Steaua Roşie, august 1956 (Anul 5, nr. 412-420)

1956-08-01 / nr. 412

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA T ANUL V Hr. 412 { Miercuri Í august 1956 | 4 pagini —20 bani IN NUMĂRUL DE AZI t — Sâ intensificăm întrecerea socialişti in cinstea zilei de „23 Au­gust” (pag 3-a), — Nici un bob si nu se piardă (pag 3-a). Lupta poporului egiptean triumfă (pag. 4-a). — Sosirea ia Moscova a delegaţiei japoneze — Ia tratativele soviete­­japoneze (pag. 4-a). REZOLUŢIA şedinţei plenare a C. C. al P. M. R. din 16-17 iulie a. c. cu privire la măsurile pentru realizarea sarcinilor stabilite de Congresul al ll-lea aj partidului în domeniul transformării socialiste a agriculturii I Şedinţa plenari 3 C.C. al P.M.R., inalizînd munca po­litică ţi organizatorică desfăşurată de partid pentru realiza­rea sarcinilor trasate de Congresul al II-iea al P.M.R. cu privire la transformarea socialistă a agriculturii, constată că hotărîrile Congresului au devenit un program de muncă pentru toate organele şi organizaţiile de partid şi au dat un puternic avînt activităţii creatoare a maselor largi ale poporului muncitor fn opera de construire a socialismului. Din decembrie 1955 pînă la sfîrşitui lunii iunie 1956. numărul gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole a crescut de la 6.325 la 9 436; numărul familiilor de ţărani muncitori intrate în această perioadă in unităţile socialiste nou create şi în cele existente este de 195.240, ceea ce repre­zintă o creştere cu 51 la sută a numărului total al familiilor din gospodării colective şi întovărăşiri agricole; suprafaţa agri­colă a gospodăriilor colective şi întovărăşirilor a crescut cu peste 383.500 hectare, adică cu 29 la sută. In numai şase luni după Congres, sectorul cooperatist-socialist din agricul tură a sporit, ca număr de familii, mai mult decit în pe­rioada 1953—1955, iar suprafaţa adusă de ţăranii muncitori -n gospodării colective şi întovărăşiri este aproape egală cu aceea adusă in decurs de trei ani. Aceste rezultate demon­strează justeţea aprecierii date de Congres, care a arătat că poziţiile puternice cucerite de construcţia socialistă la sate deschid perspectivele înaintării intr-un ritm mai accelerat pe calea transformării socialiste a agriculturii, astfel ca la sfîrşitui celui de al doilea cincinal sectorul socialist sâ fur­nizeze 60—70 la sută din producţia agricolă marfă. Sectorul socialist din agricultură reprezintă astăzi 29,3 la sută din întreaga suprafaţă arabilă sau 37,1 la sută din întreaga suprafaţă agricolă a ţării. Sectorul cooperatist­socialist cuprinde la sfîrşitui primului semestru al anului 1956 un număr de 577.239 familii de ţărani muncitori care s-au unit, pe baza liberului ior consimţămînt, în gospodării colective şi întovărăşiri 'agricole, totalizînd o suprafaţă de 1.703.547 hectare teren agricol; 21,5 la sută din numărul total al gospodăriilor ţăranilor muncitori fac parte din di­ferite forme de cooperare în producţia agricolă. Gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole se întă­resc continuu, din punct de vedere economic şi organizatoric, veniturile obţinute de colectivişti şi de întovărăşiţi întrec, în cele mai multe locuri, veniturile ţăranilor muncitori indi­viduali, dovedind în practică superioritatea formelor socialiste de producţie agricolă faţă de gospodăriile ţărăneşti indi­viduale. In anul 1955, un număr de 268 gospodării colec­tive au obţinut recolte medii de peste 3.000 kg. porumb la hectar, iar numeroase alte gospodării colective au obţinut recolte mari la toate culturile. Astfel, de pildă, gospodăria colectivă din comuna Ţibucanii de Sus, regiunea Bacău, a obţinut la ha 3.006 kg grtu, 2.787 kg orz, 25.040 kg cartofi etc.; gospodăria colectivă din comuna Cuza Vodă, regiunea Bucureşti, a obţinut 5.480 kg orz la hectar. In gospodăriile agricole colective valoarea producţiei globale, calculată pe suta de hectare teren agricol a cres­cut in anul 1955 cu 27 la sută faţă de anul 1951; produc­­ţia-marfă furnizată de gospodării colective a crescut, în aceeaşi perioadă, cu aproape 24 la sută. In anul 1955 participarea sectorului socialist din agri­cultură la producţia agricolă-marfă a fost de cca. 24 la sută. Contribuţia sectorului socialist din agricultură la fon­dul