Steaua Roşie, decembrie 1956 (Anul 5, nr. 447-457)
1956-12-01 / nr. 447
2 Declaraţia guvernului R.P.R. cu privire la propunerile guvernului U.R.S.S. în problema dezarmării şi micşorării încordării internaţionale (Urmare din pagina 1) militare anglo-franco-israeliene care, lovind în independenţa şi drepturile naţionale ale popoarelor arabe, pot antrena primejdii pentru toate ţările şi pentru toate popoarele. Lupta eroică a poporului egiptean cu care s-au solidarizat toate statele iubitoare de pace, condamnarea agresorilor de către Organizaţia Naţiunilor Unite şi de către opinia publică mondială şi îndeosebi demersurile energice şi pline de răspundere ale U.R.S.S. au silit puterile agresoare să dea înapoi şi să declare că acceptă încetarea operaţiilor militare, încâlcind hotărîrile O.N.U. şi sfidînd opinia publică mondială statele agresoare nu au renunţat însă la planurile lor colonialiste. Ele tărăgănează retragerea trupelor lor din Egipt şi continuă să mobilizeze forţe militare importante împotriva Egiptului. Ele creează astfel o ameninţare reală ca în Egipt să se aprindă cu o şi mai mare intensitate vîlvătaia războiului, care riscă să se întindă în întreg Orientul apropiat, punînd un pericol pacea mondială. Odată cu agresiunea din Egipt, forţele reacţiunii şi ale războiului, folosindu-se de dorinţa poporului maghiar de a lichida anumite lipsuri şi greşeli care urmau construcţia socialismului, au dezlănţuit în Ungaria o acţiune contrarevoluţionară pentru a reinstaura în această ţară dictatura fascistă a criminalilor de război horthyşti şi salaszyşti. Forţele sănătoase ale poporului ungar, în frunte cu guvernul lor revoluţionar muncitoresc-ţărănesc, cu sprijinul unităţilor militare sovietice chemate în ajutor de guvernul ungar pentru a salva Ungaria de pericolul fascist, au făcut să eşueze aceste planuri împiedicând crearea în centrul Europei, la frontiera ţării noastre, a unui focar de război. A devenit evident că anumite cercuri agresive au urzit un vast complot împotriva păcii şi libertăţii popoarelor. Neţinînd cont de învăţămintele istoriei care arată că nu există nici o forţă în stare să întoarcă popoarele din mersul lor spre progres, cercurile imperialismului agresiv arată că nu ar ezita să arunce Întreaga omenire într-un război nemaipomenit de pustiitor numai pentru a-şi recuceri privilegiile pierdute, pentru a subjuga din nou sau a menţine în robie popoarele din Asia şi Africa, pentru a împiedica mersul victorios spre socialism al popoarelordin ţările socialiste. Urmărind scopurile lor agresive aceleaşi cercuri intensifică campania de calomnii şi aţiţări împotriva Republicii Populare Romíne. Poporul român nu poate privi cu indiferenţă uneltirile războinice care primejduiesc viaţa şi munca sa paşnică. El este conştient că cercurile imperialiste, foştii exploatatori râvnesc la restabilirea în Romînia a domniei urîte de popor a moşierilor şi fabricanţilor. Datorită marilor sale realizări economice, politice şi sociale Înfăptuite de clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare care deţin întreaga putere în stat, Romînia democrat-populară reprezintă o forţă capabilii să zdrobească orice acte agresive din partea acelora care vor să răpească drepturile şi libertăţile poporului, să aducă vreo atingere construcţiei sale paşnice. Dar dezvoltarea continuă a Romîniei democrat-popu- lare pe drumul construirii socialismului, apărarea integrităţii şi suveranităţii sale de stat sunt garantate şi prin faptul că R.P.R. face parte din marea familie a ţărilor socialiste în frunte cu U.R.S.S. şi R. P. Chineză, care reprezintă o forţă uriaşă de nebiruit pusă în slujba păcii. Tratatul de la Varşovia de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală constituie o stavilă în calea planurilor cercurilor războinice agresive şi reprezintă un factor însemnat de pace şi securitate în Europa şi în lume. R.P.R. adînceşte şi dezvoltă continuu relaţiile sale de prietenie indestructibilă cu U.R.S.S. şi celelalte ţări socialiste, relaţii frăţeşti de colaborare şi într-ajutorare pe baza principiilor leniniste ale egalităţii în drepturi, respectului mutual şi neamestecului în treburile interne împreună cu toate ţările iubitoare de pace, Republica Populară Romînă luptă cu toată energia pentru micşorarea încordării internaţionale şi preîntîmpinarea izbucnirii unui nou război. Guvernul român reafirmă în politica sa externă principiile coexistenţei paşnice între ţări cu structură socială diferită fiind convins că orice problemă internaţională litigioasă poate şi trebuie să fie rezolvată pe calea tratativelor. Consecvent politicii sale de pace, guvernul român a redus în anul 1955 forţele armate ale R.P.R. cu 40.000 oameni, iar în 1956 cu încă 20 000 oameni, personalul şi fondurile devenite astfel disponibile fiind îndreptate spre sectoarele productive ale economiei naţionale. Cheltuielile militare prevăzute în bugetul pe 1956 al statului român au fost reduse cu 476 milioane lei faţă de bugetul anului 1955. Guvernul român, căruia îi este scumpă viaţa oamenilor şi rodul muncii lor creatoare, susţine hotărît măsurile menite să consolideze pacea şi securitatea internaţională. El consideră că în acest moment de mare răspundere faţă de cauza menţinerii şi consolidării păcii datoria tuturor guvernelor este să treacă la discutarea şi rezolvarea practică a măsurilor propuse în vederea dezarmării şi micşorării încordării internaţionale. Pentru ca pacea şi securitatea internaţională să fie menţinute şi consolidate, este necesar să se pună capăt cu hotărîre oricăror acte de agresiune, politicii „ de pe poziţii de forţă" şi de amestec in treburile interne ale altor state şi să fie promovată politica de colaborare paşnică, de rezolvare pe baza negocierilor a tuturor problemelor litigioase. In numele poporului român, guvernul R.P.R. se alătură propunerilor cuprinse în declaraţia guvernului U.R.S.S. din 17 noiembrie a. c. şi îşi exprimă convingerea fermi că lupta pentru pace a popoarelor va bara drumul războiului. Sfatul medicului Una din bolile care îngrijorează părinţii datorită gravităţii şi urmărilor pe care ar putea avea asupra sănătăţii copiilor este difteria. Citind cu atenţie aceste cîteva rînduri, fiecare părinte, învăţător, profesor va putea cere din timp ajutorul medical necesar prevenirii sau vindecării acestei boli periculoase. Difteria este cauzată de un microb, numit bacilul difteriei. Bacilul difteric se transmite de la omul bolnav sau de la purtător, la omul sănătos prin picăturile de salivă, sau secreţia din nas, pe care omul le răspîndeşte în jurul lui, cînd strănută, tuşeşte, vorbeşte. Bacilii ajung pe diferitele mucoase (o pieliţă fină, care îmbracă anumite organe ale corpului, cum este gura, nasul, gulejul, ochiul etc.), poarta lor de intrare în organism. Ei nu pătrund mai departe. Rămîn aici şi se înmulţesc, iar prin manifestările lor de viaţă cauzează boala. Dintre manifestările acestea cea mai importantă pentru om este producerea de toxine (otravă) şi răspunsul organismului la acţiunea acestor toxine, formarea a nişte pieliţe fine, asemănătoare serului coagulat, care în anumite organe cum este laringele (gîtlejul), ochiul, poate să cauzeze pagube mari, chiar moartea copilului. După localizarea acestei pieliţe cunoaştem : difteria laringiană (a gîtului), laringiană (a gîtlejului, pe unde trece aerul în plămîni şi unde sînt coardele cu care producem sunetele şi care se cheamă şi pomul lui Adam) a ochiului, a vulvei, sau difteria rănilor. Difteria faringiană este cea mai frecventă. Ea începe cu dureri în gri, o febră nu prea mare, stare generală proastă, eventual vărsături. In gri, pe omuşor, pe amigdale apare pieliţa amintită, de culoare alb-cenuşie, care se măreşte repede. Boala poate avea diferite forme, după gradul de intoxicaţie a organismului. Trebuie să se ştie însă, că chiar acele forme de boli care au decurs uşor pot avea complicaţii grave: inflamaţia muşchiului inimii, sau paralizii ale nervilor. De aici învăţăm să arătăm medicului copiii, chiar in cazul aşa ziselor „amigdalite” simple. Difteria laringiană are cele mai multe cazuri mortale, mai ales printre copii sub trei ani, cu toate că recunoscută din timp, se vindecă sigur. Să cunoaştem deci, simptomele cu care începe această boală, lată-le: copilul are o voce şi un plîns din ce în ce mai răguşit şi tuşeşte lătrund. După aceste simptome, la cîteva ore apar şi altele cum sînt respiraţia grea, zgomotoasă, sufocarea şi altele. Să nu aşteptăm apariţia lor. Să ducem copilul la medic. Încă cîteva cuvinte despre difteria ochiului. Ea începe prin înroşirea unui ochiu, prin lăcrimare şi teama de lumină. Copilul fuge de lumină, stă mai mult cu ochiul Închis. Pe urmă începe o secreţie galbenă (cu puroi), care lipeşte genele. Netratată, difteria ochiului duce la orbire. Atenţie deci la „ochi înroşiţi de curenţi”. Difteria nasului este mai puţin periculoasă pentru bolnavi, pentru că nu se manifestă, în cele mai multe cazuri cu simptome alarmante, grave. In schimb este foarte contagioasă pentru că copiii suferind de această formă, rămîn în multe cazuri in mediul lor. Simptomele bolii sunt următoarele: secreţia sanguinolentă (cu singe) a nasului, care irită pielea din jurul nărilor, care se ulcerează şi apar în jurul lor aşa zisele ragade (răni uscate sau zămuinde). Difteria se previne, în mod aproape sigur, prin vaccinări, care se fac de două ori pe an: primăvara şi toamna. Se aplică trei injecţii la un interval de 7—10 zile. Injecţiile nu sunt dureroase şi nu au nici o reacţie. Trec aproape neobservate de copii. Numai toate trei injecţiile apără în mod sigur de difterie. Dr. ŞTEFAN VAJDA medic primar la Spitalul clinic de boli contagioase din Tg. Mureş Despre difterie STEAUA ROSIE Spectacole cinematografice în luna decembrie Tg. Mureş — Progresul: 6—12 „Bigamul” 13—20 „Aida” 21—27 „Intr-un magazin universal” 28— 40 „Dreptul de a te naşte” Steagul roşu: 5— 12 „Unde nu zboară vulturii” 13—19 „Prietene de noapte” 20—26 „Muzică cu bucluc” 27—26 „Hoţii de copii” 24—26 „Ioan Hus” 27—30 „Chitarele dragostei" 31—21. „Drum insîngerat“ Topliţa — Muncitoresc: 3—5 „Furtuna echinocţiului" 6—9 „Maxim minciună” 10—12 „Stepa în flăcări” 13—16 „Ana Zacchea” 17—19 „Pe baricadă” 20— 23 „Un pahar cu bere” 24—26 „Orizonturi fără de sfrşit” 27—30 „Pe răspunderea mea” 31—20. „Micul lustragiu” Sf. Gheorghe — Vasile Roaită: 3—5 „Soarta toboşarului” 6-9 „Evadaţii" 10—12 „Dosarul nr. 306” 13—16 „Afacerea Protar” 17—20 „Suflete tari” 21— 25 „Contele de Monte Cristo” — seria I 26—30 „Contele de Monte Cristo” — seria II Tineretului : 3—9 „Infidelele” 10—16 „Muzică şi dragoste” 17—23 „Hazeira şi Djamila” 24—30 „Sarea pămîntului” 31—61 „Poteci primejdioase” Reghin — Victoria: 3—5 „Matrozul Cirkov” 6— 9 „Iartă-mă” 10—12 „Sarea pămîntului” 13—16 „Afacerea Protar" 17—19 „Orele speranţei” 20—23 „Salonul nr. 9“ Laudă nedorită De obicei jocul copiilor nu provoacă griji de ordin culinar. Dar betă şi o excepţie. In drumul pe care-l fa de la slujbă spre casă întilnesc din ce în ce mai des un grup de copii, jucindu-se. Desigur, în faptul că copiii se joacă nu poate fi nimic rău. Şi totuşi, aceasta îmi provoacă anumite griji: „Azi iar e necoaptă pîinea“. Ce legătură are joaca copiilor cu această tristă realitate ? Nimic mai simplu: copiii se joacă cu gogoloaşe de pîine. Sînt insă şi zile, ce i drept mai rare, cînd intîlnindu-i, copiii par trişti, posomoriţi, căci joaca nu le mai reuşeşte, gogoloaşele de pîine nu se lipesc. Pentru mine, de data aceasta, tristeţea copiilor înseamnă bucurie: „Azi plinea e bună coaptă“. Pe copiii din grupul respectiv nu-i cunosc. Se prea poate însă ca vreunul din ei să fie al cutărui, sau cutărui muncitor brutal din oraşul nostru, îmi închipui exclamarea cu care-şi întîmpină prietenii de joacă: „Ura băieţi, ne putem juca, azi tata a scos iar pîinea necoaptă Laudă tristă şi de loc dorită. Nu cred că vreunul din cei ce concură la fabricarea plinii in oraşul nostru poate fi de acord cu asemenea laudă. Concret, îmi procur pîinea de la centrul de vînzare nr. 93 în Tg. Mureş. • O AUTOSTRADA LARGA DE 24 m va înconjura oraşul Moscova. Centura astfel formată va avea o lungime de 109 km. • EXPORTUL FRANCEZ în ţările asiatice A SUFERIT O SCĂDERE SIMŢITOARE. In 1954, Franţa acoperea 9 la sută din necesităţile sale de import din aceste ţări, în timp ce în prezent acest import reprezintă doar 7,5 la sută. • PE LACUL GUSINOIE din insula Putiatin (Extremul Orient sovietic) ÎNFLORESC MINUNATE FLORI DE LOTUS. Ele acoperă imense suprafeţe de apă cu frunzele lor enorme de un verde aprins şi cu florile sale mari de un roz-pal. Acest spectacol unic prin frumuseţea sa O. H. ★ atrage zilnic o mulţime de curioşi şi turişti. Pe teritoriul Primoriei, asemenea flori sunt frecvente însă cele din Putiatin sunt fără pereche prin dimensiunile lor. Diametrul frunzelor atinge 70 cm și al florilor 20 cm. Frunza unei flori suportă pe apă greutatea unui copil de 3 ani. • 900 mm apă In 48 ore este cantitatea de ploaie căzută în India, in perioada musonilor de vară (vînturi regulate), care produc ploi uriașe, ce aproape trec în intensitate cele din regiunile tropicale. IN REGIUNEA CSERRAPMUNJI din India, una din regiunile cele mai ploioase, CAD ANUAL PESTE 11.500 MM APA DE PLOAIE, în timp ce la noi cantitatea medie anuală este de 600—700 mm. „Polul de frig“ al ţarii Sunt mulţi acei pe care-i auzim vorbind: ce vreme capricioasă — Ici ploaie, Ici ninge, Ici furtună, Ici vreme frumoasă — nu ştie nimeni nimic. • • Şi totuşi, cineva cunoaşte toate ondulaţiile sinoptice prin care treceatmosfera la un moment dat, cineva care stabileşte ştiinţific secvenţele principale ale atmosferei ca: temperatură, umezeală, şi densitatea aerului, constatări cu aplicaţii preţioase pentru economia noastră naţională. Acest „cineva“ este staţia meteorologică. La Topliţa, pe dealul Grustîn, la o altitudine de 720 m se află o astfel de staţie meteorologică, înfiinţată in anul 1953, staţia, respectiv cei trei meteorologi tov. Ghiurea Vasile (şeful staţiei), Moldovan Ileana şi Stancu Florica, veghează zi şi noapte, cu ajutorul ochiului şi al aparatelor speciale ca: barometre, termometre, pluviometre, roza vinturilor, hidrometrul cu fir de păr etc., aidoma unor medici, întregul puls capricios al naturii. Cu ajutorul codului sinoptic internaţional, aceşti meteorologi transmit apoi, din 3 în 3 ore, prin cablu telefonic, către Tg. Mureş cîteva propoziţiuni: — Alo, meteorul !... aici Topliţa... primiţi vă rog . . . . . . După care urmează un şir de cifre, unele întregi altele cu zecimale, care odată strinse la Tg. Mureş se vor centraliza la Cluj, apoi la Bucureşti, de la Bucureşti la Geneva, formind ceea ce se cheamă „harta sinoptică” a globului la un moment dat. De ce toate astea ? — o să se întrebe alţii, foarte simplu: — aviatorul în drumul lui fără pulbere are nevoie să ştie tot timpul la ce Înălţime poate să zboare aparatul, mecanicul de locomotivă, şoferul, ţăranul de la munca cimpului trebuie să ştie cum se va comporta vremea faţă de munca sa, cum va putea să se apere de aceste fenomene. Vânătorii, excursioniştii, A D.A.S -ul, muncitorii de la I.F.E.T.-uri, cei de la siguranţa circulaţiei pe CF.R., cu un cuviet toţi oamenii, ascultă „ochi şi urechi“ — buletinul meteorologic — de la radio, la care staţia aşezată în „polul de frig” al României din părţile locuibile (cele mai joase temperaturi s-au înregistrat la Topliţa), îşi dă cu prisosinţă contribuţia. A. P. Se schimbă faţa satelor Acţiunea de autoimpunere cuprinde mii de ţărani muncitori din regiunea noastră, care prin contribuţie voluntară execută zeci şi sute de lucrări obşteşti, contribuind în mod hotăritor la înflorirea comunelor şi satelor regiunii noastre. Zeci şi sute de noi construcţii ridicate prin autoimpunere schimbă înfăţişarea satelor şi fac să pătrundă lumina culturii în cele mai îndepărtate cătune. In acest an în regiunea noastră au fost terminate construcţiile a 6 şcoli, 7 cămine culturale, 4 noi săli de clasă, 20 poduri şi podeţe, 3 îndiguiri şi canalizări, 5 fîntîni şi cişmele, 2 băi populare, 2 grădiniţe de copii, 1 iaz, 6 grajduri comunale, 5 poduri bascule, 1 sediu de sfat popular, 29 diverse alte construcţii şi s-au terminat lucrările de electrificare a 5 comune, toate aceste lucrări fiind executate prin autoimpunere. Cele mai multe construcţii s-au executat în raioanele Tg. Mureş şi Sf. Gheorghe. Tot prin autoimpunere s-a votat şi repararea unor localuri de interes obştesc ca şcoli, sedii de sfaturi populare, cămine culturale etc. Pe regiune in anul acesta s-au efectuat reparaţii capitale sau curente la 244 construcţii, iar la 90 diverse localuri sau alte construcţii începute în anul trecut reparaţiile sunt în curs de executare. De asemeni sunt în curs lucrările de reparaţii capitale şi curente începute în acest an, la alte 173 construcţii. Pentru continuitatea lucrărilor trebuie insă asigurate fondurile votate în acest scop de adunările populare. In încasarea sumelor restante în frunte se situează raioanele Tg. Mureş şi Sf. Gheorghe, care au depus eforturi în acest sens. Unde însă preocuparea nu a fost axată şi pe această muncă rezultatele nu sunt aşa de bune. (De exemplu în raioanele : Ciuc, Cristuru Secuiesc şi Gheorghieni). Sfaturile populare raionale şi comunale trebuie să depună toate eforturile pentru accelerarea încasării sumelor atit din restanţe cit şi celor curente, pentru terminarea cît mai grabnică a tuturor lucrărilor începute. 1 decembrie IBM