Steaua Roşie, septembrie 1956 (Anul 5, nr. 421-429)

1956-09-01 / nr. 421

Anul V. Nr. 421 Sîmbătă 1 septembrie 1956 | 4 pagini — 20 bani ALĂTURI DE CAUZA POPORULUI GERMAN — Mitingul de protest al oamenilor muncii din Tîrgu-Mureş — Să grăbim treierişul, să pregătim recolta anului viitor Pretutindeni, în toată regiunea noastră, treierişul e în plină desfăşurare. In tot mai multe gospodării colective, întovărăşiri agri­cole şi în unele comune şi sate treierişul — această ultimă fază a luptei pentru o recoltă îmbelşugată — s-a terminat. Totuşi, in an­samblu, ritmul realizat pe regiune in desfăşu­rarea treierişului este nesatisfăcător. Timpul este înaintat. De aceea, termina­rea grabnică a treierişului, pregătirea şi înce­perea însămînfărilor de toamnă trebuie să fie preocuparea principală a fiecărui om al mun­cii din agricultură. Au început însămînţările Colectiviştii din Chendu Mare, Chen­­du Mic, Agrişteu şi Călimăneşti au terminat cu treieratul griului şi or­zului. Acum, în faţa ior stă o altă sarcină importantă, aceea de a asi­gura belşugul recoltei din anu! vii­tor. Zilele acestea, brigada I a colecti­viştilor din Călimăneşti a început insămînţatul orzului de toamnă. O suprafaţă dc 3,5 ha a şi fost însă­­mînţată încă în prima zi de lucru. Tractoristul Drăguş losif ajută pe colectivişti prin lucrările de calitate executate. Colectiviştii din Chendu Mic au pregătit pentru însăminţări de toam­nă 24 ha teren şi au selecţionat 5.000 kg seminţe. In curind şi aici ca şi la Chendu Mare şi Agrişteu vor în­cepe insăraînţăriie de toamnă. Fruntaşi la treîeriş Batoze neutilizate In comuna Suseni batoza stă în curtea ţăranului muncitor Ştefan Szabó. Nu pentru că Szabó n-ar vrea să treiere ci pentru că e defectă. A stat miercuri 29 august de la ora 13 şi apoi in continuare Joi. Batoza e a S.M.T.-ului din Reghin. Dacă la Suseni batoza stă pentru că e defectă, la Lueriu nu funcţio­nează deoarece soarele nu e încă destul de sus Ţăranul muncitor loan Voivodină din comuna Lueriu înpreună cu ne­vasta fac ultimele pregătiri pentru a începe treieratul. Din cînd in cînd ette un bărbat sau o femeie cu cite o furcă sau greblă în mînă intră în curte. Dar degeaba. Se luminează de-a binelea. Batoza deşi e în bună stare de funcţionare stă de miercuri de pe la orele 10. Tractoristul s-a urcat pe tractor şi s-a dus la sediul gospodăriei colective. A doua zi, joi, 30 august, tractoristul e aş­teptat de ţăranii muncitori să treiere. Dar somnul de dimineaţa e dulce. De ce să nu mai întîrzie şi el puţin de Ia treierat, doar cei din conduce­rea sfatului popular fi acordă aceas­tă libertate?! La Crisfeşti se poate treiera mai mult A trecut mai bine de o lună de cînd o batoză a S.M.T.-ului din Tg Mureş a început să íréiért cerea­lele ţăranilor muncitori din comuna Cristeştii dc Mu­reş. Oameni harnici, ţăra­nii muncitori din Cristeşti îşi lucrează bine pămintul. Acum, la batoză, munca lor sc concretizează prin şuvo­iul bogat al boabelor dc griu care umplu sac după sac. Unii ţărani muncitori ca Aszalós Ştefan, Maier Gheorghe, Pop loan, Faza­­kas Mihai şi alţii au obţi­nut producţii de peste 2.000 kg griu la hectar Recolta e îmbelşugată, iar timpul e favorabil To­tuşi treierişul nu se desfă­şoară în ritmul dorit. In zilele de 1 şi 18 august ba­toza a treierat cite 10 500- 11 000 kg In restul zilelor, s-a treierai doar 5.000— 7 000 kg, uneori chiar mai puţin Care o fi cauza a­­cestui ritm nesatisfăcător şi cine răspunde de tărăgă­­neala treierişului în comu­na Cristeştii de Mureş? Conducerea S M.T.-ului din Tg. Mureş susţine că rit­mul încetinit al treierişului se datoreşte faptului că nu se asigură braţele de mun­că necesare alimentării ba­tozei E adevărat In ziua de 29 august, de exemplu, tractorul mergea în gol, deoarece nu toţi membrii pchipei de treier s-au pre­zentat Ia lucru. Acelaşi lu­cru s-a întîmplat in ziua de 12 august şi in alte zile. Pentru aceasta este vinovat in primul rînd comitetul executiv al sfatului popular comunal, care, în loc să organizeze pentru treieriş grupe de intr-ajutorare, a ales forma cea mai uşoară: echipa permanentă, care numai permanentă nu poate fi numită. Grupele de în­trajutorare trebuie organi­zate neîntirziat. Altfel, tre­­icrişul se va prelungi. Dar ar fi greşit să arun­căm toată vina asupra co­mitetului executiv al sfatu­lui popular comunal. In zi­lele de 13, 14, 20, 22, 23 şi 24 august s-a treierat puţin din cauza tractorului care se detecta mereu. In ziua de 27 august, brigadierul Máthé Béla a oprit tracto­rul. fiindcă... a vrut să arate cine-i el şi că lui nu-i porunceşte nimeni. Se mai întîmplă. şi din păcate des­tul de des, că tractoristul lucrează singur ziua la tre­ierat şi noaptea la arat. Ar fi cazul ca atît S.M.T.­­din Tg. Mureş cit şi Co­mitetul executiv al Sfatului popular al comunei Cris­teştii de Mureş să ia măsuri pentru înlăturarea deficien­ţelor existente. „Peste două zile terminăm treierişul...“ Considerind campania de treieriş ca o parte integrantă a bătăliei pen­tru asigurarea pîinii poporului. Co­mitetul executiv al Sfatului popular al comunei Săbed (raionul Tg.-Mu­reş), a întocmit cu ajutorul' deputa­ţilor comunali un plan de treieriş pentru fiecare din cele patru batoze care treieră în satele comunei. De­putaţii au adus apoi ia cunoştinţa ţăranilor muncitori cu care batoză vor treiera, ordinea în care sínt tre­cuţi în planul de treieriş şi cu apro­ximaţie şi ziua cînd va treiera fie­care. Desfăşurîndu-şi munca în cir­cumscripţii, deputaţii au ajutat ţăra­nilor muncitori să se organizeze din timp în echipe de într ajutorare la batoză pentru ca batoza să nu stea nefolosită în timpul zilei nici o cli­­pă. Cel mai important obiectiv urmărit atît de către organizaţia de bază cit şi de sfatul popular este folosirea la maximum a timpului frumos şi a capacităţii batozelor. Organizînd în acest fel munca, sfa­tul popular se mîndreşte pe drept cuvînt acum cu rezultatele dobîndite. „Peste două zile noi terminăm tre­ierişul în toate cele trei sate”. Şi pe faţa Iui Kilyén Lajos, secretarul Co­mitetului executiv al Sfatului popular din Săbed se poate citi — cînd spu­ne aceste cuvinte — marea mulţumi­re sufletească pentru acest rezultat. In raionul Tg.-Mureş mai sínt sate şi comune unde treierişul se află într-un stadiu mult avansat şi chiar terminat. Printre satele care au ter­minat treierişul se situează şi satele Bărdeşti, Murgeşti, Bedeni iar in comunele Acăţari, Troiţa şi altele este pe terminate. Ţintnd cont însă de faptul că tim­pul s-a menţinut frumos pînă acum şi astfel batozele care treieră In ra­ion au putut funcţiona în bune con­­diţiuni, rezultatele pe raion la tre­ieriş sínt departe de a fi satisfăcă­toare. La 26 august erau treierate păioaseie numai de pe 46,4% din suprafaţa totală cultivată în raion. Nici dezmiriştitu! şi arăturile de vară nu s-au executat decît într-un procent de 68,8 la sută. Aceasta înseamnă că în raion tre­buie intensificată mult munca poli­­tico-organizatorică atît de către or­ganizaţiile de bază cît şi de către sfaturile populare. Capul coloanelor de muncitori ce se Îndreaptă spre piaţa Eroilor Sovietici încă nu se zăreşte, ci doar ca un vuiet prelung se aud miile de gla­suri ce scandează lozinci şi chemări ale oamenilor muncii romîni, ma­ghiari şi de alte naţionalităţi care vin să protesteze împotriva interzi­cerii Partidului Comunist din Ger­mania. La miting a vorbit tovarăşul Ludo­vic Csupor membru al C.C. al P.M.R.. primsecretar al Comitetului Regio­nal al P.M.R., care a arătat că re­centele evenimente din Germania occidentală ii amintesc de zilele în­tunecate ale hitlerismului din anul 1933 cînd fasciştii au interzis parti­dul comunist, iar cei mai buni fii ai poporului german au fost aruncaţi în închisori şi internaţi în lagăre. In aceste zile — a continuat vorbi­torul — in Germania occidentală se înteţeşte teroarea poliţienească, de­vastarea sediilor partidului comunist, percheziţiile şi raziile. Interzicerea Partidului Comunist din Germania pste un semn ai slăbirii forţelor reac­ţionare şi nu al întăririi lor. Poporul nostru, care în decurs de 25 ani a suferit de două ori agresiunea şi subjugarea fascismului german, este în clar cu cauzele care au deter­minat pronunţarea sentinţei ilegale de la Karlsruhe şi de aceea, noi care ne-am întrunit ia acest miting cerem anularea acestei măsuri ilegale, ce­rem redaea drepturilor democratice Partidului Comunist din Germania. Sintern convinş că nici un fel de presiune sau ilegalitate nu va pute» abate comuniştii şi muncitorii ger­mani de pe drumul libertăţii, unită­ţii poporului german, al păcii şi de­mocraţiei. Au mai vorbit inginerul Gavril Cionca de la fabrica de mobile „Si­­mo Géza", profesor universitar dr. Mátyás Mátyás, muncitoarea Piroşka Kelemen de la O.C.L. Alimentara şi alţii. Ing. Cionca printre altele, a arătat că cu toate sentinţele ilegale şi sa­mavolnice ale adversarilor păcii, P.C.G. nu poate fi suprimat. — „Noi, medicii, care ne ocupăm cu alinarea suferinţelor omeneşti, umăr la umăr în luptă unită cu po­porul german, sprijinim cauza lui dreaptă — a spus prof. dr. Mátyás Mátyás. Cu lacrimile în ochi, muncitoarea Piroska Kelemen arată grozăviile suportate in lagărele fasciste de con­centrare. „Mi-am pierdut copiii, pă­rinţii şi pe cei dragi in lagărele morţii de la Auschwitz. Nici odată nu vom uita aceasta şi nu vom permite să se repete”. Lozincile strigate tot timpul, în limbile romînă şi maghiară au expri­mat indignarea şi ura oamenilor muncii din oraşul Tg. Mureş, împo­triva ilegalităţii comise la Karlsruhe, şi solidaritatea lor cu cauza dreaptă a poporului german. La sfîrşitul mitingului, participanţii au aprobat in unanimitate trimiterea unei moţiuni de protest adresată gu­vernului Federal de la Bonn-Roadele muncii însuf efite La întreprinderea de exploatarea şi transportul lemnului din Sovata se desfăşoară o muncă însufleţită. Muncitorii de aici vor să realizeze sarcina planului anual ín II luni. Organizîndu-şi munca lucrătorii din această întreprindere au depă­şit în luna august prevederile planului global cu aproape 2% iar ale pla­nului producţiei marfă cu peste 20%. Astfel, începînd de la 31 august ei dau produse în contul ultimelor 5 zile din luna septembrie. Mîndri pot îi mu'vitorii de aici de economiile de 1 milion şi jumătate realizate de ia începutul anului prin reducerea preţului de cost faţă de anul 1955. La înfăptuirea acestor realizări a contribuit mult brigada de cor­­hănit lemne de foc condusă de Cicu Gheorghe care în luna august a depăşit prevederile planului zilnic în medie cu 60%. Brigada condusă de mecanicul de locomotivă C.F.F. Alexandru Salat, prin folosirea la maximum a capacităţii locomotivei a depăşit prevederile planului zilnic in medie cu 50%. Cu asemenea succese luptă, pentru realizarea pianului anual de II luni şi brigăzile conduse de Árpád Molnár. Nagy D. Károly şi multe altele. Produse în contul lunii octombrie Ce face conducerea S.M.T. In campania de treieriş un rol de mare importanţă au S.M.T -urile. Din partea unor batozari şi mecanizatori de la S.M.T. Tg. Mureş se manifestă însă o totală lipsă de răspundere la treieriş. La Ceuaş, batoza nu are motorină, din care cauză la 29 au­gust a trebuit să se oprească încă pe la or.* 16 La Ernei. batozarul Szombatfalv! László a refuzat să treiere ţăranilor muncitori Nagy Józseí şi Nemes István care au vrut să treiere noaptea Motivul a fost acela că nu rezistă şi ziua şi noaptea. Elevul tractorist Czirjék Mihai care lucrează la Sîntioana nu-şi îngrijeşte tractorul cu tragere de inimă din care cauză forate des se defectează. Ce fac tovarăşii din conducerea S M.T. Tg. Mureş? De ce nu se deplasează pe teren să ajute în muncă tractoriştii şi batozarii ?. Fiecare ceas trebuie folosit din plin Sintern de acord cu munca desfă şurată de tractoristul loan Kiss care ! după ora 19. cînd colectiviştii din Ideciu de Jos nu mai vor să treiere el execută arătura de vară pe terenul \ gospodăriei. Insă ar fi bine dacă ar lu­cra in aşa fel. mai ales că are şi ajutor „ca dimineaţa pînă nu se încălzeşte" — adică înainte de ora 7—8, cînd în­cep de obicei colectiviştii să treiere să fie la arie cu tractorul, să nu se în­­timple ca la 30 august cînd ora 6 trecuse şi tractorul încă nu sosise. Pe colectivişti îi sfătuim să înceapă treieratul cel puţin la orele 5 diminea­ţa după cum mulţi doresc căci e mai bine să lucreze pe răcoare, decît după ce se încălzeşte. Din 140 numai 8 au treierat Ca şi în alte părţi ale regiunii noastre ţăranii muncitori din comuna Frunzeni cînd griul a ajuns în faza de coacere au început seceratul. Apoi, după cum e obiceiul şi e necesar, ei l-au lăsat în clăi să se mai usuce. S.M.T.­­ul din Reghin conform repartiţiei a trimis batoza în comună pentru a în­cepe treieratul. Unii gospodari ca loan Lazar, Petru Vultur şi alţi şase au transportat clăile de pe cîmp şi au început treieratul. Ceilalţi gospo­dari care aveau griul recoltat, fiind lăsaţi de capul lor nu s-au silit să transporte clăile de pe cîmp. Pe bună dreptate S.M.T.-ul a mutat batoza in satul Sîntu unde ţăranii muncitori ne­­lăsîndu-şi snopii pradă şoarecilor i-au cărat la timp acasă. Azi, aproape 140 de gospodari din Frunzeni aş­teaptă batoza, pînă vor termina cei din Sîntu cu treieratul. % Colectivul de munci­tori de la fabrica de Diei şi mănuşi „Petőfi Sándor" din Tg. Mureş s-a angajat încă la în­ceputul anului să reali­zeze sarcinile planului anual în 11 luni. Con­­centrîndu-şi forţele co­lectivul fabricii a dat peste plan numai în cursul luni» august 1.500 perechi mănuşi pentru adulţi şi copii, 37 costume din piele pentru bărbaţi, 170 pe­rechi ghete pentru co­pii, 2100 şorţuri de pro­tecţie, peste 4.000 bu­căţi articole de maro­­chinărie, diferite piei din care se pot con­fecţiona 2.100 perechi mănuşi şi se pot căp­tuşi 2.600 perechi feţe de ghete şi altele. Prin buna organizare a muncii şi prin utiliza­rea cît mai raţională a mijloacelor de producţie productivitatea muncii a crescut faţă de plan cu 23,5 la sută iar preţul de cost a fost redus cu 17 la sută. Aceste rezul­tate au contribuit la rea­lizarea înainte de ter­men a sarcinii planului global pe trimestrul III. începînd de la 22 au­gust muncitorii au dat produse în contul celei de a doua decade a lunii octombrie. Printre cei care au contribuit cel mai mirtt la înfăptuirea acestor realizări se numără tă­­băcarii loan Szöllösi, Elisabeta Pál. marochi* nărui Alexandru Szeke­res şi mulţi alţii care realizează zilnic cite trei şi chiar mai mul­te norme. Un nou sistem de turnare a fontei î n zilele acestea la fabrica „Ludo­­■ vie Minszki" din Tg. Mureş s-a terminat confecţionarea instalaţiilor necesare pentru introducerea turnării fontei în coji. Luni, după masă. s-au făcut pri­mele probe de turnare după acest sistem, probele dînd rezultate ioarte bune. Noi maşini peste plan Muncitorii de la I.R.U.M. Reghin, în zilele acestea au dat al 35-lea gater şi al 170-lea funicular fabri­cate peste plan. Aici s-a început fabricarea gaterelor cu dimensiuni de 18 ţoii pentru întreprinderile de exploatare forestieră unde nu există curent electric. Aceste gatere vor fi acţionate de tractoare. Cu obligaţiile achitate Ţăranii muncitori din comuna Gheorghe Doja şi satele aparţinătoa* re (raionul Tg Mureş) îşi achită cu cinste obligaţiile cuvenite statului. Nu mai puţin de 80 de ţărani muncitori printre care se numără şi loan Porkoláb, Iosif Nagy şi alţii au predat statului cotele de carne şi de lapte pe întreg anul. Datorită muncii însufleţite depuse de împuternicitul Pethő Albert din această comună planul anual de colectare a fost realizat pînă la data de 29 august, la carne în proporţie de 90% iar la lapte în proporţie de 82%. La predarea înainte de termen a cotelor de carne şi de lapte pe pri* mul loc s-au situat ţăranii muncitori din satul Leordeni, care în aceste zile vor preda ultimele cantităţi de carne şi de lapte din obligaţiile lor pe întreg anul. In comuna UnfŢheni Şi în comuna Ungheni, raionul Tg. Mureş, ţăranii muncitori se străduiesc să-şi achite cu cinste obligaţiile cuvenite statului. Pînă la data de 29 august planul pe trimestrul III, la colectarea cărnii şi lapte* lui a fost realizat în proporţie de 1-00%. Mulţi sínt ţăranii muncitori din comună care şi-au predat cotele de carne şi de lapte cuvenite pe un an întreg. Printre aceştia se numără ţăranii muncitori Viorel Neagui, Simion Andrei şi mulţi alţii. PROLETARI DIN IDATE TARILE, UNITI VÄ f ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID Şl AL SFATULUI POPULAR 1 AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE______________________■ Organizînd transportul cerealelor la arie şi treierişul. membrii gos­podăriilor agricole colective din ide­ciu de Sus, Dedrad, Goreni, întovă­­răşiţii din Filpişul Mare, Fărăgău, Idicel sat, Petelea, Reghin, Toldal şi Voivodeni, precum şi ţăranii mun­citori cu gospodărie individuală din Ideciu de Sus au terminat treieratul cerealelor păioase. Pe lingă faptul că au terminat recoltatul şi treiera­tul într-un timp relativ scurt ei au executat dezmiriştitul şi arăturile de vară pe suprafeţe întinse.

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék