Steaua Roşie, iulie 1956 (Anul 5, nr. 404-411)

1956-07-04 / nr. 404

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA I reaua roşie ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID Şl AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE ANUL V Nr. 404 Miercuri 4 iulie 1956 4 pagini— 20 bani Cäfr« fofl corespondenţii voluntari şl elttterll ziarului ,,Steaua roşie" Incepînd din ziua de 10 iulie a. c. redacţia ziarului „Steaua reşte1* organizează In cinstea zHei de 30 Decembrie — a9-a aniversare a procla­mării Republicii Populare Romíné — un nou concurs „Pentru cea mai bună corespondenţă”. La sfîrşitul concursului se vor acorda trei premii tn bani, 7 menţiuni tn cărţi şi trei menţiuni constind in abonamente pe timp de 3 luni la ziarul „Steaua roşie”. Oameni ai muncii, încadraţi-vă !n număr tot mai mare tn cadrul concursului „Pentru cea mai buni corespondenţă”. Reducerea consumurilor specifice, sarcină importantă Lupta pentru reducerea indicilor de consum specifici Înseamnă mic­şorarea cheltuielilor de materiale pe unitatea de produs. Şi cum in compo­nenţa preţului de cost aceste cheltuieli de materiale reprezintă o parte im­portantă, se înţelege eficacitatea deosebită a acestei acţiuni in lupta oamenilor muncii pentru continua reducere a preţului de cost al producţiei. Muncitorii din exploatările iorestiere din cadrul unităţilor de indus­trializare a lemnului, cei din ramura industriei uşoare şi alimentare, din industria locală etc. din regiunea noastră au păşit in acest an cu hotărârea fermă ca în cel de-al doilea cincinal să aducă o mai mare contribuţie la sporirea producţiei industriale şl la scăderea preţului de cost. Pornind încă din primele zile ale anului iniţiativa de folosire la maxim a lemnului, îmbinată cu metoda de exploatare a lemnului in catarge, colectivul l.F.E.T.-ului Topltţa, de pildă, a reuşit să obţină la utilizarea masei lemnoase un randament de 93 la sută la răşinoase in loc de 92,2 ta sută planificat şi de 36,5 la sută la fag in loc de 33,2 la sută planificat, dînd astfel patriei din aceleaşi parchete de exploatare, sute de metri cubi lemn de lucru mai mult, scos din cantitatea destinată pentru a fi fasonată ca lemn de foc. Trustul de industrializare a lemnului din regiune a realizat de ase­menea progrese evidente. La randamentul tehnic. în ce priveşte folosirea materiei prime, faţă de sarcina planificată de 64 la sută s-au realizat 65,ti la sută. Consumul specific a fost redus de asemenea cu 1,8 la sută ceea ce reprezintă economii considerabile de materie primă în sumă de zeci de mii de iei. Faptul că nu la toate unităţile de industrializare a lemnului au fost obţi­nute rezultate bune pc tărimul reducerii consumurilor specifice, dovedeşte că delăsarea şi nepăsarea faţă de această acţiune importantă mai persistă şi că trebuie luate măsurile corespunzătoare pentru Înlăturarea lor. Aşa se explică de ce U.I.L.-urile Topliţa şi Hodoşa au obţinut un randament de numai 64.77 ia sută respectiv de 64,8 la sută, depăşind normativele de consum, deşi sínt înzestrate cu ferăstraie panglică, pe cîtă vreme U.I.L.­­urile Sînsîmion, Odorheî. Tg. Secuiesc etc. cu toate că nu dispun de aseme­nea ferăstraie au obţinut un randament de 66,7 la sută respectiv de 66,60 la sută şl 65,30 la sută. Partidul şi guvernul acordă o deosebită atenţie acţiunii de economi­sire a materiei prime şi a materialelor, subliniind de nenumărate ori im­portanţa acesteia şi arătind că reducerea continuă a consumurilor şi reali­zarea de cit mai mari economii trebuie să călăuzească activitatea fiecărui colectiv de întreprindere, a fiecărui muncitor in parte. Reducerea consumurilor specifice este legată de o serie de măsuri tehnico-organizatorice. Datoria organizaţiilor de bază, a comitetelor de în­treprindere şi a conducerilor administrative este în primul rind să popu­larizeze indicii tehnico-economici de consum şi realizările ce se obţin pe tărimul reducerii lor prin gazetele de perete, panouri, grafice, staţii de ra­dioamplificare ele., şi totodată să-i mobilizeze pe toţi salariaţii pentru re­ducerea continuă a acestor indici. Aplicarea metodei sovietice a Lidiéi Korabelnikova, de a lucra ori pe lună din materiale economisite, prezintă o importanţă deosebită în lupta pentru reducerea consumurilor. Nu mai puţin interes prezintă exercitarea unui control tehnic exigent în urmărirea şi micşorarea procentului de rebu­turi, rebuturi care nu fac altceva de cit să ducă la pierderea unor ore pre­ţioase şi la consumarea unor noi cantităţi de materiale necesare reparării defectelor şi înlocuirii pieselor rebutate. Aceste pierderi reduc productivita­tea muncii, fac să scadă capacitatea de producţie şi măresc preţul de cost al producţiei. In lupta pentru folosirea raţională a materiilor prime, pentru utiliza­rea lor, reducerea deşeurilor are o importanţă considerabilă, deoarece această reducere face să crească cantitatea de produse şi să scadl preţul de cost al acestora. Dezvoltarea continuă a industriei noastre cere înlocuirea mate­riilor prime şl materialelor importate cu altele mai uşor procurable şi de provenienţă indigenă Pe de altă parte, eforturile trebuie îndreptate înspre înlocuirea in procesul de producţie a materialelor scumpe cu altele mai Ieftine. Utilizarea raţionată a sculelor şi recondiţionarea lor după metoda so­vietică Kuzneţov prezintă posibilitatea obţinerii unor importante economii, întrucît o mulţime de spirale, freze, coarde, menghine de banc, universale ; de strung, cleşti de sudură şi altele se pot recondiţiona cu uşurinţă. Este de datoria conducerilor administrative să întreprindă de ur­genţă cele mai eficace măsuri pentru aplicarea în viaţă a sarcinilor ce re- ! vin întreprinderilor pentru reducerea continuă a consumurilor specifice. Organizaţiile de bază şi comitetele de întreprindere au sarcina să analizeze din cind în cînd felul cum se prezintă situaţia consumurilor, să combată risipa care mai dăinuie în multe întreprinderi şi să mobilizeze pe i fiecare om ai muncii la economisirea de materii prime şi materiale în can­tităţi cit mai mari, în interesul sporirii producţiei industriale, al reducerii preţului de cost — chezăşie a înfloririi economice * ţării şi a ridicării bu­­neistări a celor ce muncesc. Sosirea la Moscova a secretarului general al O.N.U. MOSCOVA (Agerpres). — TASÍ anunţă : In noaptea de 2 spre 3 iulie a so­sit la Moscova la invitaţia guvernu­lui sovietic dl. Dag Hammarskjoeld, secretarul general ai Organizaţiei Naţiunilor Unite. La aerodromul Vnukovo, oaspetele a fost salutat de V. V. Kuzneţov, prim locţiitor al ministrului Afaceri­lor Externe al U.R.S.S., S. K. Ta­­rapkin, membru al Colegiului Minis­terului Afacerilor Externe al U.R.S.S., I. S. Cernîşev, secretar general ad­junct al O.N.U.. care se află la Mos­cova, S. G. Bratcikov, director al Centrului de Informaţii O.N.U. la Moscova; acad. A. M. Pankratova, preşedinta conducerii centrale a Aso­ciaţiei sovietice pentru colaborare cu O.N.U., F. F. Molocikov, şeful proto­colului din Ministerul Afacerilor Ex­terne. Dag Hammarskjoeld a mai fost salutat de dl. Rolf R. Sohlman. am­basadorul extraordinar şi plenipoten­ţiar al Suediei in U.R.S.S., E. Vuori, ambasadorul extraordinar şi plenipo­tenţiar al Finlandei în U.R.S.S., şi de reprezentanţi ai presei sovietice şi străine. împreună cu dl. Hammarskjoeld a sosit dl. L. Finmark, funcţionar al secretariatului O.N.U. Conferinţă ştiinţifică Internaţională pentru problemele nucleare Cu pianul semestrial îndeplinit Salariaţii Organizaţiei comerciale locale — produse industriale, din Re­giunea Autonomă Maghiară au ra­portat cu mîndrie partidului că în ziua de 28 iunie şi-au realizat 100 la sută planul de desfacere prevăzut pe primul semestru al anului în curs. La acest succes a contribuit în mare măsură depăşirea planului pe luna iunie cu 3 Ia sută şi pe trimes­tru! II cu 4 la sută. De asemenea, conducerea O.C.L. produse industriale s-a îngrijit în permanenţă ca magazinele de deser­vire a populaţiei să fie bine aprovi­zionate cu produse de bună calitate, solicitate de cumpărători. A fost îm­bunătăţit şi procesul de deservire a populaţiei prin înfiinţarea tn ultimele 6 luni a încă 14 magazine de des­facere. Au ridicat productivitatea muncii cu 11°|0 Pînă In ziua de 30 iunie colectivul Ileforului din Regiunea Autonomă Maghiară şi-a realizat prevederile planului pe primele 6 luni ale anu­lui curent In proporţie de 130 la sută. Printre altele muncitorii au produs peste sarcina de plan 935 buc. sofale. 151 fotolii-pat, cu 27 Ia sută mai multe butoaie şi cu 40 la sută mai multe uşi şi ferestre. însemnate depăşiri de plan Prin înzestrarea unităţilor produc­tive cu diferite maşini şi prin buna organizare a muncii, colectivul şi-a ridicat productivitatea muncii faţă de planul semestrial cu II la sută, re­­ducînd în acelaşi timp şi preţul de cost cu 2,45 Ia sută. De asemenea prin buna gospodărire a întreprinde­rii, s a efectuat o economie la fon­dul de salarii de 882.000 lei. Hărnicia hodăcenilor Ptnă la 26 iunie I.F.E.T Reghin şi-a depăşit planul de transport la mai multe sortimente de bază. La buşteni răşinoase au dat peste pian 400 mc; la buşteni de fag 1.024 m c; la buşteni de rulaj, din care se fabrică panele, placaje şi furnir, 197 mc; la lemn de mină 386 m c; la traverse normale de fag 4.792 buc.; la lemn de foc 1.773 m steri, la mangal 1Ö2 tone. iar din lemn de foc au rasortat şi livrat beneficiari­lor 570 m c peste plan. Mobilizaţi de deputaţii sfatului popular comunal, ca Farcas Zaharia, Pop Dumitru şi alţii, locuitorii comu­nei Hodac au ieşit la aşternutul pie­trei pe drumul dintre Hodac şi Gur­­ghiu. Numai într-o singură zi. peste 200 de bărbaţi şi femei au aşternut! 380 m c piatră pe un traseu de cca. j 2,5 km. In ziua următoare, Pop j loan, salariat la sfat, împreună cu alte 10 persoane, au aranjat piatra aşternută în ajun. Expoziţie Rembrandt Cu prilejul aniversării în această lună a 350 de ani de la naşterea ma­relui pictor olandez Rembrandt, Co­mitetul de luptă pentru pace în co­laborare cu Uniunea Artiştilor Plas­tici, filiala Tg. Mureş, au deschis duminică 1 iulie a. c. în clădirea Pa­latului cultural o expoziţie retrospec­tivă înfăţişînd reproduceri, desene, picturi, compoziţii ale marelui artist olandez. La deschiderea expoziţiei, profeso­rul Piskolti Gábor a vorbit celor prezenţi despre viaţa, activitatea şi caracteristicile principale ale lui Rembrandt; „Ceea ce îl interesează în deosebi pe Rembrandt este omul” — a conchis profesorul Piskolti. Tot cu acest prilej, numerosului public venit la deschidere i-au fost prezentate pe bază de proiecţii cele mai cunoscute lucrări ale lui Rem­brandt ca: „Filozof în meditaţie”, „Pelerinii din Emmaus“, „Lecţia de anatomie“, „Omul cu cască” etc,, cît şi celebrele sale autoportrete. Expoziţia Rembrandt,foarte aprecia­tă de către publicul tîrgumureşan, va rămîne deschisă pînă pe data de 18 iulie a. c. La recoltat Odată cu încetarea ploilor, razele calde ale soarelui au grăbit coacerea spicelor aurite deja Intrat tn faza de coacere în pîrgă, orzul de toamnă e tocmai bun pentru secerat. Fără să stea mult pe gînduri. colectiviştii din Chendu Mare (raionul Sîngeorgiu de Pădure), din Ernei.Foi şi ţăranii muncitori din ledu (raionul Tg. Mu­reş), au început secerişul orzului de toamnă. La Chendu Mare s-au sece­rat 8 ha, la Emei 4 ha, cei din Foî 6,5 ha etc. Paralel cu secerişul, co. lectiviştii din Chendu Mare au înce­put şi dezmiriştitul. Timpul călduros a grăbit coacerea grînelor şi în alte localităţi. Au în­ceput secerişul orzului de toamnî şi colectivişfii din Nicoleştî. Gba si Crăciuneşti. Colectiviştii din Aeăţari. Curteni şi din alte părţi sini gata să înceapă strtngerea recoltei. Maşi­nile S.M.T.-ului din Tg Mureş, ajun­se la unităţile deservite, aşteaptă să' intre şi ele tn marea bătăile pentru plinea poporului. Muncesc cu însufleţire Acum cîteva săptămini Comitetul executiv al Sfatului popular al comu­nei Fărăgau a deschis lucrările de construcţie a localului pentru şcoala elementară din comună şi a căminu­lui cultural din satul Tonei. Ee lingă faptul că la aceste lucrări particigi zilnic 4Ó—45 ţărani muncitori, harni­cii locuitori ai Fărăgăului muncesc cu însufleţire Ia asanarea unei suprafeţe de teren de cca. 80—100 ha. Pentru scurgerea apei şi.- darea în folosinţă a acestei suprafeţe s-a început săparea unui şanţ de 5 km lungime. Primii în această acţiune au fost ţăranii muncitori loan Floare, Gh. Puşcaş, loan Edveş şi loan Rusu (bătrînu). Tot în ultimul timp, 15 ţărani muncitori printre care Pe­tru Bejan, loan Pop şi Fîorea Măr­­gineanu, au curăţit de spini terenul din faţa cooperativei. PETRE TRUŢA corespondent Faza regională a celui de-al IV-)ea concurs al echipelor artistice sindicale de amatori Activitatea artistică de amatori se dezvoltă din zi în zi. O nouă ocazie de afirmare a acestei dezvoltări es­te cel de-al IV-lea concurs al artişti­lor amatori din cadrul sindicatelor. Faza regională a concursului echi­pelor de teatru, brigăzilor artistice de agitaţie, corurilor, fanfarelor, so­liştilor vocali şi instrumentali, echi­pelor de dansuri populare etc., care s-a desfăşurat in ultimele trei dumi­nici la Tg. Mureş, a scos la iveală cifeva trăsături caracteristice ale acestui concurs. A crescut considerabil numărul ar­tiştilor amatori participanţi (dacă la cel de al 111-lea concurs au fost 6.400 participanţi, pentru cel de-al IV-lea concurs s-au prezentat 11.059 participanţi). La această fază s-a dovedit o jus­tă orientare în alegerea repertoriului. Este demn de amintit că majoritatea echipelor, a brigăzilor artistice de agitaţie, etc. au căutat să-şi întoc­mească repertoriul din tematica ac­tuală şi locală. Ba mai mult, unele echipe au ajuns la această fază cu piese scrise de scriitori amatori din localitate, care au reuşit să înfăţişeze artistic diferite aspecte din munca şi viaţa lor. Un astfel de exemplu l-a dat echipa de teatru a Uzinelor tex­tile „Doja Gheorghe“ din Sf. Gheor­­ghe, care cu un colectiv format din 120 de artişti amatori a prezentat cu tot fastul. şi specificul local „Nunta secuiască", scrisă de Seprödi K­­Anna. Ceferiştii din Tg. Mureş au con­curat cu piesa „Bietul Bostan”, de Leonid Rebeja. Autorul ridiculizează pe acei funcţionari care se sustrag de la orice muncă obştească, aruneînd toate sarcinile in spinarea unuia care acceptă totul dar nu poate re­zolva nimic. Menţionăm insă că din partea talentatului colectiv artistic al ceferiştilor ne-am fi aşteptat la ceva nou, deoarece piesa amintită se joa­că de ani de zile. O altă lucrare aparţinînd unui scriitor amator a fost piesa satirică „Aspecte din viaţa policlinicii”, scrisă de medicul Mánya Ilona, din Odor­­hét. Spectacolul a fost prezentat de lucrătorii policlinicii. Premiul I la teatru a fost cîşti­­gat de membrii sindicatului mixt din Ulcani. care au concurat cu piesa clasică „Şcolarul călător“ de Hans Sachs, piesă cu o tematică şi astăzi actuală în regiune prin ridiculariza­­rea superstiţiei şi combaterea misti­cismului. Cu unele lipsuri inerente activită­ţii de amatori, s-a putut constata totuşi faţă de anii trecuţi o. creştere însemnată a nivelului artistic de in­terpretare, indiferent că a, fost vorba de teatru, brigăzi artistice de agitaţie, coruri sau solişti instrumentali şi vocali. Aici s-a putut vedea clar aju­torul dat de către casa regională a creaţiei populare, casele raionale de cultură, cît şi contribuţia actorilof teatrelor de stat din regiune Ceea ce a caracterizat faza regio­­nală a echipelor artistice de amatori din cadrul sindicatelor a fost stră­dania depusă de toţi interpreţii pen­­tru a crea tipuri veridice, pentru. a sublinia tiresc, artistic, raporturile dintre ele. Aceşti interpreţi (să n« gîndim numai la jocul natural al celor din Sf. Gheorghe, dansul cu temă al celor din Odorhei, rîsul să­nătos stirnit de brigada artistică" de agitaţie de la „Simó Géza" şi IRTA. Tg Mureş etc.), îşi trăiau rolurile, exprimînd parca în unita­tea vorbirii şi a mişcării sentimentele şi ideile lor proprii. I Artiştii amatori prezenţi pe scenele tîrgumureşene au dat dovadă că, prin muncă conştientă. sprijinindu-se pe studierea materialelor metodice, se pot dezvolta şi apropia chiar de nive­luri adevăraţilor artişti. In plus, cel de-al IV-lea concurs a mai demon­strat cimentarea relaţiilor noi ce s-au stabilit între poporul romín şi minori­tăţile naţioanle; cu toţii au cîntat despre patrie, despre partid, despre viaţa nouă şi liberă, despre drumul comun pentru construirea socialismu­lui. BENKÖ JANOS directorul C.R.C.P ATANASIE POPA R. P. Polonă, R Cehoslovacă, R. P. Ungară şi RP.F. Iugoslavia. Oamenii de ştiinţă sovietici vor prezenta în cadrul conferinţei 36 de rapoarte şi comunicări. Lucrările conferinţei vor dura ptnă la 6 iulie. HAGA (Agerpres).—TASS anunţă: La 2 iulie s-a deschis la Amster­dam Conferinţa ştiinţifică internaţio­nală pentru problemele nucleare. La conferinţă participă 32 de ţări prin­tre care delegaţii din S.U.A., An­glia, Franţa, U R.S.S., R P. Chineză,

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék