Steaua Roşie, iulie 1956 (Anul 5, nr. 404-411)

1956-07-04 / nr. 404

4 . Hotă­rea Comitetului Central al P.C.U.S. cu privire la lichidarea cultului personalităţii şi a urmărilor sale MOSCOVA (Agerpres). — TASS anunţă: Ziarul „Pravda” din 2 iulie publică Hotărîrea Comitetului Central al P.C.U.S. cu privire la lichidarea cul­tului personalităţii şi a urmărilor sa­le, adoptată la 30 iunie a. c. In prima parte a Hotărîrii sale, Co­mitetul Central constată cu satisfac­ţie că hotărîrile istoricului Congres al XX-lea al P.C.U.S. sînt aprobate pe deplin şi sprijinite călduros de între­gul Partid Comunist al Uniunii So­vietice, de întregul popor sovietic, de partidele comuniste şi muncitoreşti frăţeşti, de oamenii muncii din marea comunitate a ţărilor socialiste şi de milioane de oameni din ţările capita­liste şi coloniale şi răspunde la în­trebarea de ce îşi concentrează focul duşmanii comunismului şi socialismu­lui asupra lipsurilor arătate de Co­mitetul Central la Congresul al XX- lea al P.C.U.S. A doua parte a Hotărîrii este con­sacrată examinării modului cum s-a putut intîmpla ca în condiţiile orîn­­duirii sovietice socialiste să apară şi să se răspîndească cultul personalităţii lui Stalin, cu toate consecinţele lui negative. Apoi, în următoarea parte a Hotă­­rîrii se examinează problema conse­cinţelor cultului personalităţii pentru Partidul Comunist al Uniunii Sovie­tice şi pentru societatea sovietică, precum şi problema măsurilor pentru lichidarea cultului personalităţii. In Hotărîre se menţionează că nu­meroase partide comuniste frăţeşti aprobă şi sprijină măsurile luate de P.C.U.S. împotriva cultului persona­lităţii şi a consecinţelor lui. Totodată, în Hotărîre se subliniază că, la dis­cutarea problemei cultului personali­tăţii nu se interpretează întotdeauna just cauzele care i-au dat naştere şi consecinţele acestui cult pentru orîn­­duirea socială sovietică. In partea finală a Hotărîrii se for­mulează sarcinile care stau în faţa tuturor organizaţiilor de partid în legătură cu hotărîrile Congresului al XX-lea al partidului şi se arată per­spectivele largi şi însufleţitoare care se deschid în actualele condiţii în faţa partidelor comuniste şi a întregii miş­cări muncitoreşti internaţionale. Şahinşahul Iranului viziteaza oraşul Taşkent TAŞKENT (Agerpres).­­ TASS anunţă: La 1 iulie, şahinşahul Iranului, Mohammed Reza Pahlevi, şahinşaha Soraya Pahlevi şi persoanele care îi însoţesc au continuat să viziteze oraşul Taşkent. In dimineaţa aceleiaşi zile, şahin­­şahul Iranului a făcut o vizită lui S. R. Răşidov, preşedintele Prezi­diului Sovietului Suprem al R.S.S. Uzbece, care i-a vorbit despre dez­voltarea economiei şi culturii Uzbe­­kistanului. Şahinşahul Iranului a acordat o mare atenţie ridicării productivităţii bumbacului, construcţiilor de irigaţie şi energetice. Apoi, oaspeţii au vizitat monumen­tele oraşului, combinatul textil din Taşkefit şi Academia de Ştiinţe a R.S.S. Uzbece. Preşedintele Acade-­ miei, T. Z. Zahidov, a vorbit oaspe­ţilor despre lucrările oamenilor de ştiinţă uzbeci, urmărind avîntul in­dustriei, agriculturii şi în special al culturii bumbacului. Cu acest prilej s-au oferit şahinşahului Iranului două volume ale lucrării „Canoanele medi­­cinei” de Avicenna în limbile rusă şi uzbecă, precum şi trei volume ale catalogului de manuscrise orientale din bibliotecile Academiei de Ştiinţe a R.S.S. Uzbece, înalţii oaspeţi au vizitat de aseme­nea colhozul „Ezil Uzbekistan”, din raionul Ordjonikidze. In cinstea oaspeţilor conducerea colhozului a oferit un dejun, în ca­drul căruia şahinşahul Iranului, Mo­hammed Reza Pahlevi, a toastat pen­tru prietenia sovietic-iraniană. Provocarea săvfrşită la Poznan (R.P. Polonă) de agentura imperialistă VARŞOVIA (Agerpres). — In ziarele poloneze a fost publicat urmă­torul comunicat oficial cu privire la provocarea ostilă săvîrşită la Poznan de agentura imperialistă : La 28 iunie, în oraşul Poznan au fost provocate tulburări. De cîtva timp, agentura imperialistă şi reac­­ţiunea care acţionează clandestin au căutat să profite de dificultăţile eco­nomice şi de lipsurile din unele în­treprinderi din Poznan pentru a pro­voca manifestări îndreptate împotri­va puterii populare. Nu este întîm­­plător că duşmanul a ales ca loc de provocare tocmai­ oraşul Poznan unde se desfăşoară un tîrg internaţional. S-a urmărit să se arunce o umbră asupra prestigiului Poloniei populare, să se frîneze dezvoltarea colaborării noastre internaţionale paşnice. La 28 iunie, agenţii duşmanului au reuşit să provoace tulburări de stra­dă. S-a mers pînă la atacarea unor clădiri publice, ceea ce a d­us la jertfe omeneşti. Bazîndu-se pe partea conştienta a clasei muncitoare, au­torităţile au reuşit să devină din nou " stăpîne pe situaţie şi au resta­bilit liniştea în oraş. Reprezentanţi ai guvernului şi Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polo­nez în frunte cu Josef Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri, au plecat la faţa locului. Organizatorii distrugerilor, care au avut caracterul unei acţiuni de pro­vocare şi diversiune amplu şi amă­nunţit pregătite, vor fi pedepsiţi după toate rigorile legii. In faţa evenimentelor din Poznan este necesar ca toţi oamenii muncii, toate forţele patriotice ale poporului să fie deosebit de vigilente faţă de orice încercări şi manifestări antista­tale inspirate de duşmanii Poloniei populare. Provocarea de la Poznan a fost organizată de duşmanii patriei noastre într-un moment cînd cea mai mare grijă a partidului şi guvernu­lui este lichidarea lipsurilor din viaţa oamenilor muncii şi democratizarea ţării noastre. Orice om cinstit din Polonia, orice patriot trebuie să în­ţeleagă acest lucru. Guvernul şi C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez sunt con­vinse că orice încercare de a provo­ca tulburări şi de a lua atitudine împotriva puterii populare se va lovi de riposta cuvenită din partea tutu­ror oamenilor muncii, din partea tu­turor cetăţenilor cărora le este scump binele ţării. Muncitorii sunt indignaţi de actele diversioniste îndreptate împotriva pu­terii populare. VARŞOVIA (Agerpres).­­ După evenimentele care au avut loc la 28 iunie la Poznan, oraşul revine la viaţa normală. Muncitorii sunt profund indignaţi de actele diversioniste îndreptate împo­triva puterii populare. Anchetarea preliminară a diversioniştilor şi ban­diţilor arestaţi arată că ei au fost legaţi de reacţiunea care acţionează clandestin. Inmormîntarea victimelor provocării organizate de agentura imperialistă la Poznan VARŞOVIA (Agerpres). Din Poznan se anunţă că a avut loc inmormîntarea victimelor provo­cării organizate de agentura imperia­listă şi de mişcarea reacţionară clan­destină din ţară. La Inmormîntare a luat parte o delegaţie a Partidului Muncitoresc Unit Polonez şi a guver­nului alcătuită din J. Cyrankiewicz (şeful delegaţiei), E. Gierek, secre­tar al Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Unit Polonez, W. Klosiewicz, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din Polonia, precum şi din reprezentanţi ai organi­zaţiilor locale de partid, de stat şi obşteşti. La cimitirul citadelei din Poznan, E. Gierek, secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polo­nez, a rostit o cuvîntare. Consiliul de Stat al Republicii Populare Polone a decorat post mor­tem cu Ordinul Renaşterii Poloniei în gradul de ofiţeri şi cavaleri pe cei căzuţi la datorie apărînd puterea populară. La mormintele victimelor provocării au fost depuse numeroase coroane­ din partea familiilor celor căzuţi, organizaţiilor de partid, au­torităţilor şi reprezentanţilor vieţii publice. STEAUA ROȘIE Cuvîntarea rostită la posturile de radio tunisiene de primul ministru al Tunisiei, Bourghiba PARIS (Agerpres). Primul ministru al Tunisiei, Bour­ghiba, a rostit un discurs retrans­mis de posturile de radio tunisiene în care a adus noi precizări în legă­tură cu poziţia delegaţiei tunisiene la tratativele dintre Franţa şi Tuni­sia care au început săptămîna tre­cută la Paris. Premierul tunisian a calificat drept absolut inadmisibilă cererea Franţei de a menţine trupe pe teritoriul Tunisiei pentru un timp nedefinit. El a respins afirmaţia gu­vernului Franţei că trupele franceze nu pot evacua Tunisia sub pretextul că Franţa ar fi „semnat angajamen­te şi este legată de o altă ţară”. Acest principiu, a spus Bourghiba, nu-l putem admite. Noi n-am luptat împotriva colonialismului, noi nu ne-am dobîndit independenţa pentru ca azi să acceptăm ca ţara noastră să fie ocupată de o armată străina pe o perioadă nedefinită. Franţa, a spus el, nu ne poate obliga să ţinem seama de angajamente asumate faţă de alte ţări, pe care noi nu le-am semnat. In continuare, premierul tu­nisian a subliniat că el nu cere Fran­ţei evacuarea imediată a trupelor franceze, ci evacuarea lor treptată. Referindu-se la tratativele in do­meniul economic, primul ministru Bourghiba a spus că, dacă Franţa va fi în imposibilitate de a satisface toate nevoile Tunisiei, el va face demersuri pe lingă alte ţări, „attt din orient cît şi din occident”, care sunt dispuse să acorde ajutor Tuni­siei fără să condiţioneze aceasta de obligaţii pe care poporul tunisian nu le-ar admite. Ziarul „Daily Mail" cere conferinţei primilor miniştri ai Commonwealth­ului să ia în considerare reorientarea politicii economice LONDRA (Agerpres). Referindu-se la convorbirile care au loc în prezent la Londra în ca­drul conferinţei primilor miniştri ai Commonwealthului, ziarul conserva­tor „Daily Mail" arată că partici­panţii la conferinţă trebuie să con­sacre o deosebită atenţie reorientării politicii economice a ţărilor membre. Subliniind că Uniunea Sovietică a formulat propuneri concrete în vede­rea stabilirii unor relaţii economice rodnice cu ţările occidentale, ziarul scrie: „Miniştrii occidentali care au dus tratative cu sovieticii în ultimul timp sunt ferm convinşi că Uniunea Sovietică are într-adevăr intenţia să reducă volumul resurselor folosite pentru producţia militară în scopul de a le orienta spre extinderea legătu­rilor comerciale. In acest sens, primii miniștri ai Commonwealthului vor constata fără îndoială că lozinca so­vietică „tractoare în loc de tancuri” constituie o chemare la cea mai im­portantă întrecere economică din ulti­mii 50 de ani. Este vorba deci pentru comunitatea britanică de naţiuni să-şi orienteze economia astfel încît să facă faţă acestei chemări”." Deziluzie în S.EJ.T.O BANGKOK (Agerpres). — TASS anunţă, într-un articol întitulat „Deziluzie în S.E.A.T.O.”, ziarul tailandez „Sa­­tirapa”” scrie că speranţele organiza- torilor pactului S.E.A.T.O., că la acest pact vor adera mereu alte ţări din A­­sia, nu sînt decît „iluzii deşarte”, întru­­cît această organizaţie nu corespun­de intereselor naţionale ale popoare­lor Asiei. Ziarul arată că nu Asia creşte ne­mulţumirea faţă de acţiunile unor ţări occidentale membre ale S.E.A.T.O. „Cambodgia, scrie ziarul, îşi exprimă nemulţumirea în legătură cu inclu­derea ei într-o regiune asupra că­reia se extinde activitatea S.E.A.T.O., iar Laosul nu manifestă nici un in­teres faţă de această organizaţie. Pe o poziţie similară se situează şi Malaya, deoarece în prezent este clar că S.E.A.T.O. nu ajută coloniile să-şi dobîndească libertatea. 4 iulie 1956 Reducerea efectivului armatei populare a R. D. Germane BERLIN (Agerpres). — TASS transmite : După cum anunţă Serviciul presei de pe lîngă primul ministru al R. D Germania, Consiliul de Miniştri a! Republicii Democrate Germane a adoptat o hotărîre in care se spune: Avtnd In vedere răspunderea ce-i revine în fața popoarelor Europei şi căutînd sa înlesnească o înțelegere între cele două state germane, Con­siliul de Miniştri ai Republicii Demo­crate Germane hotărăşte: 1. — Să reducă efectivul armatei populare naţionale, stabilit la 120.000 oameni, cu 1­30.000 de oameni. 2. — Să stabilească efectivul total al armatei populare naţionale la 90.000 de oameni. 3. — Să folosească pentru construc­ţie paşnică în economia naţională materialele şi mijloacele financiare care vor deveni disponibile în urma reducerii efectivului armatei populare naționale. 4. — Complectarea efectivului ar­matei populare naționale se va face pe calea recrutării de voluntari. 5. — Ministrul Apărării Naționale va emite decretele și ordinele nece­sare pentru aducerea la îndeplinire a acestei hotărîri. * 20 „O nouă conduită“ în politica Statelor Unite „Statele Unite — scria ziarul american „New York Herald Tri­bune” — au intenţia să procedeze la o largă modificare a politicii lor în Orientul mijlociu şi Extremul orient”. Asemenea afirmaţii nu apar­ţin numai ziarului citat. Examinind însă fondul acestei chestiuni, precum şi soluţiile care se oferă, se poate ajunge uşor la concluzia ca „larga modificare” nu înseamnă nimic altceva de­cît o continuare a vechii politici, ostilă in­­tereselor popoarelor asiatice, dar ce e drept acoperită de un văl dema­gogic mai dens. Corespondentul ziarului „New York Herald Tribune” indică, ca una din măsurile „modificării politicii S.U.A.” in Orient, „renegarea publică şi precisă a oricărei politici colonialiste, fie ea britanică, franceză sau portugheză şi în legătură cu care Statele Unite, contrar tradiţiilor americane, au păstrat adesea tăcere". Aşa zisul caracterul „anticolonialist” al politicii americane nu este ceva nou. In cursul perioadei postbelice propaganda americană a căutat să înfăţişeze toate eforturile S.U.A. privind exportul larg de capital în ţările coloniale — exemple evidente de promovare a politicii colonialiste — drept „ajutor dezinteresat” dat ţărilor din Orient. Fap­tele au demascat insă această afirmaţie nefondată a diplomaţiei ame­ricane chiar prin aceea că S.U.A. sunt semnatare ale declaraţiei tri­partite din 1950, precum şi prin acţiunile făţişe de sprijinire a tuturor vestigiilor colonialismului, promotori ai politicii de blocuri şi de în­cordare in Asia. De asemenea, felul in care a fost intîmpinat Dulles în ţările Asiei a arătat că popoarele din Orient apreciaza în n­od negativ politica S.U.A Reluarea tezei anticolonialismului american in publicaţiile ofi­ciale sau oficioase care apar în S.U.A. exprimă în fond altceva. Este vorba în primul rind de încercările diplomaţiei americane de a duce o politică de „subminare” in Orient împotriva aliaţilor săi englezi şi fran­cezi. Promovarea unei politici „solitare” de către S.U.A. in problemele Orientului este o expresie a luptei ce se dă între puterile occidentale pentru menţinerea dominaţiei colonialiste în Orientul mijlociu şi în Ex­tremul orient. „New York Herald Tribune” scria: „. . . A sosit mo­mentul ca S.U.A. să se desolidarizeze oficial de colonialism, chiar cu riscul de a provoca oarecare fricţiuni cu unii dintre aliaţii noştri din N.A.T.O.”. Denunţînd colonialismul englez şi francez Statele Unite speră să se infiltreze mai uşor in poziţiile deţinute de aceste puteri în Orien­tul apropiat şi mijlociu Nu este desigur lipsit de semnificaţie faptul că tocmai in această perioadă în presa engleză apar apeluri disperate pentru promovarea unei politici comune anglo-americane. „Puterile oc­cidentale — scria ziarul „Observer” — trebuie să acţioneze laolaltă... Nu mai poate exista o politică strictă britanică pentru această regiune (Orientul mijlociu). In acelaşi timp, această manevră este menită să constituie sursa unor noi presiuni asupra Franţei. Statele Unite caută să pună in vedere guvernului francez că dacă acesta nu va sprijinii anumite obiective americane în mod concret, S.U.A. ar putea acţiona „intervenind mai realist” în problema Algeriei. Oficialităţile americane lasă să se înţeleagă că ele nu vor şovăi în faţa unui atac făţiş la adresa Franţei in problema Africii de Nord. Toate acestea denotă că arma anticolonialismului se încadrează perfect în strategia diplomaţiei americane îndreptată spre subminarea puterilor coloniale occidentale şi spre consolidarea dominaţiei colo­nialiste a Statelor Unite. Nu mai trebuie să spunem că această conduită în politica S.U.A. nu înşeală pe nimeni şi că popoarele îşi dau seama că această sforă­­ială despre anticolonialism este de fapt soră dulce cu politica de asu­prire colonială. Popoarele resping politica colonialistă a S.U.A. şi luptă tot mai mult şi mai hotărit pentru independență națională, pentru libertate. Avîntul (R) Tg. Mureş—Metalul (E) O.Stalin 2—0 (1:0) După ce a stat o etapă, echipa de fotbal Avîntul (R) din Tg. Mureş a întrlnit duminică formaţia Metalul (E) din O. Stalin, pe care, după un joc destul de confuz, a învins-o, cu scorul de 2—0. Meciul începe în nota de dominare a oaspeţilor, dar apărarea imediată a tîrgumureşenilor, cu un Vakarcs D, în mare vervă de joc, şi cu o neobosită linie de halfi, stăvileşte atacurile metalurgiştilor. Se ratează şi de o parte şi de alta. Totuşi, supe­rioritatea cu fiecare minut care tre­cea a Avîntului se face simţită, ast­fel că în minutul 41 de joc asistăm la primul gol • Szász B centrează de pe partea dreaptă a terenului, producînd o învălmăşeală în faţa porţii apărată de Iliescu. Józsi, a­­tent, interceptează, trimiţind mingea în colţul de jos al porţii: 1-0. ( La reluare, oaspeţii sunt hotărîţi­­ să modifice scorul în favoarea lor dar handicapaţi de intervenţiile prom­pte ale apărării Avîntului nu reu­şesc să facă nimic. Cu toată dominarea gazdelor sco­rul nu se măreşte deoarece Publik, Józsi, Bocsárdi ratează copilăreşte. In minutul 81 scorul este modificat. Kajlik îl deschide pe Szász B. care,, după ce driblează doi apărători de la Metalul, şutează sec de la cca. 20 m. Iliescu, portarul metalurgiş­tilor, crezînd că mingea iese în aur de poartă, nu schiţează nici un gest. Spre mirarea lui, mingea loveşte în­să bara de jos, odihnindu-se apoi în plasă. Meciul a fost condus de arbitru! Moraru, care fără să influenţeze re­zultatul jocului a deziluzionat mul­ţimea de spectatori (peste 5.000) aflaţi pe stadionul „Avîntul” cu de­ciziile date de cele mai multe ori prin compensaţii. A. P Tiparul: INTREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg. Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg. Mureş, Str. Gheorghe Cozsa Nr. 9. Telefon: nr. 2688, 2498, Tipografie: 2643. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzori voluntari din întreprinderi şi instituţii. Comanda Nr. 2910

Next