Steaua Roşie, ianuarie 1957 (Anul 6, nr. 458-465)

1957-01-05 / nr. 458

/ PROLETARI DIN TOATE ?\RILE, UNITI-VÂ! ANUL VI. Nr. 458 SIMBATA, 5 IANUARIE 1957 j 4 pagini 20 bani Politica partidului, expresie a intereselor vitale ale poporului muncitor „Hotâririle plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956 constitute un Insufleţitor program de luptă pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale poporului" — cam astfel s-ar putea formula părerea unanimă despre măsurile preconizate de partid în preajma noului an 1957. tn oraşe şi sate oamenii muncii romîni, maghiari şi de alte naţionalităţi au primit cu un puternic entuziasm vestea despre hotărîrile plenarei, care sínt in deplină con­cordanţă cu politica partidului nostru, cu măsurile stabilite de cel de-al doilea Congres al Partidului Muncitoresc Romín. După cum se ştie. pe baza hotărîrilor Congresului al ll-lea al partidului nostru din decembrie 1955, încă în martie 1956 plenara C.C. al P.M.R. a recomandat Consiliului de Miniştri şi Consiliului Central al Sindicatelor să elaboreze măsuri corespunzătoare in vederea creşterii nivelului de trai al oamenilor muncii. Pe baza acestor reco­mandări, încă în cursul anului trecut s-au adus îmbunătăţiri in salarizarea mai multor categorii de oameni ai muncii. Abia au trecut două luni de cînd. Comitetul Central al partidului. Consiliul de Miniştri şi Consiliul Cen­tral al Sindicatelor au adus o nouă hotărîre care prevede stabilirea cîşt.gurilor minimale nete. acordarea unor alo­caţii de stat pentru copii, stabilirea pens'alor minimale, studierea posibilităţilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare a muncitorilor etc. La toate acestea se adaugă acum hotărîrile plenarei din 27—29 decembrie 1956, o ţnouă dovadă a grijii partidului pentru oamenii muncii. Mesajul de Anu! Nou răstit la posturile de radio şi televiziune de tovarăşul dr. Petru ßroza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíné Un îndemn la noi înfăptuiri La fabrica de mobilă „Simó Géza” din Tg. Mureş in timpul lor liber muncitorii discută cu înflăcărare ra­portul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, iar apoi cînd se Întorc la locurile lor de muncă, ei dovedesc prin fapte că au înţeles ceea ce este cel mai esenţial în raport: a munci cu mai mult spor, pentru înflorirea patriei. Pe icmne, aşa s-a glndit şi Bercea TeofS, care după studierea raportului, in prima zi a nou­lui a-n a realizat două norme la montarea toaletelor pentru garniturile noi de mobilă populară. Tovarăşa Cuşmir Viorica, controlor de calitate spune : „Ir. viitor am să acord o atenţie şi mai mare ca în trecut calităţii mo­bilei şi voi lămuri pe tovarăşii mei muncitori să facă şi ei la fel, ştiind că prin aceasta vom aduce o nouă contribuţie la îndepli­nirea în bune condiţiuni a sarcinilor noastre”. Iată-ne faţă în faţă cu un alt grup de muncitori de Ia această fabrică, care în frunte cu agitatorul Nagy Iosif II, discută raportul. „Măsurile luate de plenara partidului — auzim o voce — ne îndeamnă să lichidăm şi noi unele lipsuri, să îmbunătăţim mersul procesului de fabricaţie, să reducem preţul de cost al mobilei. In acelaşi timp organele competente ar trebui să înveţe din raport, să ne înlesnească aprovizionarea cu materie primă, ca să putem evita golurile (n producţie”. Raportul prezentat de tov. Gh. Gheorghiu-Dej la ple­nara C.C. al P.M.R l-am citit cu viu interes. Din raport reiese din plin grija ce ne-o poartă partidul pentru îm­bunătăţirea condiţiilor noastre de viaţă, înţeleglnd prin aceasta, a sistemului de salarizare şi de normare. Drept recunoştin­ţă pentru măsuri­le ce se aduc în folosul nostru, la noi. la fabrică, vom amenaja un depozit frigorifer cu o capacitate de 60 tone pentru materia primă, re­­ducînd în felul a­­cesia consumul spe­cific şi micşorind perisabilitatea. Se . 1 wi'i V.ÜT3 Cit minim tehnic pen­tru salariaţii noi şi un curs pentru ridicarea calificării angajaţilor vechi. Fabrica va fi lăr­gită în cursul anu’.ui 1957 cu o nouă secţie pentru fabricarea a 200 tone muştar. In secţia pe care o conduc vom repara toate maşi­nile in timpul mersului, fără ca producţia să stagneze. De asemeni, vom folosi în mod judicios fiecare minut de lucru, dînd în această lună peste p.an 70.000 cutii pentru conserve, iar la foarfecă ghilotină unde se taie tabla vom folosi deşeurile pentru confecţionarea unor cutii mai mici, în aşa fel ca procentul de rebuturi să fie cît mai redus. La maşina de inchis cutii vom reduce rebuturile cu 0,5 la sută. MANESE VILSON, şeful secţiei ambalaj metalic al fabricii de conserve „Mureşeni" (Continuare în pag. 2-a) Dragi cetăţeni, cetăţene şi tovarăşi, lată-ne din nou Ia capătul unui an de muncă şi de activitate crea­toare. Oamenii muncii de Ia oraşe, cei ce muncesc ogoarele, inginerii ca şi sa­vanţii sau cei ce in opere de artă dau expresie vieţii noi a poporului nostru harnic şi înţelept şi-au înde­plinit cu cinste înuatoririle lor. Ener­gia şi talentul, sacrificiile lor, nu au fost zadarnice. Ţara noastră, bogată de la natură,' s-a îmbogăţit cu noi fabrici şi uzine, sonde şi mine, pro­ducătoare de bunuri ut care poporul nostru, exploatat in trecut, a fost lipsit. Toate acestea vor face ca munca să fie din ce în ce mai bine răsplăti­tă. iar viaţa să fie mai îmbelşugată. Pentru aceasta avem toate condiţiile. Marea noastră prietenă Uniunea Sovietică ne-a acordat, în urma tra­tativelor care au avut Ioc recent la Moscova, sprijinul său atît pentru a înlătura lipsurile provenite din recol­ta slabă a acestui an cît şi pentru dezvoltarea unor domenii vitale ale economiei noastre. Ţara noastră liberă şi independen­tă a participat pentru prima oară la lucrările sesiunii Organizaţiei NaTu­­niior Un’te. Alături de celelalte ţări prietene ea şl-a făcut cunoscut cu­­vîntul său in apărarea păcii şi po'iti­­cii de colaborare între ţări, indiferent de sistemul lor social. Evenimentele, uneori tragice, petre­cute in anul care s-a scurs, ne ara* tă că maşinaţiunlle care primejduiesc pacea n-au încetat. Noi sintern insă convinşi că da­toria noastră este de a lupta cu per­severenţă şi pe viitor, alături de toa­te forţele din lume care se opun răz­boiului, pentru a face ca pacea să triumfe, spre binele tuturor popoare­lor. * Păşim intr-un an nou, întăriţi lo nădejdile noastre de hotărîrile im­portante adoptate zilele acestea de Comitetul Central al Partidului Mun­citoresc Romín şi de guvernul ţării noastre. Ele sint menite să ducă la o ridicare continuă a nivelului de trai al poporului nostru, Ia dezvoltarea agriculturii, ia sporirea iniţiativei şi participării active a tuturor fiilor pa­triei noastre la conducerea treburi.or obşteşti, la construirea socialismului. Alegerile de deputaţi ce vor avea loc in curind sub egida Frontului Democraţiei Populare vor face ca Ma­rea Adunare Naţională să fie expre­sia concentrării tuturor forţelor pro­gresiste din ţara noastră, pentru rea­lizarea aspiraţiilor celor mai nobile ale poporului nostru. In aceste clipe ale noului an, pri­vind cu încredere viitorul luminos al patriei noastre, vă adresez dumnea­voastră tuturor, dragi cetăţeni şi to­varăşi, precum şi vouă tineri, cărora ne străduim să vă creăm o viaţă feri­cită, tradiţionala urare: Ia mulţi ani! Adresăm urările noastre de pace şi prosperitate tuturor popoarelor. P Zflio Im CSPE» Deasupra oraşului acoperit cu un covor sclipitor de zăpadă s-a aşezat o linişte sărbătorească. Pierzîndu-se în zare, în căutarea contururilor măreţului tablou ce pre­zenta panorama oraşului Tg. Mureş, privirile scrutătoare ale schiorilor ce urcau veseli spre platoul Corneşti. desluşiră, spre mirarea lor, cîteva coşuri de fabrică ce slobozeau din btlşug rotocoale mari de fum, înspre Înălţimile albe ale văzduhului. Nu! Nu se înşelară! Căci cazanele fabri­cii de zahăr „Bernâth Andrei" nu se mai răciră de la data de 19 septem­brie, ziua începerii noii campanii de fabricaţie. Ce-i drept vor mai trece cîteva săp­­támlni pina la încheierea bilanţului anual la secţia contabilitate. Dar bi­lanţul producţiei e de pe acum gata. şi pe drept cuvînt se poate mîndri de el. oricare muncitor al fabricii : pla­nul de producţie pe anul 1956 s-a soldat cu un surplus de 2.846 tone zahăr. Sub semnul muncii pline de avînt au trecut şi pragul anului 1957 har­nicii producători ai zahărului. Fiertu­ra nr. 749 a fost prima din acest an. După ce s-au făcut analizele de la­borator. s-a constatat că primele cantităţi de zahăr din anul nou co­respund din toate punctele de vede­re. Străduinţa muncitorilor nu a fest în van: planul de producţie pe pri­ma zi din al doilea an al celui de-al doilea cincinal a fost realizat în pro­porţie de 110,7%, deşi fabrica a în­­timpinat unele greutăţi la transpor­tul şi prelucrarea sfeclei de zahăr din pricina îngheţului. Ne aflăm la staţia de centrifugă din secţia zahăr tos. Petho Albert, şeful unei brigăzi compuse din 7 membri ne spune următoarele: ,,AnuI nou a adus pentru noi o veste bună. După cum reiese din co­municatul recentei plenare a C C. al P.M.R., partidul a luat noi măsuri pentru ridicarea ni­velului de trai al oamenilor mun­cii de la oraşe şi sate Ştiinu că numai in urma muncii noastre sini posimie asemenea masuri, am început producţia noului an cu mult spor Timpi morţi n-am avut de loc. Şi iată rezultatul primei ziie: trei şi jumăiate fier­turi, adică 10,7% peste pian". Nici la 2 ianuarie brigada lui Pet­ho nu s-a lăsat mai pre,os. La orele 12. adică cu 2 ore înaintea termi­nării schimbului, planul zilnic a fost realizat în întregime. La 2 ianuarie, tot la orele 12, Fo­dor Teréz şi ceilalţi muncitori de la maşina de tăiat zahăr cubic au ra­portat de asemenea îndeplinirea sar­cinilor : au produs pină la această oră 2.000 kg zahăr cubic. Fodor Teréz este muncitoare se­zonieră. Nu peste mult timp se va reîntoarce la Sînpaul, unde-i trăiesc părinţii şi băieţaşul său de 6 ani, Jancsi. „încep noul an cu gîndul la viitorul nostru, — ne declara ea, Dacă lucrăm cu sîrguinţă facem acest lucru spre binele nostru, al tuturor. lată că, numai din cîştigul meu pe lunile octombrie şi noiembrie am putut lua fe­­cioraşului un rînd de haine, lenjerie şi altele; ba am mai ajutat şi pe părinţii mei să-şi procure necesarul de lemne de foc pe tot sezonul. Din venitul meu pe luna decembrie îmi voi procura, în slîrşit, haine şi ru­­fărie, căci acum, e rîndul meu”. „Am intrat in cel de-al 7-lea an de cind lucrez în această fa­brică — ni se adresă Péntek György, care lucrează ia cintă­­riiea şi ambalarea zahărului cu­bic. Din an în an fabrica noas­tră se dezvoită tot mai mult, iar produ.ţia ei creşte neîncetat. Noui an l-hm inaugurat cu gîn­­du! să lucrez şi mai intens, şi mai conştiincios ca pină acum, contribuind astfel la înflorirea economiei patriei noastre scum­pe, Republica Po;.ulară Romină ! ” Cuvintele lui Péntek György şi ale celorlalţi muncitori nu sint vorbe a­­rancate in vînt. Aceasta reiese şi din faptul că de la 25 decembrie, de cînd s-a început fabricarea zahărului cu­bic, s-au produs peste sarcinile de plan 5.440 lăzi de zahăr cubic, conţi­­n.nd cîte 50 kg, fiecare. Tot mai puţin timp ne desparte de ziua de 3 februarie, ziua tn car* oamenii muncii vor păşi în faţa urnelor pentru a-şi da votul candidaţilor noştri în alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională, candidaţilort vieţii noi. In aceste puţine zile care ne-au mai rămas pînă în ziua alege­rilor, oamenii muncii din regiunea noastră îşi încordează eforturile pentru a sărbători evenimentul cu noi succese în munca lor, aşa cum poporul nostru ştie să întîmpine orice mare eveniment legat de viaţa şi viitorul său. Cită deosebire intre alegerile noastre şl alegerile din trecut! Jandar­mul care iăcca „ctdir.e” in puiul secţiilor de votare, butoaiele cu ţuică menite a otrăvi cugetele şi a cumpăra voturile celor puţini ,,demni de a vota, ciomăgaşii care învîrteau „electoralele” printre alegători pentru a asigura cîştip de cauză stăpînilor lor, toate acestea au dispărut pentru totdeauna din patria noastră, fiindcă Însăşi stăpînitorii de altă dată au dispărut de pe arena noastră politică. Fireşte, ei n-au dispărut prin semna­lul unei baghete magice a cutârui sau cufărul maistru de şt inţe oculte. Toate acesteă, metodele ca şi cei care le practicau, ca şi stăpînii de altă dată ai ţării au dispărut datorită luptei pline de sacrificii pe care poporul nostru în frunte cu clasa muncitoare a dus-o sub îndrumarea comuniştilor, împotriva acelor ciase care secole de-a rlndul au supt singele stint al celor ce trudeau din zori şi pînă-n noapte în fabricile şi pe moşiile care nu erau ale lor. Poporul a luptat şi poporul a cîştigat puterea în stat; el se conduce şi se gospodăreşte astăzi singur. Tocmai de aceea, pentru progres, pentru bunăstare, pentru infiorirea satelor >1 oraşelor noastre, pentru viitorul lu­minos ai copiilor noştri. în adunări însufleţite, oamenii muncii din regiunea noastră, cei care minuiesc strungul, cei care construiesc fabrici şi locuinţe muncitoreşti ca şi cei care studiază şi lucrează cu condeiul sau în labora­toare ipe.itru hrana fizică şi spirituală a poporului, şi alături de ei cei care scormonesc pâmintul pentru a asigura plinea poporului, toii la un loc, uniţi în jurul partidului, au depus şi susţinut cu căldură candidaturile celor mai buni dintre ei, pe care-i vor alege deputaţi in Marea Adunare Naţională, cărora le încredinţează pe limp de patru ani gospodărirea cu grijă şi pri­cepere a ţării, a regiunii noastre. Oamenii muncii din regiunea noastră îşi aduc aminte cu scîrbă de alegerile din trecut, cind „aleşii naţiunii” cum se intitulau cu neruşinare cei care în campania electora'ă bateau drumurile ţârii pentru a promit« „fraţilor ţărani“, „fraţilor muncitori" şl „fraţilor Intelectuali“ marea cu sarea, ca apoi pînă la alegerile ce urmau, să nu li se mai vadă faţa care se ascundea şi de căldură şi de frig în ceie mai luxoase cafenele din ca­­pitală ţau mergeau sa-şi „refacă sănătatea zdruncinată” de grijile poporu­lui pe care-l jefuiau, undeva în ţările calde, pentru a nu vedea şi auzi sufe­rinţele unui popor, în sufletul căruia mocnea ura şi setea de libertate ade­­vărată. Cine sínt candidaţii noştri ? De bunăseamă, ei sint cei mai înaintaţi oameni din rindurilc noastre, tovarăşi care au dovedit prin faptele lor de fiecare zi, dragoste şi devotament pentru poporul acestei ţări, dragoste şi devotament pentru ţara acestui popor, oameni care nu precupeţesc nici un efort în lupta pentru binele oamenilor muncii. Cine n-a auzit, spre exemplu, de tovarăşul Csupor Ludovic primul secretar al comitetului regional de partid, membru în C.C. ai P.M.R., care aţii în anii grei ai activităţii ilega­le cît şi după eliberare, a luptat şi luptă neobosit pentru ridicarea regiunii noastre, de tîmpiarul Kiss Sándor, vechi luptător pentru emanciparea cla­sei muncitoare, de activistul de partid Băţaga loan, de scriitorul Kovács György, de colectivista Covrig Raveca, dfe omul de ştiinţă dr. Tiberiu An» drăsofszky ş. a. Oamenii muncii li cunosc, le cunosc activitatea pe tărim obştesc şi tocmai de aceea, au primit şi au susţinut cu căldură candidatu­rile lor de deputaţi în Marea Adunare Naţională. Aşa dar candidaţii noştri sint muncitori, ţărani muncitori, intelectuali legaţi de popor, care au militat şi militează neobosiţi pentru binele poporului care i-a născut, pentru a Jus­tifica încrederea pe care poporul le-o acordă propunîndu-i şi alegindu-1 In cel mai înalt for legiuitor din ţara noastră. Nici unul din candidaţii noştri n-au avut nici viiă la Borsec sau Lăpuşna, nici bani depuşi la băncile el­veţiene şi nici castele pe malurile Mediteranei, criterii de altă dată pentru deputaţi In schimb candidaţii noştri au avut şi au altceva şi anume, cel mai de preţ iucru din lume : cinstea şi iubirea iaţă de popor, slujirea fără rezerve a poporului muncilor. E firesc atunci ca oamenii muncii să sprijine candidaturile lor, să intimpine alegerile prin realizări menite să întărească regimul nostru democrat-popular, să depună eioriuri pentru sprijinirea po­liticii partidului nostru, pentru aplicarea în viaţă a hotărîrilor partidului şi guvernului. Perioada care ne-a mai rămas pînă la alegerile din 3 februarie tre­buie să fie folosită la maximum în scopul popularizării candidaţilor noştri, pentru ca alegătorii să-i cunoască, să discute împreună şi să rezolve pro­blemele ridicate în fiecare circumscripţie electorală în parte. Fireşte, in ri­dicarea nivelului agitatoric în sensul lămuririi tuturor problemelor legate de alegeri, sarcina principală revine In primul rind organizaţiilor de partid. De aceea, prin agitatori, prin casele alegătorului, prin toate mijloacele, organizaţiile de partid sínt chemate să desfăşoare o muncă politică în aşa fel incit toate problemele ridicate de alegători să fie clarificate, candidaţii noştri să fie bine cunoscuţi de alegători. Vom contribui la înfăptuirea holărîrilor plenarei in clişeu: Comunistul Bcrcea leotil, agitator, deputat al Sfatului popular al oraşului Tg. Mureş, în circumscripţia electorală nr. 59 citeşte raportul tov. Un. Uneorghiu-Dej. Fiertura nr. 749 (.Continuare în pag. 2-â)

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék