Steaua Roşie, august 1956 (Anul 5, nr. 412-420)

1956-08-01 / nr. 412

1 august 1955 Să intensificăm întrecerea socialistă în cinstea zilei de „23 August“ Trecînd la înfăptuirea celui de-al doilea plan cincinal, muncitorii, teh­nicienii, inginerii şi funcţionarii din întreprinderile regiunii noastre mun­cesc cu mare însufleţire pentru a-i realiza şi depăşi. Ei caută şi găsesc noi forme de luptă, noi metode de muncă pentru obţinerea unei produc­tivităţi sporite a muncii. Brigăzile de productivitate, al căror număr şi ac­tivitate se lărgeşte continuu, exploa­tarea lemnului în catarge in industria forestieră, metodă care a fost extinsă peste tot, experimentarea turnării în coji la fabrica „Ludovic Minszki’’ din Tg. Mureş şi multe altele, sunt expresii vii ale năzuinţelor oameni­lor muncii de a îmbogăţi necontenit conţinutul întrecerii socialiste. Aces­tea au contribuit din plin cu sarcinile de plan, considerabil sporite faţă de anul trecut, în primul semestru al anului in curs să fie realizate şi de­păşite. Industria locală a regiunii, a realizat, de pildă, planul global de producţie în proporţie de 110,3 la sută şi o productivitate a muncii cu 5,5 la sută mai mare decit prevedea planul. O seamă de alte întreprinderi ca textila „Gh. Dózsa” şi fabrica de ţigări din Sf. Gheorghe, „Enţsel Mau­­riciu’’, „Petőfi Sándor”, „Simo Gé­za” şi multe altele din Tg. Mureş, I.F.E.T. Topliţa, Sovata etc. şi-au rea­­lizat şi depăşit de asemenea preve­derile planurilor lor de producţie pe semestrul I. Intrăm în cel de-al doilea semes­tru al anului în curs. Pentru toţi oamenii muncii a de­venit o tradiţie scumpă ca în preaj­ma zilei de 23 august să-şi sporeas­că angajamentele, să se întreacă pe ei înşişi în realizarea şi depăşirea planurilor de producţie. De pe acum deja, turnătorii fabri­cii „Ludovic Minszki”, printre care se numără Ştefan Rémén, Alexandru Szigeti, Francisc Torzsa, Francisc Baboş şi mulţi alţii, obţin primele succese pe baza angajamentelor lua­te de ei în cinstea zilei de 23 Au­gust, privind depăşirea planului lor de producţie şi reducerea pînă la mi­nimum posibil a procentului de re­buturi. Elanul şi voinţa oamenilor muncii pot fi fructificate ,şi ele se pot con­cretiza in producţie, numai atunci cînd, organele şi organizaţiile sindi­cale — sub îndrumarea organizaţiilor de partid, şi cu ajutorul acestora,­­ vor reuşi să canalizeze acest elan şi această voinţă înspre un nou avînt in muncă, înspre intensificarea între­cerii socialiste, care să capete un ca­racter mai organizat, un conţinut mai bogat. Datorită însă faptului că co­mitetele regionale ale sindicatului din anumite ramuri nu activează încă în suficientă măsură, că consiliul sin­dical regional nu le mobilizează o­­perativ, datorită lipsei de mobilizare și organizare a oamenilor muncii de către sindicate, în majoritatea între­prinderilor nu se observă încă un suflu nou, o frămintare mai pronun­ţată, o muncă mai vie, pentru cuce­rirea de succese deosebite în produc­ţie în cinstea zilei de 23 August. A­­ceastă delăsare se explică şi prin aceea că la unele fabrici cum este de pildă cea de spirt „Drum nou” din Tg. Secuiesc, se iau angajamente formale ca scrierea de articole la gazeta de perete, strîngerea cotizaţii­lor sindicale etc., fără a fi vorba de producţie. Cea de a 12-a aniversare a elibe­rării patriei noastre se apropie cu paşi repezi. Intîmpinarea acestui mă­reţ eveniment cu noi realizări in pro­ducţie trebuie să constituie nu numai o datorie a fiecărui om al muncii, ci şi o problemă de conştiinţă. Organele şi organizaţiile sindicale au datoria ca, neîntîrziat, să îndrume pe oamenii muncii, ca în cadrul obiectivelor în întrecere să pună un mare accent pe mărirea necontenită a productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al producţiei, pe îm­bunătăţirea calităţii, realizarea de cît mai mari economii în producţie, îndeplinirea planului pe sortimente de produse ş. a. m. d. Sub lozinca „Nici un muncitor sub normă, sau sub plan in cinstea zi­lei de 23 August”, să se desfăşoare o vastă activitate pentru a se pro­duce mai mult, mai bun şi mai ief­tin. Angajamentele luate de colecti­vul combinatului chimic „I. V. Sta­lin" din oraşul Victoria şi de colec­tivul fabricii de rulmenţi Bîrlad faţă de Consiliul de Miniştri al R.P.R. trebuie să servească un exemplu practic şi un ghid sigur în luarea de angajamente sporite în cinstea eve­nimentului ce se apropie. întrecerea socialistă se va putea desfăşura în bune condiţiuni dacă planul de producţie va fi defalcat din timp pe secţii, maşini şi oameni, da­că va fi temeinic popularizat prin toate mijloacele de publicitate. Lua­rea angajamentelor trebuie să încea­pă de jos, de la grupele sindicale, continuînd apoi pe secţii, uzine şi pe întreprindere. Activiştii sindicatelor trebuie să stea în mijlocul muncito­rilor, în grupele sindicale, ajutînd şi asigurînd îndeplinirea ritmică şi la toţi indicii a planului de producţie. In recomandările făcute sindicatelor de către comitetul regional de partid s-a insistat ca acestea să asigure aplicarea pe scară largă a iniţiativei grupei sindicale nr. 19 de la uzinele „21 Decembrie" din Capitală, pri­vind ridicarea celor rămaşi în urmă la nivelul fruntaşilor în producţie, să asigure ca schimburile de noapte să lucreze la nivelul schimbu­rilor de zi, iar activitatea brigăzilor de economii să fie înviorată. In secto­rul forestier să se extindă metoda Kirişi şi cea de exploatare a lemnului în catarge. Zilele de 18, 19 şi 20 august să constituie peste tot zilele schimburilor de onoare, zile ale ce­lor mai mari realizări posibile. Organizaţiile de bază şi comitetele de întreprindere au datoria ca să asi­gure prin conducerile administrative rezolvarea tuturor propunerilor de inovaţii şi raţionalizări, o aprovizio­nare tehnico-materială exemplară şi înfăptuirea celor mai importante mă­suri tehnico-organizatorice prin care să se înlesnească îndeplinirea anga­jamentelor luate. Să asigurăm hrana animalelor Toatâ atenţia muncii de însilozare In condiţiile specifice regiunii noas­tre, creşterea animalelor constituie ramura de producţie cea mai renta­bilă din agricultură.. Veniturile obţi­nute din această ramură de producţie depăşesc cu mult pe acelea obţinute dn sectorul vegetal. Rentabilitatea creşterii animalelor depinde în mare măsură de felul cum n­u ştim să asigurăm şi să păstrăm fu­rajele şi mai ales dacă acestea sunt ieftine şi la îndemina oricui. Nu poa­te fi indiferent pentru nici o gospo­dărie faptul că un kilogram de carne, animal viu, costă 4 lei/kg, sau 7 lei/kg, sau un litru de lapte 0,60 lei sau 1,50 Iei. Folosirea resurselor secundare in hrana animalelor constituie factorul cel mai important în obţinerea de re­zultate imediate şi eficace. In timpul verii animalele se hră­nesc prin păşunat, sau cu furaje co­site, verzi sau ofilite. In unele locuri în special în comunele unde nu sînt păşuni suficiente ca de exemplu zona de cîmpie din raionul Tg. Mureş şi Reghin, unele comune din raionul Sîngeorgiu de Pădure şi Cristuru Sesuiesc, de pe acum, din timpul ve­rii, folosesc cu precădere fînul uscat în furajarea animalelor. Din această cauză la multe gospo­dării colective şi individuale, primă­vara în perioada cînd începe să dea colţul ierbii, apare şi lipsa furajelor fibroase, perioadă critică tocmai în momentul cînd gospodăriile au foarte mare nevoie de animale de muncă. Remedierea acestor deficienţe, se poate face luînd măsuri de pe acum ,pentru folosirea la maximum a resur­selor vegetale ca : copileţi de porumb (ce se scoate la praşila II-a şi a 111 - a), frunze de zarzavaturi rămase­­neutilizate (varza de vară, salată,­­spanac etc.), buruieni afară de cele otrăvitoare, lăstarii de viţă de vie, -greji de cartofi de vară, resturi de •bostănării, iarba rezultată din parcuri­­­i margini de drumuri, stuful tînăr •etc., fie sub formă verde, sau tocate­­şi însilozate. Multe gospodării colective ca de e- Jcemplu cele din Sărăţeni, raionul Sîn­georgiu de Pădure, Ciba-Nicoleşti, Acăţari, Curteni din raionul Tg. Mu­reş, Vrabia din raionul Miercurea- Ciuc, Angheluş şi Ghidfalău din raio­nul Sf. Gheorghe etc., au obţinut re­zultate bune în reducerea preţului de cost la principalele produse animale, carne şi lapte, folosind pe scară lar­gă însilozarea nutreţurilor şi folosirea acestora în hrana animalelor. Faţă de aceste rezultate grăitoare în multe gospodării colective şi mai ales în sectorul particular nu se practică însilozarea, motivîndu-se că nu au silozuri corespunzătoare din beton. Este o părere greşit formulată şi poate fi combătută prin exemplele luate din practica G.A.C.-urilor noas­tre care, ca la G.A.C. Ciba-Nicoleşti dovedesc că furajele însilozate în gropi cu fundul şi pereţii arşi şi spoiţi cu var dau un furaj de o cali­tate tot aşa de bună ca şi în silozu­rile moderne din beton cu condiţia ca să i se asigure îngrijirile nece­sare şi să fie ferite de infil­trarea apelor. Credem că motivele principale nu se pot concretiza prin aceasta ci mai ales prin lipsa de pre­ocupare în acest sens a conducerii G.A.C.-urilor respective şi în special a inginerilor şi tehnicienilor care le îndrumează tehnic. Anul trecut regiunea noastră s-a situat între regiunile fruntaşe pe ţară în această acţiune, iar rezultatele bu­ne obţinute au dovedit cu prisosinţă importanţa ei economică. Pregătirile de pînă în prezent pen­tru campania de însilozare arată nu­mai unele aspecte pozitive ca de e­­xemplu în G.A.C.-urile din raionul Sf. Gheorghe şi Tg. Mureş. In restul raioanelor se pare că atît inginerii şi tehnicienii cit şi conducerile gospo­dăriilor colective se menţin pe poziţie de aşteptare: „Mai avem timp pînă în septembrie“ , iar bună parte din nutreţuri, care nu s-au putut usca sunt lăsate în voia sorţii fără a fi folosite. Referenţii de bază furajeră şi zoo­­tehniştii şefi de la unele raioane ca de exemplu ing. Csiszár Nicolae din Tg. Secuiesc, ing. Pavliuc Leonte din Topliţa, ing. László Ioan din Miercu­­rea-Ciuc şi alţii înregistrează, sau nu, unele rezultate obţinute şi se mulţu­mesc cu atît, deşi ar trebui să ducă împreună cu tot aparatul agrozooteh­nic de la comune şi puncte agricole, sprijiniţi îndeaproape de comitetele e­­xecutive ale sfaturilor populare, o in­tensă muncă de lămurire pentru fasi­lozarea furajelor care nu se pot con­serva altfel pentru iarnă. O vină des­tul de serioasă pentru nestimularea acţiunii o poartă şi organele compe­tente de la Direcţia agricolă regiona­lă (ing. Gagyi Iosif şi ing. Tămaş Ioan de la serviciul bazei furajere), care nu au fost controlaţi îndeaproa­pe pentru a lua din timp toate mă­surile necesare şi la rîndul lor nu s-au preocupat îndeaproape pentru buna desfăşurare şi pregătire a lu­crărilor de însilozare. Propaganda agricolă desfăşurată în acest sens pînă în prezent este nesa­­tisfăcătoare. Deşi s-au luat în plan ţinerea demonstraţiilor practice cu însilozarea în diferite perioade, totuşi pînă în prezent nu s-a făcut decit mult prea puţin. însilozarea furajelor se poate face din primăvară şi pînă toamna tîrziu, începînd cu stuf, rogoz, diferite ier­buri graminee şi leguminoase, care nu se pot usca şi diferite buruieni nevătămătoare. In „dricul“ verii se pot însiloza plantele cultivate pentru acest scop ca : porumb, floarea soarelui, borceag, otava fîneţelor etc., iar spre toamnă culturile insămînţate In mirişte, frun­zele de cartofi, sfeclă, vrejii de cas­traveţi, dovlecei, tocătură de dovlecei, cartofi, sfeclă, morcovi şi varză în amestec cu pleavă, paie, coceni, în vederea valorificării acestora. Sub forma însilozată, nutreţul se poate păstra ani de-a rîndul, consti­tuind o rezervă pentru anii cu lipsă de furaje. Fiecare gospodărie colecti­vă şi întovărăşire zootehnică trebuie să însilozeze furaje, socotind pe cap de animal cîte 5.000 kg la vaci adul­te, 3.000 kg la tineret taurin, 2.500 kg la cabaline şi 1.000 kg pentru porci şi oi. In faţa ţărănimii noastre din G.A.C.-uri, întovărăşiri şi sectorul particular stă sarcina de a însiloza cît mai multe furaje, amenajind în a­­cest scop gropi în pămînt cu fundul şi pereţii arşi, şi spoiţi cu lapte de var 5% sau construind silozuri din beton. Sarcina organelor tehnice de la raioane și puncte agricole este de a fi mereu în rîndul ţărănimii muncitoa­re pentru a-i lămuri și îndruma. ing. agr. I CLMPEAN STEAUA ROȘIE Lucrează în contul lunii septembrie Pe măsură ce ne apropiem de ma­rea sărbătoare a eliberării patriei noastre, linia roşie de pe graficele de producţie din întreprinderea de reparaţii auto nr. 2 din Tg. Mureş se urcă tot mai sus. Graficul de producţie al strungari­lor Zoltán Tavaszi şi Vasile Pascu indică o realizare zilnică de 4 res­pectiv 3 norme. Tîmplarul Mihai Her­mann, lăcătuşul Petru Butuc şi mulţi alţii de aici realizează zilnic aproape 3 norme. In urma unor asemenea re­zultate muncitorii de la aceasta în­treprindere lucrează deja în contul lunii septembrie. Voind să le răsplă­tească munca şi să le creeze condiţii optime de trai, în aceste zile, statul a pus la dispoziţia lor un nou bloc de locuinţe cu apartamente pentru 24 familii, printre care şi a lui Ioan Ababi, tinichigiu de radiatoare, ca­re a ocupat împreună cu soţia şi 5 copii un apartament format din 2 camere, bucătărie, baie, cămară, an­treu, spălătorie. In întîmpinarea zilei de 23 August Muncitorii de la unitatea de pro­duse chimice din cadrul întreprinde­rii „Ludovic Minszki” din Tg. Mureş lucrează însufleţiţi pentru a putea întîmpina ziua de 23 August cu noi realizări în producţie. Sub steagul întrecerii socialiste, ei au dat numai în intervalul 1—28 iu­lie peste prevederile planului 1.300 kg vopsea de ulei, 2.452 kg ulei pen­tru vopsele, 3.875 kg paste de săpun, aproape 5 tone colofoniu şi altele. Frumoase sunt şi realizările munci­torilor de la secţia de prelucrare a deşeurilor. De la începutul anului ei au produs peste prevederile planului zeci de mii blacheuri pentru ghete, cuţite pentru deschiderea conserve­lor, şaibe pentru şuruburi, cuie cram­­poane şi altele, în valoare de 100.000 lei. La secţia foarfeci s-a introdus fa­bricarea foarfecilor casnice de 150 mm, a celora de maniculă, iar pînă la 23 August se va introduce fabri­carea foarfecilor casnice de 180 mm și a foarfecilor mici de tăiat unghii. In prezent la această întreprindere un grup de tehnicieni compus din Béla Gagyi, Andrei Vajda, Vilhelm Adám, Ștefan Zsigmond, experimen­tează introducerea turnării în coji de bachelită a pieselor de schimb pen­tru industria textilă și tricotaj. Pri­mele experienţe au dat rezultate bune. Piesele turnate sunt de o cali­tate superioară, iar manopera pentru prelucrarea fontei este aproape în întregime înlăturată. Acest nou sis­tem de turnare in coajă de bachelită va fi introdus în curînd la secția de turnătorie a întreprinderii, aducînd o economie considerabilă. 3 Nici un bob sâ nu se piardă Secerişul e in plină desfăşurare in majoritatea raioanelor din regiu­nea noastră. In raionul Tg. Mureş s-au recoltat peste 70 la sută din păioase. Zilele acestea a început secerişul şi în raioanele Sf. Gheorghe şi Ciuc. In curind strîngerea recoltei se va desfăşura cu toată amploarea în toată regiunea. Pentru ca recolta bogată ce se promite in acest an să fie strinsă la timp şi fără pierderi, îndrumate de comitetul regional de partid, comite­tele raionale de partid şi comitetele executive ale sfaturilor populare re­gional şi raionale au luat din timp o serie de măsuri politico-organiza­­torice. In peste 600 organizaţii de bază din domeniul agricol şi în cele aproape 3.000 întilniri ale deputaţilor în sfaturile populare comunate cu alegătorii s-a dezbătut problema organizării stringerii recoltei. In comuna Trei Sate (raionul Sîngeorgiu de Pădure) comuniştii Csiszár Dénes şi Moldovan Ioan împreună cu deputaţii Kiss Ana, Simon Elisabeta şi alţii au desfăşurat o rodnică muncă politică in scopul asigurării unui ritm spo­rit muncitor de recoltat. La Covasna, Pava (raionul Tg. Secuiesc), Cris­­tur, Andreeni, Inlăceni (raionul Cristuru Secuiesc), Berghia, Band, Văr­gata (raionul Tg. Mureş) şi în alte comune şi sate organizarea recoltatu­lui şi fixarea ariilor de treier s-a făcut prin participarea largă a maselor de ţărani muncitori. Unii agronomi ca inginerul Barna Iosif de la punctul agricol Sin­­paul (raionul Odorhei), tehnicianul Chirteş Mihai de la punctul agricol Ideciu de Jos (raionul Reghin) şi alţii, au organizat demonstraţii practice în legătură cu secerişul în pîrgă, demonstrind importanţa respectării aces­tei reguli agrotehnice. Ca urmare a acestor măsuri politico-organizatorice secerişul se des­­făşoară in condiţii mulţumitoare. Colectiviştii din comuna Gheorghe Dózsa au şi terminat secerişul orzului şi a griului de toamnă. Mai sunt multe gospodării colective, Întovărăşiri agricole şi comune sau sate unde sece­­rişul e pe terminate. Paralel cu secerişul a început treierişul. După primele rezultate ob­ţinute la treieratul orzului de toamnă recolta medie pe regiune este de aproximativ 2.200 kg, in unele locuri depăşind chiar 3.000 kg. Strîngerea fără pierderi a recoltei se asigură prin recoltatul in pîrgă şi începerea treierişului la cel mult 5 zile după seceriş. Dacă In ce priveşte secerişul muncile se desfăşoară in mod mulţumitor, marea majo­ritate a suprafeţelor recoltîndu-se in faza de coacere în pîrgă, în organi­zarea şi desfăşurarea treierişului mai sunt o serie de lipsuri care trebuie înlăturate deîndată. Să pornim de la repararea inventarului. In raionul Tg. Secuiesc, Topliţa şi Sîngeorgiu de Pădure mai sunt batoze nereparate. Deşi sfaturile populare comunale au fost îndrumate să fixeze locul ariilor de treier în urma propunerilor făcute de alegători, în întîlnirile cu depu­tatul circumscripţiei respective, o serie de sfaturi populare comunale din raioanele Ciuc, Gheorghieni, Tg. Mureş, Cristuru Secuiesc, Reghin şi altele au fixat ariile in mod birocratic. La Oaia, Poarta şi Suseni ariile au fost fixate in locuri necorespunzătoare. Foarte lent se desfăşoară ame­najarea ariilor. Abia 50 la sută din ariile fixate sunt amenajate şi acestea doar parţial. Cu prea multă tărăgăneală se execută căratul snopilor la arie. In raioanele Tg. Mureş, Reghin, Sîngeorgiu de Pădure şi Cristuru Secuiesc, mare parte din cerealele secerate se află încă în clăi, pe mirişte, expuse ploilor, atacului păsărilor. Comitetele executive ale sfaturilor populare şi organele agricole au datoria să organizeze neîntîrziat căratul la arie şi începerea treierişului, in scopul evitării pierderilor de recoltă. Lipsurile existente în organizarea treierişului, în executarea dezmi­­riştitului, împreună cu slaba preocupare în această perioadă faţă de munca de cooperativizare a agriculturii se datoresc fără îndoială insufi­cientei munci politice și organizatorice, controlului nesatisfăcător asupra ,c, îndeplinirii sarcinilor trasate. Dacă batozele existente în regiune vor fi folosite la întreaga lor capacitate de lucru, in regiunea noastră treierisul poate fi terminat in cel mult trei săptămini. Acest ritm, de loc prea mare, se poate realiza printr-o temeinică organizare a muncii pe arie. Aplicarea metodei de treier după graficul orar (Brediuk) in gospodăriile agricole de stat, gospodării colective şi întovărășiri, organizarea cetelor, a echipelor de într-ajutorare pe ariile unde treieră ţăranii muncitori cu gospodării individuale, în scopul asigurării funcţionării batozei cel puţin 20 ore pe zi, organizarea şi conducerea cu pricepere a întrecerii socialiste şi patrio­tice, sunt condiţii care pot contribui la realizarea şi depăşirea ritmului de treier stabilit. Datoria organizaţiilor de partid şi a sfaturilor populare este de a respecta cu grijă îndeplinirea hotărârilor şi a planurilor de măsuri întoc­mite în scopul organizării şi îndrumării muncilor de strîngere a recoltei. Agitatorii organizaţiilor de bază trebuie instruiţi cu regularitate să poată desfăşura o muncă mobilizatoare vie, cu conţinut concret din viaţa gos­podăriei sau a satului respectiv. Popularizarea succeselor înregistrate încă la batoză de către gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole consti­tuie un mijloc de intensificare a muncii de cooperativizare a agriculturii. Organizarea şi îndrumarea lucrărilor de strîngere a recoltei cere o preocupare deosebită, o muncă intensă. Ea poate fi dusă la îndeplinire cu succes dacă toţi acei însărcinaţi cu această muncă vor participa direct pe teren la mobilizarea şi îndrumarea celor ce lucrează ne ogoare la stringe­­rea recoltei îmbelşugate din acest an.

Next