Steaua Roşie, noiembrie 1956 (Anul 5, nr. 439-446)

1956-11-05 / nr. 439

. Cu profundă consternare a urmărit Consiliul ştiinţific lăr­git al Institutului Medico Far­maceutic din Tg. Mureş eveni­mentele tragice care se desfă­şoară in Republica Populară Ungară frăţească, aproape de două săptămini. Noi, medicii care prin menirea noastră ne consacrăm viaţa alinării sufe­rinţelor omeneşti. In zilele tris­te ale evenimentelor din R. P. Ungară pe deplin conştienţi de răspunderea noastră ne decla­răm alături de orinduirea socia­listă care asigură viaţa şi dru­mul viitorului. După consternările, probleme­le chinuitoare ale primei ore, desfăşurarea rapidă a evenimen­telor a arătat pentru toţi că în Ungaria forţele întunecate ale reacţiunii cramponîndu-se de greutăţile economice şi de în­călcarea democratismului socia­list, au indus în eroare masele de bună credinţă şi au încercat să restaureze capitalismul, pre­cum din primul moment partidul nostru a arătat clar acest lucru. Nyilaşiştii, hortiştii, elementele aflate în solda moşierilor şi ca­pitaliştilor reinterşi din occident şi cei care erau ascunşi în ţară, au reîntemeiat partidele şi or­ganizaţiile burgheze defăimate, au negat comunitatea cu ţările lagărului socialist. Au revendi­cat proprietatea fabricilor pen­tru capitalişti, restituirea mo­şiilor comunităţilor bisericeşti şi au pornit un atac furios îm­potriva vlăstarelor noi ale agri­culturii socialiste. Aliindu-se cu criminalii de drept comun şi cu faimoşii reprezentanţi ai reac­ţiunii clericale, au atacat tot ceea ce poporul muncitor din Ungaria a făurit cu mîinile sa­le timp de 12 ani. Ceea ce con­trarevoluţionarii au declamat despre luptele pentru libertate, faptul că s-au acoperit cu nu­mele lui Petőfi şi ale fiilor bravi ai generaţiei revoluţionare din 1848, sună ca o ironie cinică, ca o injurie. La fel ca în anii teroarei hitleriste, străzile Buda­pestei au fost luminate şi acum de flăcările cărţilor arse pe rug, fiind arse opere de mare preţ ale luptătorilor pentru progres şi ştiinţă. A reînviat din nou teroarea contrarevoluţionară hortistă, au prins viaţă din nou grozăviile săvîrşite odinioară în 1919 la Orgovăny şi Siófok. Criminalii plătiţi au atacat cu o cruzime sadică pe cei mai buni patrioţi, şi au stîrpit pe baza unui plan cinic militanţii pentru o viaţă nouă, împreună cu familiile lor. Noi, medicii, nu putem avea nimic comun cu huliganii reîn­viaţi ai „Ungariei domnilor", şi nici cu cei care-i finanţează, cu instigatorii, cu cei care vor să refacă cu preţul rugurilor de cărţi şi al cadavrelor omeneşti orinduirea burghezo-moşiereas­­că apusă. In interesul ei, contrarevolu­ţia fascistă s-a folosit de lozinci aţîţătoare naţionaliste şi şovi­ne. Profesorii Institutului nos­tru, a căror bună parte a gustat din plin amarul „soartei minori­tăţilor" din orinduirea burghe­­zo-moşierească apusă, ştiu din proprie experienţă că miopismul şovin, „separatismul naţional“ nu pot cauza decît asuprire şi mizerie, că scopul urmărit de naţionalism este trezirea urii între muncitorii, ţăranii şi inte­lectualii de diferite naţionalităţi care luptă pentru viitorul socia­list. Existenţa, dezvoltarea, dru­mul mereu ascendent al insti­tutului nostru, fiecare rezultat al său este cîte o victorie a dez­voltării noastre socialiste. De a­­ceea, sîntem profund convinşi că viitorul nostru, rezultatele muncii noastre curative şi ştiin­ţifice, relaţiile noastre mereu mai strinse cu cercurile ştiinţi­fice din ţară şi străinătate, se leagă indestructibil cu ideea şi practica internaţionalismului proletar. Munca noastră de 12 ani, lupta comună dusă umăr la u­­măr cu poporul român şi cele­lalte naţionalităţi din patria noastră s-au desfăşurat în ca­drul marii comunităţi a statelor socialiste, împreună cu Uniunea Sovietică şi cu ajutorul ei des­făşurăm lupta noastră. Ştim că fără ajutorul fratelui nostru mai mare, Uniunea Sovietică, aceasta ar fi imposibil. Această credinţă a noastră e de nezdruncinat. Evenimentele din Ungaria dovedesc, că inamicii socialis­mului şi păcii n-au renunţat la intenţiile lor criminale, aceste evenimente fiind mărturii cit se poate de evidente ale faptu­lui că masele muncitoreşti, ţără­neşti şi ale tineretului de bună credinţă nu pot fi induse în e­­roare cu demagogia lozincilor naţionaliste decit un timp scurt. Veştile sosite în permanenţă dovedesc că muncitorimea din Ungaria nu a depus armele, continuă greva, şi azi, 4 noiem­brie conducătorii comuniştilor, noul guvern au chemat la o luptă nouă întregul popor pen­tru lichidarea completă a con­trarevoluţiei. Cu aceasta s-a în­ceput o nouă fază în istoria e­­venimentelor din Ungaria. Noi, medicii, cadrele didactice şi e­­ducatorii maghiari din Tg. Mu­reş, pe deplin conştienţi de răs­punderea care ne-a fost încre­dinţată de poporul muncitor, sîntem convinşi că deznodămîn­­tul final al evenimentelor din republica vecină nu poate fi al­tul decît victoria forţelor socia­lismului. De aceea, ne adresăm medicilor şi întregii intelectua­lităţi a Republicii Populare Un­gare, cu apelul să sprijine cu întregul lor crez, cu inimile şi minţile lor, cu mîinile binefăcă­toare, cauza proletariatului. Cu ei este întreaga lume so­cialistă, opinia, solidaritatea, dragostea de oameni a forţelor progresiste de pe întregul glob. Consiliul ştiinţific al Institu­tului Medico Farmaceutic din Tg. Mureş oferă ajutorul său moral şi material. Noi ştim ce datorăm partidu­lui şi guvernului nostru. Săptă­­mînile trecute a luat fiinţă la Tg. Mureş, o bază de cercetări a Academiei R.P.R. Institutul nostru a primit un considerabil ajutor în instalaţii. Ajutorul e­­fectiv al partidului şi guvernu­lui nostru este o nouă dovadă a politicii lor consecvente mar­­xist-leniniste. Noi, personalul didactic al institutului ne angajăm în faţa partidului şi guvernului că în perioada următoare vom întări considerabil educaţia socialistă şi disciplina tineretului nostru. Tineretul nostru universitar tre­buie să fie pătruns de spiritul măreţ al patriotismului socialist şi al internaţionalismului prole­tar. Noi, medicii maghiari al In­stitutului Medico Farmaceutic din Tg. Mureş şi consiliul ştiin­ţific, ne stringen­ rîndurile în jurul Comitetului Central al partidului nostru, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej şi în jurul guvernului Repu­blicii Populare Române, in frun­te cu tovarăşul Chivu Stoica. Sîntem convinşi că poporul muncitor maghiar va triumfa şi că forţele întunecate a­le con­trarevoluţiei vor fi învinse defi­nitiv. Cauza noastră — cauza socialismului — este de neîn­vins. Declaraţia Consiliului ştiinţific lărgit al Institutului Medico-Farmaceutic din Tg. Mureş 1. Dr. Andrásofszky Tibor 2. Dr. Ander Zoltán 3. Dr. Antalffy András 4. Dr. Balogh László 3. Barabás Béla 6. Dr. Boér László 7. Dr. Csögör Lajos 8. Dr. Dóczy Pál 9. Dr. Eperjessy Anna 10. Dr. Feszt Lajos 11. Dr. Fugulyán Mózes Magda 12. Dr. Gross Frigyes 13. Dr. Hermann Jenő 14. Dr. Horváth Endre 15. Dr. Horváth Miklós 16. Dr. Kelemen László 17. Dr. Kiss Árpád 18. Dr. Kopp Elemér 19. Dr. Kovács Endre 20. Dr. Kolumbán Mózes 21. Dr. Mátyás Mátyás 22. Dr. Miskolczi Dezső academician 23. Dr. Maros Tibor 24. Moldovan Ioan 25. Dr. Mártonffy László 26. Dr. Málnás­ Géza 27. Dr. Puskás György 28. Páll Gyula 29. Dr. Pápai Zoltán 30. Dr. Rácz Gábor 31. Dr. Rozenfeld Tibor 32. Dr. Spielmann József 33. Dr. Soós Pál 34. Dr. Săbădeanu Vasile 35. Dr. Steimetz József 36. Dr. Szerémy Margit 37. Dr. Szentkirályi István 38. Dr. Székely Károly 39. Dr. Szentpétery József 40. Dr. Száva János 4. Dr. Török Ferenc 42. Dr. Újvári Imre Recolta Tg. Mureş—Metalul Hunedoara 2-1 (1-1) Derbiul categoriei B de fotbal (se­ria I), dintre echipele Recolta Tg. Mureş — Metalul Hunedoara, a dat cîştig de cauză tîrgumureşenilor, care Indiferent de rezultatul pe care-l vor face duminica viitoare la Oraşul Sta­lin, acumulind un număr de puncte pe care restul echipelor nu-l vor putea intruni, s-a calificat în mult rivnita categoria A. De la început, jocul începe „tare” şi ambele înaintări pun in pericol poarta lui Niculescu, respectiv Stroia, care au trebuit să facă eforturi susţi­nute atit faţă de şuturile puternice ale unui Józsi, (in mare vervă de joc) sau Zapis (M), cit mai ales lupta cu terenul devenit impropriu pentru un joc de fotbal, căci lapoviţa zilelor de noiembrie nu şi-a oprit scursoarea nici un moment din cele 90 de minu­te de joc. Scorul este deschis de echipa gaz­dă, care cu toate eforturile întru ași vedea asigurată victoria, nu au putut tremura plasa lui Niculescu (M), de­cît în minutul 30, cînd Józsi fentîn­­du-l excelent pe „greul” Mălăieru, (M), marcă imparabil. După 6 minu­te, la un șut periculos al lui Zapis, rezultatul devine egal. La reluare, ambele echipe, ţinînd cont de ploaie, de surpriza lunecării, se dedau la un joc de tatonare, de speculaţii interesante, „gustate ’, de altfel, foarte mult de publicul specta­tor, ca în minutul 72 de joc, inepui­zabilul Józsi, în aclamaţiile publicu­lui spectator să ridice scorul la 2—1 pentru Recolta. Pînă la sfîrşit, cu toa­te că emoţia egalării plana peste tot aceasta n-a putut să vină deoarece unsprezecele tîrgumureşan, apărîndu­­se „beton” contraatacînd rapid şi pe aripi, a pus şi în continuare în pericol poarta metalurgiştilor.­­ A fi să-i căutăm pe cei mai buni jucători care au plăcut spectatorilor este greu de făcut, întrucît toţi cei 22 jucători, învingători şi învinşi , au prestat un fotbal de calitate cum nu s-a mai văzut de multă vreme la Tg. Mureş. Cu prilejul promovării în categoria A de fotbal, transmitem jucătorilor şi an­trenorului echipei „Recolta” Tg. Mu­reş calde felicitări şi noi succese în viitor. A. P. STEAUA ROSIE 5 noiembrie 1956 Situaţia din Ungaria Budapesta. In dimineaţa zilei de 4 noiembrie forţele complo­tului reacţionar împotriva popo­­­rului maghiar au primit o lovi­tură zdrobitoare. S-a format un nou guvern maghiar re­voluţionar al muncitorilor şi ţăranilor în frunte cu pri­mul ministru János Kádár. Gu­vernul a chemat poporul ma­ghiar să-şi unească forţele pen­tru apărarea cuceririlor orîndui­­rii democrat-populare şi pentru zdrobirea definitivă a complo­tiştilor reacţionari în frunte cu ofiţerii hortyşti care au servit în armată hitleristă. Guvernul maghiar revoluţionar al muncitorilor şi ţăranilor a cerut comandamentului trupe­lor sovietice ,să aj­ute la repri­marea rebelilor care au fost sprijiniţi în ultimele zile de cei rămaşi în guvernul lui Imre Nagy, guvern care s-a destră­mat în urma părăsirii lui de către patrioţii cinstiţi din Un­garia. Bandele contrarevoluţionare care s-au cuibărit în clădirile publice sunt reprimate cu succes şi capitulează. Toţi patrioţii cin­stiţi din Ungaria participă activ atît la Budapesta cît şi în alte centre din ţară la dezarmarea rebelilor, la lichidarea focarelor de rezistenţă ale grupurilor fas­ciste. Guvernul Imre Nagy a fost alungat BUDAPESTA. Guvernul Imre Nagy, în care s-au strecurat forţe reacţionare a fost alungat, iar noul guvern revoluţionar al muncitorilor şi ţăranilor restabileşte ordinea. Forţele contrarevoluţionare au început să capituleze în nu­meroase puncte ale ţării. Şedinţa Consiliului d­e Securitate din 5 noiembrie NEW YORK (Agerpres), — TASS anunţă : La 3 noiembrie, la stăruinţa reprezentanţilor S.U.A., Angliei şi Franţei, s-a întrunit din nou Consiliul de Securitate pentru a relua discutarea „situaţiei din Ungaria“. După cum a subliniat repre­zentantul U.R.S.S., A. A. Sobo­lev în şedinţa precedentă a Consiliului, reprezentanţii An­gliei, Franţei şi Statelor Unite au cerut convocarea unei şedin­ţe speciale a Consiliului de Se­curitate în problema Ungariei, pentru a abate atenţia opiniei publice mondiale de la agresiu­nea revoltătoare a Angliei, Fran­ţei şi Israelului împotriva Egip­tului. La deschiderea şedinţei, A. A. Sobolev a repetat obiecţiunile delegaţiei sovietice împotriva includerii în ordinea de zi a aşa numitei probleme ungare. La şedinţă au luat cuvîntul Lodge, reprezentantul S.U.A., Briled, reprezentantul Iugosla­viei, Dixon, reprezentantul An­gliei, Langenhove, reprezentan­tul Belgiei, Szabó, reprezentan­tul ungar. La sfîrşitul şedinţei au luat cuvîntul Guiringaud, reprezentantul Franţei şi Wal­­kea, reprezentantul Australiei. Consiliul de Securitate a ho­­tărât să ţină următoarea şedin­ţă la 5 noiembrie, ora 10,30 (ora New Yorkului). „Jos războiul“ — apelul către poporul francez adoptat de Plenara C.C. al P.C.F. PARIS (Agerpres). Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Francez a adoptat un apel către poporul I francez. I In acest document se subli- I niază caracterul periculos al in­­t­­ervenţiei armate întreprinse împotriva Egiptului de către gu­vernele francez şi englez. Sub­liniind că atacul armat împotri­va Egiptului a fost dinainte pre­gătit de Anglia şi Franţa cu scopul de a apăra interesele fostei companii a Canalului de Suez, C.C. al P.C. Francez de­clară : „Acţiunile agresorilor au pro­vocat indignarea lumii întregi care condamnă guvernele din Paris şi Londra. Ţara noastră se află izolată în urma politicii care este în contradicţie cu ce­le mai bune tradiţii şi cele mai imediate interese ale sale, cu o­­noarea şi aspiraţiile poporului, atît de clar exprimate la alege­rile din 2 ianuarie... Jos războiul! înainte spre unitatea clasei muncitoare, spre unirea tuturor forţelor democratice şi iubitoa­re de pace ale Franţei în lupta pentru restabilirea imediată a păcii pe calea tratativelor în baza respectării drepturilor na­ţionale şi a intereselor legitime ale tuturor popoarelor!". Plenara a examinat de ase­menea situația creată în urma evenimentelor din Polonia şi Ungaria. Guvernul Indoneziei condamnă agresiunea împotriva Egiptului DJAKARTA. (Agerpres). — TASS anunţă: La 1 noiembrie, Sastroamid­­jojo, primul ministru al Indo­neziei, a convocat o şedinţă ex­traordinară a guvernului pen­tru a stabili poziţia Indoneziei faţă de agresiunea armată îm­potriva Egiptului. In comunica­tul dat publicităţii se spune: după ce a studiat amănunţit evenimentele din Orientul mij­lociu, guvernul a ajuns la con­cluzia în şedinţa sa din 1 no­iembrie că acţiunile trupelor Is­raelului, Angliei şi Franţei, pre­cum şi bombardarea oraşelor egiptene sunt acte de agresiune pe care le condamnă în modul cel mai hotărît. Această agre­siune trebuie cu atît mai mult condamnată cu cît are loc în perioada cînd Consiliul de Se­curitate depune eforturi pentru a găsi o soluţie paşnică. Gu­vernul cheamă Israelul, Anglia şi Franţa să pună imediat ca­­păt intervenţiei şi să-şi retras­că trupele de pe teritoriul, care se află sub suveranitatea Egip-­­tului. Guvernul cheamă ţările Asiei­ şi Africii, care s-au obligat la Conferinţa de la Bandung să­ respecte cele zece principii să depună eforturi comune pentru­ a opri agresiunea împotriva Egiptului, care este unul dintre-­ participanţii la conferinţa de la­ Bandung. In legătură cu aceasta guver­­nul a invitat ţările Pactului de la Colombo (India, Indonezia, Birmania, Pakistanul şi Ceylo­nul — N. R.) să organizeze în cel mai scurt timp o conferinţă a primilor miniştri ai acestor ţări. _____________ Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg. Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg. Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr. 9. Telefon: nr. 2688, 24­8. Tipografia: 2643. Abonam­entele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din Întreprinderi şi instituţii. Comanda Nr. 4731,­

Next