Steaua Roşie, octombrie 1956 (Anul 5, nr. 430-438)

1956-10-03 / nr. 430

1 Despre msifezarea furajelor Se ştie ca una din condiţiile de ba­za pentru mărirea productivităţii şi prolificităţii animalelor este apro­pierea timpului alimentaţiei de iarnă de timpul celei de vară, care se poate realiza uşor prin conservarea valorii nutritive a furajelor verzi pe timpul iernii. Acest lucru e posibil dacă nutreţurile sunt insilozate încă în stare verde. De importanţa nutre­ţului însilozat, de felul cum rezolvă acesta alimentaţia animalelor în mo­mentele critice, mai ales primăvara, s-au convins gospodăriile agricole de stat şi cele colective, care li acordă din an un an o importanţă tot mai mare. In urma schimbului de experienţă organizat de Direcţia agricolă regio­nală la Singeorgiu de Pădure şi Sin­­tana de Mureş, unde s a vorbit des­pre construirea silozurilor din prefa­bricate, cât şi despre importanţa ce o prezintă nutreţurile însilozate, majo­ritatea gospodăriilor agricole colec­tive din raioanele Gheorghieni. Sf. Gheorghe au trecut la fapte, reuşind să-şi depăşească cu mult sarcinile de plan la nutreţul însilozat, cele din Gheorghieni cu 100 de tone, iar cele din Sf. Gheorghe cu 603 tone. Colec­tiviştii din Sîntimbru şi Rouă au construit după modelul silozului pre­zentat la Singeorgiu de Pădure, cîte unul respectiv două silozuri din pre­fabricate. Cantităţi mari de furaje au fost însilozate în silozurile existente (între 100—140 tone), de către co­lectiviştii din Sîntana de Mureş, Curteni, Stejeriş, Gălăţeni. Din pă­cate însă numai cîteva gospodării colective acordă atenţia cuvenită in­­silozării, fapt care face ca raionul Tg. Mureş să aibă realizat din sar­cina de plan doar 77,8 la sută. Insilozarea forajelor a fost amî­­rată pe motivul ,,că mai este vreme” în raioanele Reghin, Cristur, Ciuc, Odorhei şi Singeorgiu de Pădure un­de abia s-a însilozat între 9—49,6 la sută din furaje. La această situaţie au contribuit şi S.M.T.-urile din Tg. Secuiesc, Miercurea Ni­raj şi Tg. Mureş, care încă din vară s-au an­gajat să transforme batozele refor­­mate in tocători, lucru care încă nu l-au făcut nici pină acum. • Insilozarea nutreţurilor pe regiune e realizată într-un procentaj de 80,7 la sută. Această cifră ar putea fi depăşită cu mult. Porumbul furajer, cocenii de porumb pot fi însilozaţi în amestec cu frunzele şi capetele de sfeclă de zahăr, constituind un exce­lent furaj şi ridicînd mult valoarea nutritivă a furajelor. Tipul de siloz elaborat de colectivul de specialişti de la Direcţia agricolă regională, construit din piese prefabricate. Piesele sunt prevăzute cu două goluri la mijloc care asigură temperatură constantă in timpul procesului de fermentare și de păstrare a nutrețului murat. In clișeu: Fapte ale oamenilor MUNCESC LA O ŞCOALA NOUA Orşova este un sat de pe Valea Gurghiului. Locuitorii lui sunt neîntrecuţi în muncile de pădure şi chiar în cele agricole şi gospodăreşti, Ioan Truţa, Nicolae Blaj şi mulţi al­ţii care au luat parte activă la lu­crările pentru construirea prin au­­toimpunere a grajdului comunal, sunt in frunte şi acum, la lucrările nou­lui local pentru şcoală ce se con­struieşte tot prin autoimpunere. Su­mele votate şi încasate pe acest an au şi fost deja folosite. S-a procurat materialul necesar şi s-a construit fundamentul construcţiei. COPIII IŞI VOR PRIMI DARUL MULT AŞTEPTAT Cu multă nerăbdare aşteaptă copiii din satul Recea, comuna Tulgheş, să păşească în noul lor lăcaş de în­văţătură. Sînt numai cîteva luni de cînd sub egida sfatului popular s-au început lucrările la această construc­ţie şi deja sînt pe terminate. După o lună, sau o lună jumătate de mun­că voinicească, Dénes Nagy, Iosif Buruian, Iosif Bartoş şi Tamaş Şte­fan vor trebui să predea copiilor darul mult aşteptat. Folosirea raţio­nală a materialului şi organizarea muncii neîntrerupte la această con­strucţie a făcut posibilă realizarea unei economii în valoare de aproape 100.000 lei. Pe cimp, în ceafa dimineţii de un albastru fraged, se vedea un salcân cu frunzişul umed. Un cirdi de vrăb­i­e năpădise crengile subţiri, de un verde crud. Ciripeau grăbite şi neli­niştite, apoi, fără veste, îşi luară zbo­rul şi dispărură. Satul era domnit în­că de liniştea nopţii. Doar lătratul somnoros al vreunui dline tulbura li­niştea imensă. Cu cît înaintai mai mult spre inima satului, tot mai desluşit se auzeau glasurile unor oameni încă nevăzuţi. Loviturile ciocanului pe un obiect fio­­ros acompaniau răbufnirile sacadate ale motorului care se incăpăţina: nu voi să pornească. In curtea gospodă­riei colective „Partizanii păcii" din Ideciu de Sus, a plecat fiecare asupra tractorului său. Frăteanu Vasile și Frenț Chirilă făceau ultimele pregă­tiri pentru o nouă încercare a porni­rii motorului. — A fost cam rece azi noapte măi Sile — ii strigă Chirilă Freni colegu­lui său — şi căluşeii noştri de fier nu răcit. De aceea se încăpăţînează , a semănat amu la pornire. La noapte trebuie să-i acoperim. Cel strigat se mulţumi să răspundă cu un — hm — da. Nici nu ridicase capul de la tractor. Ghemuiţi în haine, nu departe de cei doi tractorişti stăteau Bănulici Da­niid şi Precup Gheorghe, amîndoi utemişti. Aşteptau cu nerăbdare por­nirea tractorului lui Frăteanu Vasile care urma să iasă la semănat. O ultimă încercare şi tractorul K­D. 35 fu pornit. Cei doi tineri colectivişti s-au aşezat lingă tractoristul Frătea­nu. Nici Frenţ Chirilă nu se lăsă mai prejos. Şi tractorul lui fu pornit şi aproape deodată au ieşit pe poarta gospodăriei. Inaintind pe drum, Fră­teanu se întoarce un scaun şi-i strigă lui Freuţ — măi Chirilă măi — tu unde am­ azi — iar acesta parcă di­nainte pregătit cu răspunsul îi spuse — pe locul „la saivan’“ — Iar tu unde semeni ? — îl întrebă la rindul sau Chirilă pe Sile. — Pe locul de la „moară“. Cu aceasta discuţia luă sfirşit fiecare urmînd drumul lui. Ajuns pe marginea tarlalei coşul de alimentare a semănătoarei fu um­plut cu griu şi munca a început. Brăz­­darele lăsau in pămintul uscat şăn­ţuleţe drepte. Cei doi tineri colecti­vişti aşezaţi pe tabla semănătoarei controlau cu atenţie funcţionarea dis­tribuitoarelor. In urma maşinii, ca un bun cunoscător al agriculturii, păşea cu un mers legănat brigadierul Bin­dilă Toader. Din cînd in cind se mai oprea, se apleca și acoperea cu pă­mînt cite o saminta rătăcită. Nu a mai rămas mult de semănat. Orzul şi secara au fost semănate in întregime, iar din griul de toamnă peste 19 ha. In timp ce Frăteanu Vasile lucrase la semănat, colegul lui, Frenţ, pregăti terenul pentru noi in­­sămințări. Razele aurii ale soarelui pătrun­deau pieziș prin negura care învăluia liniile nesigure ale copacilor. Acompa­niat de ciripitul vesel al păsărilor, duduitul regulat al tractorului vestea că aci pe locul de la „moară" ca și pe multe altele din regiunea noastră se­ pun bazele recoltei anului viitor. STEAUA ROȘIE Suprafaţă similară — rezultate deosebite După suprafaţa de teren cu care s-au înscris, pe care o însămin­­ţează cu diferite culturi, întovărăşiţii din Reghin obţin producţii mult mai mari decît ţăranii cu gospodării individuale. De exemplu, ţăranul Olteanu Samoilă s-a înscris in întovărăşire cu 2,75 ha pămînt. El a însămînţat cu grîu 1,16 ha. După această suprafaţă i-au revenit 2.058 kg grîu. I-ar fi revenit şi mai mult, dar recolta nu a fost uniformă. Au fost parcele care au produs între 3.000—4.000 kg la hectar. Să vedem ce a obţinut ţăranul muncitor cu gospodărie individua­lă Ioan Man Herţegu care are o suprafaţă de teren la fel de mare ca şi Samoilă Olteanu. El a însămînţat cu grîu un hectar, obţinînd o producţie de 1.460 kg. Diferenţa de producţie se datoreşte faptului că membrii întovărăşirii au executat atît lucrările de pregătire a solului, cit şi insămînţatul cu maşinile şi tractoarele S.M.T.-ului, la timp şi în bune condiţiuni, pe cînd ţăranul muncitor loan Man a lucrat pămintul cu plugul tras de vite, a însămînţat griul prin împrăştiere şi cu întirziere. lOtţJiSîÎi 3^*21 ^W\ Invitaţie la plimbare Toamna, cu coloritul ei ruginiu îmbracă in veşmintu-i cimpiu si pădurea, oraşul, trotuarele. Vremea insă continuă sa se menţină favorabilă. Natura e astfel darnică cu tovarăşii din conducerea Sfatului popular oră­şenesc Tg Mureş, ceea ce după cite se pare ii îndeamnă la nepăsare şi acalmie faţă de o anumita stare de lucruri: situaţia trotuarelor de pe multe străzi ale oraşului. Pentru documentare profităm, la rindu-ne, de timpul frumos, invitindu-i pe tovarăşii vizaţi la o scurtă plimbare pe unul din cele mai populate trotuare din oraş , acela ce se întinde de la Palatul Cultural cu­ fine Piaţa Stalin. Tovarăşii sunt rugafi să-şi însoţeas­că plimbarea cu imaginaţia că o fac pe timp de ploaie, sau după ploaie, încă un amănunt: e de preferat ca plimbarea să fie făcută seara şi in anturajul familiei. Ziarul nostru se angajează să facă cunoscut cetăţenilor „impresii­le de călătoria" şi echilibristică printre bălţile şi băltoacele intilnite de-a lungul trotuarului cu prilejul proectatei plimbări. Pentru aceasta ii rugăm insă să ni le comunice in scris şi dacă găsesc de cuviinţă, inclusiv eventua­lele măsuri de îmbunătăţire a situaţiei, ce se cer a fi luate acum cut mar­­ timp frumos. „Confuzii“ Călătorul care are ocazia să treacă prin Reghin şi are ghinionul să ia masa de prim la restaurantul „Lăpuşna" o să dea de anumite... confuzii. Nu el o să fie confuz. Confuzia se va intilni la masă, adică după ce vei cere să fi servit. Dacă ceri spre exemplu un şniţel cu smîn- i tină, ţi se aduce o bucăţică de carne, o lingură de sos, iar smintind . . . rămine la bucătărie. Dacă comanzi o friptură „de purcel" eşti servit cu aceeaşi bucăţică de carne, (s-o creadă cei de la restaurant că e de pur­cel!) o linguriţă de sos (spre deosebire de lingura de la „şniţel") şi patru ca să se deosebească totuşi friptura de şniţel, ifi mai adaugă şi o aşa zisă garnitură de cartofi. Dar fiind că i se spune totuşi friptură, consumatorul cere şi murături. Doar n o să minince friptura goală fără murătură!? „N-avem tovarăşe dragă" —­­ răspunde ospătarul. Trebuie să înţelegeţi şi dv. că „Aprozarul" e departe, piaţa de asemenea... şi se uită pe geam pentru ca cel ce minincă friptura goală să-şi imagineze că „Aprozarul" din vecinătate e cam la. . . 200 km de restaurant. lată aşa­dar cum se „confundă" şniţelul cu friptura de purcel, restaurantul fiind că se cheamă „Lăpuşna", se confundă cu staţiunea de odihnă căreia i -rer­iot Lăpuşna, iar conducerea restaurantului, tot pe baza unor confuzii trăieşte cu impresia că îşi îndeplineşte cu cinste misiunea Confuzii. . . ★ In zilele de 28 şi 29 septembrie la Tg. Mureş a avut loc o consfătuire cu tema „PENTRU IMBUNANATI­­REA PREDĂRII MATEMATICII SI FIZICII IN SCOLILE CU LIMBA DE PREDARE MAGHIARA". Consfătuirea a adoptat o rezoluţie în care figurează printre altele urmă­toarele măsuri: acordarea unei aten­ţii sporite problemei politehnizării, ridicarea nivelului preocupărilor ştiin­ţifice ale cercurilor de elevi etc. Par­ticipanţii la consfătuire au depus co­roane de flori pe mormintele celor doi mari matematicieni: Bolyai tatăl şi fiul. PRIMA CENTRALA HELIOELEC­­TRICA din lume va fi construită pe cimpia Ararat din Armenia (U.R.S.S.) unde, în urma cercetărilor făcute, s-a constatat că anual se înregistrează cele mai multe ore însorite. De ase­menea, în această regiune, soarele trimite pe suprafaţa pămintului, cea mai mare cantitate de căldură din U.R.S.S. La uzinele „Steagul roşu“ din Oraşul Stalin a fost construită O MAŞINA PENTRU RULAT FILET. Această maşină funcţionează semi­automat şi poate rula filet cu orice profil: metric, whithwort, trapezoidal etc., cu o productivitate de 250 de şuruburi pe oră. La uzinele „Strungul“ din Ora­şul Stalin se fabrică în serie un nou produs al industriei noastre şi anu­me un RIDICĂTOR HIDRAULIC ca­re serveşte PENTRU RIDICAREA UNELTELOR AGRICOLE IN POZI­ŢIA DE TRANSPORT, precum şi pen­tru coborîrea, reglarea şi menţinerea automată a acestora în timpul lucru­lui la adîncimea necesară de lucrare a solului. Acest ridicător asigură tractorului posibilitatea de a lucra cu unelte şi maşini agricole suspendate şi semisuspendate. Principalele mecanisme ale siste­mului sunt următoarele: mecanismul hidraulic, mecanismul de comandă şi mecanismul de suspensie. Ieri seară a sosit în oraşul nostru o delegaţie DIN PARTEA COOPE­RAŢIEI DE CONSUM ARP. UN­GARE, compusă din 6 persoane. Din delegaţie fac parte: Nun Mi­hály, preşedintele cooperativei de consum din jud. Békéscsaba, şi şe­ful sectorului comercial al coopera­tivei, preşedinţi de cooperative săteşti şi membri cooperatori din Budapesta. Cu ocazia acestei vizite, delegaţia va studia activitatea cooperaţiei de consum­ din R.P.R. şi în special în Regiunea Autonomă Maghiară, vizi­­tind întreprinderi comerciale regio­nale şi raionale, cooperative de con­sum săteşti, magazine universale etc., studiind in special activitatea coope­rativei din Bodoc (Sf. Gheorghe) un­de din iniţiativa şi prin contribuţia cooperatorilor s-a construit un fru­mos local pentru cooperativă. Vor mai vizita şi cooperaţia de consum din regiunile Stalin şi Ploeşti. ­3 octombrie 1956 ____= Spectacole =------­ TEATRU:­­ In sala Teatrului Secuiesc de stat din Tg. mureş: Miercuri, 3 octombrie şi vineri 5 octombrie, la orele 20, duminică 7 octombrie la orele 15,38 şi luni 8 octombrie la orele 20: „TURTA DUL­CE“ — operetă în 3 acte, de Szirmai Albert, pusă in scenă cu colabora­rea orchestrei Filarmonicii de Stat a Regiunii Autonome Maghiare. Joi, 4 octombrie şi sîmbătă 6 octombrie, la orele 20: piesa „ME­SERIA DOAMNEI WARREN“ de G. B. Shaw. Duminică, 7 octombrie, la orele 20: comedia „CAVALERUL MUT" de Heltai Jenő. CINEMATOGRAFE: Tg. Mureş: „Progresul“ „OTHELLO“ (6—14 oct.) ; „Steagul roşu"*. CAZUL RUMNEANŢEV (6—12 oct.); „Tineretului”: SERENADA STRĂZII (1—6 oct ), SEVASTOPOL Km. 4 (2 oct.), STELE PE ARIPI (7—14 oct.). BORSEG: „Alexandru Petöfi“, CARNETUL DE PARTID (4—7 oct.), BOUL DIN KUIM (8—10 oct), CĂŢELUŞUL BUCLUCAŞ (11—14 oct.). Breţcu: „Pacea“: S-A INTIMPLAT IN LUNA MAI” (4-7 oct.). Reghin: „Victoria“, INFIDELELE, CIUBOTELE OGARULUI (4- 6 oct ), POVESTE NETERMINATA (7—10 oct.), SEMNE PARTICULARE (11 —14 oct.). Toplita. ..Muncitorul“: A 12-a NOAPTE (4—7 oct.), NUNTA, CRA­­IASA, BROSCUTA (8—10 oct.), A FOST ODATA UN IMPARAT (11-14 oct.).

Next