centralizat al statului, la principalele cereale, — grîu, porumb, orz, ovăz, secară — din recolta anului 1955, este de 23,9 la sută, din care sectorul de stat 7,8 la sută, iar sectorul cooperatist 16,1 la sută. In cifrele privind sectorul de stat nu este cuprinsă producţia de porumb, ovăz şi orz a gospodăriilor agricole de stat valorificată de către gos­podăriile de stat pe calea creşterii animalelor. Din cele de mai sus reiese că sectorul socialist din agricultură, deşi dă aproape un sfert din producţia agricolă­­marfă şi din fondul centralizat de cereale al statului, con­tribuţia sa de cereale-marfă nu este pe măsura posibilită­ţilor pe care le are. Este necesar să se ia o serie de mă­suri pentru sporirea producţiei-marfă a sectorului socialist din agricultură. O atenţie specială trebuie dată sporirii producţiei de cereale (grîu şi porumb) la gospodăriile agricole de stat şi creşterii contribuţiei lor la fondul cen­tralizat de cereale al statului. Totodată, rezultă că aproximativ trei sferturi din măr­furile agricole vegetale şi animale provin din gospodă­riile ţărăneşti individuale. Concomitent cu intensificarea ritmului de transformare socialistă a agriculturii, organele de partid şi de stat trebuie să continue a sprijini ţărănimea muncitoare cu gospodărie individuală şi a o cointeresa în sporirea producţiei agricole. După cum a arătat Congresul al II-lea al partidului, con­strucţia socialistă la sate a rămas în urmă faţă de dezvoltarea industriei socialiste şi faţă de posibilităţile existente. Principa­lul motiv constă în faptul că nu s-a mers consecvent pe linia trasată de plenara din martie 1949 a C.C. al P.M.R., care a indicat să se folosească in munca pentru construirea socialis­mului la sate forme din cele mai diverse de cooperare în muncă, începînd cu forme din cele mai simple şi mai accesi­bile maselor largi ale ţărănimii muncitoare. In acelaşi timp, o serie de organe şi organizaţii de partid au lăsat ca lucrurile „să meargă de la sine”, au neglijat munca politică de masă pentru transformarea socialistă -a agriculturii. Este deosebit de valoroasă iniţiativa Comitetului regional de partid Constanţa care. imediat după Congres, a trecut la studierea condiţiilor şi posibilităţilor regiunii şi a elaborat un program realist de măsuri privind terminarea transformării socialiste a agriculturii în regiune, tn linii mari, pînă 'în anul 1958. Plenara cere tuturor comitetelor regionale de partid să studieze experienţa şi rezultatele obţinute de regiunea Con­stanţa, să ia măsuri pentru aplicarea în practică a acestei experienţe şi, ţinînd seama de particularităţile locale şi de posibilităţile existente în fiecare comună, raion, regiune, să intensifice munca politică şi organizatorică pentru transforma­rea socialistă a agriculturii, Plenara subliniază cu toată hotărtrea datoria tuturor or­ganelor de partid şi de stat, a lucrătorilor din agricultură de a duce o muncă sistematică şi perseverentă, de zi cu zi, pentru întărirea mai departe a gospodăriilor colective şl Întovărăşi­rilor agricole din punct de vedere economico-organizatoric şl pentru % crearea de noi gospodării colective şi întovărăşiri agricole. II 1. In interesul consolidării continue economico-organiza­­torice a gospodăriilor agricole colective şi al lărgirii lor, ple­nara C.C. al P.M.R. recomandă gospodăriilor agricole colective următoarele modificări şi completări la statutul-model ai gos podăriilor colective, ţinînd seama de experienţa dobindită timp de patru ani tn aplicarea statutului-model. a) In statutul-model se prevede că fiecărei gospodării ţărăneşti care a intrat fn gospodăria colectivi i se Lasă în folosinţă personală o parcelă de pămînt pentru curte, grădină sau livadă, în suprafaţă de 20—30 ari, afară de suprafaţa ocu­pată de construcţii. Plenara recomandă să se modifice această prevedere din statutul gospodăriei colective în sensul că lotul destinat pentru grădină sau livadă, în limitele prevăzute de statut, se lasă în folosinţă personală, iar casa de locuit, con­strucţiile gospodăreşti, precum şi terenul aferent lor, se lasă in proprietatea personală a fiecărei gospodării ţărăneşti care a intrat fn gospodăria colectivă. Noilor căsătoriţi şi colectiviştilor care la intrarea în gos­podărie nu au avut pămînt să li se acorde, cu drept de folo­sinţă, teren pentru casa de locuit şi construcţii gospodăreşti, precum şi teren pentru grădină sau livadă, în limitele prevă­zute de statut. Cu aprobarea adunării generale a gospodăriei colective, ei vor avea dreptul să răscumpere terenul pentru casa de locuit şi pentru construcţii gospodăreşti; suma pro­­venită din răscumpărare va intra în fondul de bază al gospo­dăriei colective. b) Prevederea din statutul-model potrivit căreia membrii gospodăriei colective pot primi, pentru munca depusă, avansuri în bani în cursul anului, a dus in numeroase gospodării co­lective la practica de a se repartiza venituri băneşti numai odată pe an. Pentru a se satisface nevoile băneşti din töt cursul anului ale colectiviştilor, plenara recomandă ca statutul gospodăriei colective să prevadă obligativitatea de a se repartiza avansuri băneşti lunar sau cel mai ttrziu trimestrial, pînă la 50 la sută din veniturile băneşti ce li se cuvin pentru munca depusă. Pentru a asigura venituri din ce în ce mai mari se reco­mandă gospodăriilor colective să lărgească sau să creeze gră­dini de legume, crescătorii de păsări, stupării, crescătorii de porci, de vaci pentru lapte şi alte ramuri de producţie care oferă posibilitatea unei valorificări permanente în tot cursul anului sau în cea mai mare parte din an. Se recomandă gospodăriilor colective ca din producţia lor globală să valorifice o parte cît mai mare în comun, mai ales prin organizaţiile economice de stat şi prin cooperativele de consum. c) Pentru a se asigura bătrîneţea colectiviştilor şi a se veni în ajutorul celor inapţi sau cu capacitate redusă de mun­că, se recomandă ca fondul de ajutorare pentru bătrlni, inva­lizi, persoane care temporar au pierdut capacitatea de lucru, familii ale ostaşilor cu posibilităţi restrînse de muncă, între­ţinerea creţelor şi orfanilor, să fie sporit de la maximum 2 la sută la maximul .4 la sută din valoarea brută a producţiei (în natură şi în bani). De asemenea se recomandă ca în sta­tutul-model să se prevadă ca membrilor gospodăriei care, din cauza bătrîneţii sau a invalidităţii, au o capacitate redusă de muncă, să li se repartizeze munca în raport cu capacitatea lor de a munci, urmind ca, pe baza hotărîrii adunării gene­rale, să li se acorde un sprijin material din fondul de aju­torare. 2. In zonele specifice creşterii animalelor, organele de partid şj de stat trebuie să desfăşoare muncă politică şi orga­nizatorică pentru organizarea de gospodării colective a căror ramură principală de producţie este creşterea de animale. Este necesar ca, în scurt timp, să se elaboreze un proiect de statut­­model care să fie adaptat la condiţiile concrete ale gospodă­riei colective pentru creşterea animalelor 3. Acolo unde principala ramură de producţie este pescui­tul să se creeze gospodării colective pescăreşti cărora să li se atribuie în folosinţă veşnică bălţi şi perimetre de pescuit. Gospodăriile colective din comunele de pe malul Dunării, din regiuni de baltă şi de pe malul Mării Negre trebuie în­drumate şi sprijinite să organizeze brigăzi de pescuit şi să se specializeze în această ramură de producţie. Gospodăriile colective vor valorifica peştele crin organi­zaţiile economice it stat. 4. Pentru dezvoltarea avutului obştesc şi mai ales pentru dezvoltarea creşterii animalelor proprietate obştească, trebuie sprijinită iniţiativa gospodăriilor colective de a face construc­ţii gospodăreşti (grajduri, saivane etc.), folosind la maximum materialele locale. Gospodăriile colective trebuie îndrumate spre construcţii ieftine, bazate pe folosirea pe scară cît mai largă a materialelor locale de construcţie. întreprinderile de industrie locală trebuie să identifice sursele locale de materiale de construcţie şi să confecţioneze materiale de construcţii necesare gospodăriilor agricole colec­tive, întovărăşirilor agricole şi cooperativelor de producţie agricolă. 5. Trebuie acordată o mare atenţie sprijinirii şi îndrumării gospodăriilor colective în probleme concrete de organizare şi retribuire a muncii pe baza cointeresării materiale a colecti­viştilor la îndeplinirea în bune condiţii a muncilor agricole. Consiliile de conducere ale gospodăriilor colective, colecti­viştii, precum şi organele de partid şi de stat trebuie să res­pecte pe deplin prevederile statutului şi democraţia internă a gospodăriei colective. 6. Plenara recomandă să se reducă la minimum numărul de zile-muncă cheltuite pentru munci administrative. O însem­nătate deosebită are îndeplinirea', de către toţi colectiviştii, a numărului de zile-muncă prevăzute ca obligatorii de către adunarea generală a gospodăriei colective. 7. Pentru a asigura o justă dezvoltare multilaterală a gos­podăriilor colective. Ministerul Agriculturii trebuie să treacă, tn timpul cel mai scurt posibil, ia organizarea teritoriului gospodăriilor colective, pe baza zonării producţiei agricole. Toate acestea trebuie să ducă la o ridicare serioasă a productivităţii muncii colectiviştilor şi la sporirea producţiei agricole — sursă principală a creşterii veniturilor obşteşti ale gospodăriei şi a bunei stări materiale a colectiviştilor. III Plenara cere tuturor organelor de partid şi de rîat să se preocupe îndeaproape de consolidarea şi dezvoltarea întovără­şirilor agricole existente şi crearea de noi întovărăşiri. Urta din problemele importante care se pune este stima» larea interesului ţăranului muncitor de a aduce în întovărăşire întreaga suprafaţă de teren de care dispune şl a executa în comun lucrările agricole; aceasta permite folosirea mai depli­nă a tractoarelor efectuarea la timp şi în bune condiţii a lucrărilor agricole prin ajutorul reciproc în muncă al întavă­­răşiţilor, aplicarea unor măsuri agrotehnice avansate şi dr.ci obţinerea unor recolte mai mari. Popularizînd realizările de pînă acum ale întovăvăşirilot agricole, trebuie să desfăşurăm o largă muncă politică pentru îmbunătăţirea activităţii lor de producţie şi organizatorice, să extindem experienţa obţinută de întovărăşirile care îndepli­nesc în comun muncile agricole şi să organizăm schimb de experienţă între întovărăşiri. In vederea întăririi şi dezvoltării economice a întovărăşi­rilor agricole, o atenţie deosebită trebuie dată creării şi dez­voltării fondului obştesc. Inventarul şi construcţiile proprietate obştească sínt un mijloc deosebit de puternic pentru dezvol­tarea multilaterală a producţiei întovărăşirii, pentru sporirea veniturilor in bani şi produse ale tntovărăşiţilor şi pentru dezvoltarea întovărăşirii spre forme mai înalte de cooperare in producţia agricolă. IV Plenara constată că în procesul de dezvoltare a întovără­şirilor agricole au apărut, în unele locuri, în cadrul întovă­răşirilor în care membrii efectuează toate muncile fn comun — forme de îmbinare a repartizării veniturilor după suprafaţa de teren, atelajele şi utilajul aduse în întovărăşire, cu repar-_ tizarea veniturilor după munca depusă ; asemenea întovărăşiri agricole sínt o formă a cooperativei agricole de producţie, în care cooperatorul primeşte rentă pentru pămintul adus în întovărăşire Astfel, de pildă, la întovărăşirea agricolă „Drum Nou* din comuna Corabia, regiunea Craiova, adunarea generală a stabilit pentru fiecare întovărăşit volumul de lucrări ce trebuie să le efectueze în raport cu suprafaţa şi felul culturilor; dacă efectuează un volum mai mic de lucrări, i se reţine, la repar­tizarea produselor, cantitatea corespunzătoare muncilor neefectuate; dacă efectuează un volum mai mare de lucrări, primeşte în plus cantitatea de produse corespunzătoare. Ast-; fel, repartizarea produselor se face ţinindu-se seama de mun­ca depusă şi de suprafaţa adusă în întovărăşire. întovărăşiri agricole în care repartizarea veniturilor se face după munca depusă, după atelajele şi pămintul adus în întovărăşire, s-au creat şl în alte regiuni ale ţării. Organele de partid şi de stat au datoria să le sprijine pentru ca, pe măsura creşterii fondului lor comun şi a cointeresării mate­riale la dezvoltarea avutului obştesc, ele să treacă printr-un proces de transformare treptată spre gospodăria agricolă colectivă. Plenara consideră valoroasă experienţa de pînă acum a întovărăşirilor care repartizează veniturile după munca de­pusă şi după suprafaţa de teren, căci ele cointeresează mai (Continuare în pag. 2-a) ORGAf< AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID Şl Al SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE ____________

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék