Ciuc. Pe o supra­faţă nu prea mare se întind secţii şi ateliere de tot felul. Multe la număr, dar cam în­ghesuite. Ai crede că sînt nişte ateliere de reparaţii, dar vizitîndu-te te convingi repede că aici e un adevărat combinat. In partea stingă, de cum in­tri pe poartă şi laşi birourile în urmă, vezi secţia alimenta­ră. Gemuri de fructe, amestec de marmeladă, siropuri de tot felul, şerbeturi de cacao de fructe şi multe alte articole ali­mentare umplu cu aroma lor plăcută întreaga secţie, unde mâini harnice se întrec la lu­cru. Ramura metalurgică formea­ză scheletul principal al aces­tei întreprinderi în plină dez­voltare. De aceea am şi popo­sit aici. Ioan Komáromi, şeful acestei ramuri de producţie m-a călăuzit peste tot. SE FORMEAZĂ OAMENII DE MI­INE In turnătorie îmi atrase aten­ţia un flăcăiandru cam de 15 ani. Un smoc de păr blond ră­văşit îi ieşea de sub şapcă, gîdilîndu-i ploapele, dar acesta nici gînd să-l stînjenească, de ocupat ce era. Lucra din plin la pregătirea formelor pentru turnat anumite piese. Apropie­rea mea l-a cam stînjenit. în­cepu să facă mişcări stîngace. Apoi se încurajă şi răspunse vioi la întrebările puse. Din vorbele lui m-am convins de plăcerea cu care a îmbrăţişat munca de turnător şi cît de mult luptă ca să obţină acest titlu. Aşa tînăr cum e, lucrea­ză peste normă şi face nişte forme frumoase de ţi-e mai mare dragul să le priveşti. E drept că pe lingă faptul că în­vaţă o meserie, mai şi cîştigă cîteva sute de lei pe lună, ceea ce-l bucură mult. Este oare numai meritul lui că lucrează bine şi cu sîrg ? Nu ! Pe cel care-l califică îl vezi ştergîndu-şi broboanele de sudoare de pe faţă. Este Xan­­tus László, vechi în ale turnă­toriei, decorat pentru munca lui cinstită cu „Ordinul Mun­cii“ şi care împreună cu Nyegre Zoltán depăşeşte zilnic cu cîte 1BC—200 la sută norma la tur­narea supapelor de siguranţă pentru cazanele de aburi. LACRIMI „AMARE" In fundul turnătoriei* cernea nisipul pentru forme. Mărunţi­că, cu chip fraged, ea era legată la cap cu un batic a cărui cu­loare se confunda cu culoarea feţei. Lacrimile i se rostogoleau încet pe obrajiorii rotunzi. Mîi­­nile însă cerneau, cerneau me­reu nisipul. Berze Veronka terminase cu doi ani în urmă Şcoala profe­sională metalurgică de la Vlă­­hiţa. După cum spune ea, era fericită atunci cînd o puneau să lucreze la pregătirea formelor pentru turnat. După terminarea şcolii a fost repartizată la în­treprinderea locală „7 Noiem­brie“ din Miercurea Ciuc. Credeam — privind-o — că cineva a jignit-o, sau că poate dragostea e de vină — e doar atît de tînără — dar pînă la urmă presupunerile mele s-au spulberat. Tînăra turnătoare plîngea pentru că n-au lăsat-o să lucreze la pregătirea Turme­lor, ci au pus-o să cearnă ni­sipul. Ea socotește că astfel nu poate folosi la maximum tim­pul de lucru. Fată pentru ce-şi varsă lacri­mile oamenii viitorului, crescu­ţi şi educaţi de regimul demo­crat popular. LA TINICHIGERIE Nouă, bărbaţilor, care încă n-am scăpat complet de vechile mentalităţi, ne pare ciudat să vedem o femeie lucrînd cu cio­canul, cu dalta ş. a . d. In­trasem în tinichigerie, unde printre alţi tinichigii am cunos­cut-o şi pe Kajtár Terez Mî­­nuia cu măiestrie foarfecă de tăiat tablă, lucrînd la confecţio­narea sobelor de gătit. Alături de bărbaţi, ea îşi desfăşoară de mult timp activitatea în această profesie. Opt ani au trecut de cînd pă­rinţii ei au vrut să o facă moa­şă Ea însă refuzase. O atră­gea fabrica, muncitorii, zgomo­tul maşinilor şi al ciocanelor, atmosfera de uzină care nu poate fi comparată cu nici una alta. „Lucrez aici pe bază de acord progresiv — mi se adresă ea — şi cîştig lunar cca 800 lei. Am o soră la Iaşi care lu­crează în domeniul electrici­tăţii, care de asemenea trăieş­te fără griji in urma cîştigului ei. Am 26 de ani, dar mă con­sider uri vechi tinichigiu. In urma străduinţelor mele, am fost primită candidată de par­tid. Acum m­ă străduiesc să lu­crez mai bine, să învăţ cît mai mult, să fiu exemplu în muncă pentru­­ca să merit titlul de­­a fi primită în partid. Lui Nedelka Mihály, şeful secţiei de tinichigerie, i-am pus următoarea întrebare : „Dacă conducerea întreprinderii ar da pentru secţie un premiu de 10.000 lei, cărui muncitor i-aţi da o sumă mai mare „Cre­­deţi-mă — îmi spuse el — că la această întrebare n-aş putea răspunde, pentru că e greu să apreciezi cine lucrează mai bine. In secţia noastră toţi lu­crează cu trup şi suflet, con­ştienţi că ceea ce fac o fac pen­tru ei, pentru patria noastră dragă. Secţia noastră, din data de 27 mai, lucrează deja în contul lunii iunie Cît priveşte pe Kajtár Teréz sunt sigur că va fi primită în partid“. Iată cîţiva oameni şi fapte, lată cum muncesc oamenii, în noile condiţii create de regi­mul popular. Iată de ce între­prinderea îşi depăşeşte planul lună de lună, dînd în cantităţi mari, patriei produse de larg consum peste plan. Este de ne­închipuit ce repede se transfor­mă oamenii în adevăraţi piloni ai unei societăţi noi. L VASIU. Aprovizionare defectuoasă — producţie nerealizată îndeplinirea planului de pro­ducţie precum şi realizarea unei juste ritmicităţi în muncă pre­supune o aprovizionare tehni­­co-materială tot atît de corectă şi ritmică. Slaba îndeplinire a planului global de producţie şi pe sor­timente la întreprinderea „Re­publica“ din Reghin se dato­rează tocmai gravelor lipsuri de care se face vinovat Oficiul regional de aprovizionare în ceea ce privește asigurarea la timp a întreprinderii cu nece­sarul planificat. In trimestrul I al anului în curs întreprinderea „Republica“ avea un necesar de 2.000 kg so­dă caustică pentru producţia de săpun. Dar nu numai că în loc de cantitatea cerută între­prinderea a primit doar 1.260 kg, însă acestea au fost livrate abia la mijlocul lunii februarie cînd cu greu s-a mai putut realiza doar 60 la sută din pla­nul de producţie la fabricarea săpunului. Lipsuri în aprovizionare s-au mai manifestat şi la alte sorti­mente ; spre exemplu, livrarea a 1.400 kg tablă neagră pentru sobe de gătit, în loc de 5.000 kg planificate, sau zero kilograme ţevi de oţel pentru cricuri, în loc de 6.400 kg cerute. Cu o aprovizionare tehnico­­materială atît de defectuoasă nu e de mirare că în luna apri­lie planul global de producţie a fost realizat doar în proporţie de 78 la sută. ★ Intîrzieri condamnabile în a­­provizionarea cu materii prime şi materiale au mai avut loc şi la cooperativa de producţie meşteşugărească „Solidaritatea“ din Reghin. Talpa de porc — unul din materialele principale necesare producţiei de aici — pe care îl livrează fabrica „János Her­­bak“ din Cluj, a aşteptat mai bine de o lună de zile în de­pozitul fabricii pentru a fi transportat de către întreprin­derea de transporturi din Cluj. La sortimentul pantofi de da­me, în consecinţă, nu s-a reali­zat nimic. Aceeaşi plîngere o au coope­ratorii de la „Solidaritatea“ şi în privinţa aprovizionării cu cuie wagner. Au fost perioade cînd pentru a se putea lucra se dezdoiau cuiele aruncate şi se foloseau din nou. Asemenea lipsuri au cauzat întreruperi şi intîrzieri grave în producţie. încălţămintea uşoară care era planificată să se livreze pînă la 31 martie, pentru a pu­tea fi desfăcută din timp oa­menilor muncii odată cu sosi­rea timpului frumos, a fost li­vrată abia în ultimele zile ale lunii mai. V. G. BORSEC. In staţiune se fac pregătiri intense pentru primirea masivă a oamenilor muncii din cele mai diferite colţuri ale ţari. Conducerea ad­ministraţiei Ministerului Sănătăţii nu mai pridi­deşte cu munca în cele mai mici amănunte pen­tru ca cei veniţi la Bor­­sec să se simtă cît se poate de bine. Dacă-l cauţi în biroul său pe dr. Hari Bruner, direc­torul staţiunii Ministe­rului Sănătăţii, rar poţi sâ-l găseşti. Majoritatea timpului şi-o petrece pe teren, la policlinica şi cantina din nou reame­­najate, ambele după ce­le mai moderne metode. Policlinica, căreia în aceste zile i se fac ul­timele lucrări, cuprinde secţii de stomatologie, fizioterapie, radiologie etc., dotate cu cele mai moderne aparate de spe­cialitate, instalate în ca­mere corespunzătoare şi adoptate cerinţelor unei tehnici medicale inalte. S-a deschis o secţie de hidroterapie nouă, cu 12 feluri de proceduri, băi noi nitrogalvanice (pa­tru celulare), o spălăto­rie mecanică care în cu­­rind va deservi toată staţiunea, s-a reparat instalaţia de la băile de acid carbonic, s-a rea­­menajat o mare supra­faţă de parcuri şi s-au făcut altele noi. Sanato­riul s-a mărit in acest an cu 50 locuri, iar can­tina modernă, pentru care, spre a lua model, directorul Bruner a vizi­tat mai multe staţiuni balneo-climaterice, va a­­vea o capacitate de 360 locuri. Mesele, pereţii, scaunele, pardoseala, o­­glinzile ce ornamentează sala de mese, toate sunt executate cu foarte mult gust. Intr-adevăr, în ca­drul pregătirilor pentru sezonul de vară din acest an s-au făcut multe lu­cruri frumoase Incit, pe drept cuvînt, conducerea staţiunii se poate mîndrî. E nevoie doar ca Ministe­rul Sănătăţii, să trimită pe cei trei medici plani­ficaţi pentru Borsec, care încă n-au venit­ ca Uzi­nele comunale să asigure curentul electric necesar, iar organele interesate să repare drumul de ocol, pentru a nu se circula cu maşinile şi căruţele prin centrul staţiunii. TOT BORSEC. Cam in centrul staţiunii există o gazetă de stradă. Res­ponsabilul gazetei este tov. Palier Emerik, care in acelaşi timp este şi responsabilul punctului local al întreprinderilor comunale. Pentru că oa­menii vroiau să vadă ga­zeta şi s-o citească şi după ce se iasă noaptea, direcţia administraţiei Mi­nisterului Sănătăţii din Borsec a procurat becuri şi­ a instalat lumină elec­trică. Iată insă că într­una din zile administraţia Ministerului Sănătăţii pri­meşte o adresă oficială prin care responsabilul gazetei şi al punctului în­treprinderilor comunale, tov. Palier Emerik, îi a­­vertizează că dacă în două ore nu repară in­stalaţia, aceasta fiind de­fectă, se închide curen­tul pentru gazetă. Se înţelege că adminis­traţia Ministerului Sănă­tăţii n-a reparat insta­laţia, neavînd electri­cieni, şi ştiind că cel în­sărcinat cu reparaţiile electrice şi cu instalaţiile este chiar autorul adresei cu pricina, adică Palier Emerik. In consecinţă, curentul a fost tăiat. Un­­de-i logica ? El, repre­zentantul întreprinderilor comunale, el responsabi­lul gazetei de stradă, deci direct interesat, şi totuşi victima să fie ad­ministraţia Ministerului Sănătăţii. De bună sea­mă că dacă trăia Cara­­giale, tov. Palier nu ră­­minea numai cu atît. TOPLIŢA. La coope­rativa „Drapelul Roşu” există un serviciu de con­tabilitate şi doi conta­bili. Unul e contabil şef şi altul contabil. Dar asta, n-are importanţă. Fapt este că există doi, că pe şef îi cheamă Va­dász Iosif, iar pe celălalt Antal Ilie, şi că tot aici există o gazetă de pere­te şi un colectiv de redac­ţie. Trebuie spus că cei doi contabili sunt şi foar­te autocritici şi distraţi. Astea-s două din calită­ţile lor. De celelalte nu vrem să vorbim acum. Şi, distrat fiind, într-una din zile Antal a aruncat de sus de la etaj apă in capul trecătorilor, apoi s-a retras după perdea urmărindu-şi isprava în risete înfundate. Desigur, cei care i-au căzut victi­mă s-au uitat in sus, n-au văzut pe nimeni, au mişcat ceva din buze şi au plecat. După cum normal era, Antal a apă­rut în caricatură pe ga­zeta de perete. Dar n-a stat mult, pentru că, m­a­­nifestîndu-şi cea de-a doua calitate, a deschis gazeta cu cheia falsă şi a rupt caricatura. Şe­ful lui Antal, Vadász Io­sif, l-a chemat la respect pe Cristea Gavril, care a avut curajul să-l „sanc­ţioneze” pe Antal fără a­­probarea lui şi i-a pus în vedere să-şi vadă de tre­burile lui. întrebări: Ce are de gînd să facă or­ganizaţia de bază pentru a trage la răspundere pe cei care înăbuşă critica sau persecută corespon­denţii de presă ? INSTA­NTANEE Lucrează la întreţinerea culturilor Dornici de a obţine recolte bogate în acest an, mulţi ţărani muncitori din comuna Gurghiu (raionul Re­ghin), au aplicat în campania agri­colă de primăvară metode agrotehnice avansate. Astfel, din suprafaţa desti­nată culturii porumbului, pe 20 ha s-a însămînţat porumb în cuiburi dispuse în pătrat şi pe 15 ha cartofi­­ după aceeaşi metodă. După terminarea însămînţărilor de primăvară, ţăranii muncitori au înce­­­­put executarea lucrărilor de întreţi­­­­nere a culturilor. Fruntaşi pe comu­nă la întreţinerea culturilor sunt ţă­ranii muncitori Truţa Ioan, Cotta Ga­­laftion, Sipos Sándor şi mulţi alţii. KISS PETER corespondent Cu cotele achitate Din ce în ce mai mulţi ţărani mun­citori înţeleg importanţa predării la timp a cotelor obligatorii cuvenite statului. Datorită muncii politice des­făşurate de organizaţia de bază din comuna Voiniceni (raionul Tg. Mu­reş), mulţi ţărani muncitori printre care Cosma T. Petru, Nagy Ioan se­nior, Virág Samun­a şi alţii au predat­­ cota de carne pe întreg anul. Pînă la 20 mai planul de colectare­­ pe semestrul I pe comună la total carne a fost realizat în proporţie de 91,5 la sută, la carne de porc în proporţie de 81,3 la sută, iar la lap­tele de oaie planul de colectare pe întreg anul a fost realizat 100 la sută. VASILE BIRLEANU corespondent 3 Faza regională a concursului formaţiunilor artistice sindicale In zilele de 3 şi 10 iunie a. c. va avea loc, in sala mare a Palatului cultural din Tg. Mureş, faza regio­nală a formaţiunilor cercurilor ar­tistice de amatori (teatru), care s-au calificat in cadrul celui de-al IV-lea concurs pe ţară al formaţiunilor ar­tistice sindicale. Printre cele 24 de echipe care vor participa la faza regională, se află formaţiuni de artişti amatori din toate raioanele regiunii noastre . Raionul Tg. Mureş va fi reprezen­tat de 9 echipe, Topliţa prin 2 echipe, Odorhei prin 3, Ciuc prin 3, Sf. Gheorghe 2, Tg. Secuiesc de o echi­pă, Reghin prin 2 și Gheorghieni prin 2 echipe.

Next