Steaua Roşie, februarie 1957 (Anul 6, nr. 466-473)

1957-02-02 / nr. 466

Milne, 3 februarie 1957, ţara în­treagă Îmbrăcată In haine de săr­bătoare, va răsuna de cînlece şi voie bună. De la un capăt la celălalt al ţării, după ce alegătorii s-au inti n.t cu candidaţii lor, după ce-au ridi at şi rezolvat impreună multe din mul­tele probleme care stau in fata noas­tră, poporul nostru se prezintă în faţa urnelor pentru a-şi da vo.ul ale­şilor iul. candidaţilor Frontului Demo­craţiei Populare. In InUlniriie care-au avut Ioc intre candidaţi şl alegători, oamenii muncii din satele şi oraşele regiunii noa.tre şi-au manifestat dragostea şi ataşa­mentul lor fierbinte faţă de regim, faţă de partidul şi guvernul nostru. Acest lucru e şl firesc, pol.tica parti­dului şi guvernului fiind de fapt po­litica poporului nostru astăzi über şi stăpln pe destinele patriei sale, poli­tică de ridicare continuă a nivelului de trai al poporului pe plan intern şl de promovare consecventă a păcii şi bunelor relaţii între state pe i lan ex­tern- Se ştie că Întotdeauna politica externă a unui stat este determinată de politica sa internă. In statul nostru socialist, puterea aparţine în Întregime poporului In frunte cu clasa munci­toare. partidul clasei muncitoare — P.M.R. — fiind partid de guver­­nämlnt, unicul partid politic recunos­cut şi urmat in politica sa de popor. De-aici concluzia că din mo.nent ce ta putere nu se află clasele exploa­tatoare dornice de venituri în intere­sele lor, poporul- nostru, stăpinul a­­cestel ţări, nu are şl nu poate avea tendinţe de expansiune teritorială şi cotropire de popoare, ci în toată po­litica sa externă ei se conduce după principiile marxism-leninismului de coexistenţă paşnică între toate statele indiferent de orlnduirea lor socială şl politică. Tocmai de aceea alături de întregul popor, populaţia reg'unii noastre şi-a manifestat Incăodată cu ocazia Intllnlrilor dintre candidaţi şi alegător), voinţa sa nestrămut.tă de a-şi construi o viaţă nouă. de a apăra din toate puterile pacea, ceea ce În­semnează de fapt o verificare in via­ţa de toate zilele a politicii partidului şi statului nostru. Duşmanii noştri dé peste hotare şi toţi foştii deputaţi şi senatori trădători de patrie, urlă la diferite posturi de radio din străinătate şi caută să împroaşte cu noroi reali­zările noastre. Aceasta Însemnează că noi am apucat pe un drum bun şi suc­cesele noastre sint tot atitea lovituri date lor ceea ce nu poate decit să-i Înfurie. Poporul nostru Insă a spus şi 0 spune răspicat tuturor duşmanilor iui că el va fi tn permanenţă treaz şi vigilent şi nu va permise nimănui să-ncerce a Intcarce roata istoriei. In campania electorală, de la început şi pînă-n ziua alegerilor, oamenii muncii din regiunea noastră s-au străduit să întîmpine acest mare eve­niment cu realizări de seamă pe dru­mul aplicării directivelor Congresul-i al il-Iea ai partidului. Munc tarii de ia întreprinderea nr. 2 de reparaţii au­to din Tg. Mureş de p Idă au executat peste prevederile planului repara.il capitale la trei motoare „Ziss“, t.ci caroserii de autocamioane ş. a. Mun­citorii şi tehnicienii de ia fa'-rica de piei şi mănuşi „Petőfi S-ncor', au produs peste plan. numai pină la 23 ianuarie a. c-, 800 gheiuţe pentru co­pii şi alte produse de larg consum, in valoare de peste 35.000 Iei. Nici ţă­rănimea muncitoare nu se Iasă mai prejos. Pentru a veni în sprijinul a­­provizionării oraşelor cu produse ali­mentare. a industriei cu ma.erii pri­me agricole, a fondului centra izat al statului, in baza Rezoluţiei plena­rei C.C. ai P.M.R. din 27—29 decem­brie 1958, care este în folosul întregu­lui popor, deci şi a ţărănimii mui.ci­­toare, colectiviştii din Logig (raionul Reghin) s-au angajat să livreze sta­tului prin contractări, 1.200 kg brlnză de oaie şi 2.200 1 lapte de vacă. CJ din Chiieni (raionul Sf. Gheorghe) s-au angajat să contracteze cu orga­nele de achiziţii şi contractări, 25 de porci, 7 viţei, 8.000 Ii'ri lapte, să cultive pe bază de contract 2 ha zar­zavaturi etc. S-ar putea spune multe şi multe despre angajamentele şi rea­lizările oamenilor muncii din regiunea noastră Închinate alegerilor de depu­taţi în Marea Adunare Naţională a R.P.R. De unde izvorăşte elanul şi dragostea lor fată de regim î Ele îşi au originea în faptul că pentru prima dată in istoria ţării noastre, minorită­ţile naţionale au fost eliberate din asuprirea naţională şi-au fost ridicate la rangul de egale în drepturi cu toţi oamenii muncii din R.P.R. Ele işi au originea în faptul că int egul nost u popor muncitor cu ajut.rul Uniunii Sovietice şi sub conducerea partidului, s-a eliberat prin luptă, de asuprirea so­cială, cei care-?u supt sute de ani singele şi vlaga poporului, fiind alun­gaţi pentru totdeauna de la conduce­rea acestei ţări şi pe pămîntul scump al Rominiei dc aităd tă. hărţuia ţi jefuită de duşmanii d.nafara şi di­năuntrul ţării, se înalţă astăzi măreţul edificiu al socialismului Străjuit de stema Republicii Populare Romíné, la care contribuie prin mun ă Şi luptă toţi oamenii muncii de pe întinsul pa­triei. La 3 februarie, ziua alegerilor de deputaţi în Marea Adunare Na iona'ă satele şi oraşele noastre vor răsuna de cîntece şi voie bună, de trompete pioniereşti, semn al sprijinirii fără re­zerve de către poporul nostru a poli­ticii partidului şi guvernului, semn al unFătii de nezdruncinat dintre popor, guvern şi partid. Cu toţii Ia vot! Să dăm vctul nostru candidaţilor Frontului Democr ie'Po"u iare, candidaţii păcii şi socialismului I PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITî-VÂ ! ANUL VL Nr. 466 j SIMBATA, 2 februarie 1957 6 pagini 20 bani Marc aflnnarc ccfófeneascá Tovarăşul Oh. Oheorghlu-De) în mijlocul alegătorilor In 6ala de sporturi Floreasca, mii de cetăţeni din circumscripţia eiec.o­­rală Griviţa Roşie şi reprezentanţi - ai alegătorilor din toate circumscripţiile electorale din Capitală s-au întilnit vineri după amiază cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, primsecretar al C.C. al P.M.R., candidat al F.D.P. în a­­ceastă circumscripţie. In prezidiul adunării, primiţi cu a­­plauze puternice iau loc tovarăşii: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoi­ca, Gheorghe Apostol, Emil Bodnărzş, Nicolae Ceauşescu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Drăghid, Constantin Ptr­­vulescu, Leontin Sălăjan, Leonte Rău­­tu, Ştefan Voitec, Jâhoş Fazekas, Flo­rian Dănălache. Anton Vlădoiu, iar alături de ei, cetăţeni din circumscrip­ţia electorală „Grivita Roşie“: Vasile Popescu, prim secretar al comitetului raional „Griviţa Roşie“ al P.M.R., Ion Zamfir, preşedintele sfatului popular raional, Dumitru Miron, directorul Complexului C.F.R. „Griviţa Roşia“, Gheorghe Iordache; secre'arul comite­tului raional al U.T.M., locotenent colonel Radu Teodor, muncitorii ce­ferişti Gheorghe Chivu, Dumitru Io­­nescu, Niculae Florea, Dumitru Nucă, Constantin Plăcintă. Gheorghe Tudor, profesorul Ilie Desiu, gospodinele Ele­na Calciu, Aneta Mocanu şl Lucreţia Stoian. Sala tn'reagă, în picioare, sa’ută pe conducătorii partidului şi guvernu­lui. Un grup de alegători le oferă bu­chete de flori roşii. Deschizînd adunarea tov. Florian Dănălache. preşedintele Corsriiului o­­răşenesc Bucureşti al F.D.P., prim secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., a spus: „Ne mai desparte doar o zi de data de 3 februarie etnd cetăţenii patriei noastre se vor prezenta tn faţa urne­lor pertru a alege in Marea Adunare Naţională pe cei mai buni fii ai r porului nostru, candidaţii Frontului 1 Democraţiei Populare. Numărul mare de adunări ce au a­­vut loc în această perioadă in oraşul Bucureşti, ca şi pe întreg cuprinsul ţării, au demonstrat că masele de mi­lioane consideră politica partidului nostru ca fiind propria lor politică şi că sínt hotărite s-o aplice cu consec­venţă in practică. Campania electorală a constituit Încă un prilej de afirmare a unităţii indistructibile dintre partid, gu­vern şi popor. Pretutindeni candidaţii Frontului Democraţiei Populare au fost primiţi cu dragoste şi încredere de către cetăţeni. Acţiunile de mare amploare ce au avut loc în această perioadă, entuziasmul şi dorinţa f.er­­bime a maselor şi în primul rînd a minunatei noastre clase muncitoare, de a munci mai bine, cu mai multă pricepere, de a învinge greutăţile ca­re mai există — greutăţi inerente construirii noii societăţii — sint măr­turie vie a faptului că poporul nos­tru. in pofida clevetiri or de la ofi­cinele imperialiste, în pofida dorinţei cercurilor imperialiste şi a transfugi­lor de peste hotare de a jecmăni din nou bogăţiile patriei noas re, poporul nostru este ferm hotărît să apere cu­ceririle noastre revoluţionare, să con­struiască cu succes socialismul în ţa­ra noastră. Din rîndurile alegătorilor a luat a­­poi euvjntui muncitorul frun.aş Aure! Nichescu, de la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“, profesorul Adam Că­­liman, directorul şcol i nr. 175 din raionul „Griviţa Roşie“, Ioana Mun­­teanu o tinără şi harnică muncitoare de la întreprinderea „Textila Griviţa“ şi alţii. La adunare a vorbit şi inginerul Teodor Baltag, de la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“, care a stus : Lucrez ca inginer în Complexul C.F.R. Griviţa Roşie de aproape doi ani. Datorită grijii partidului şi gu­vernului, am avut fericiiea, alături de sute de fii de muncitori, ţărani şi intelectuali, să-mi fac studiile In Uniunea Sovietică, Şi în timpurile regimurilor de tris­tă amintire se pleca tn străinătate la studii. Dar cine pleca ? Fii de mo­şieri şi bancheri, care-şi petreceau ti­nereţea in cabarete pentru ca apoi sa se întoarcă cu o diplomă cu menţiu­nea „Bon pour l’Orient“ cumpărată şi aceea cu bani grei. Clasa noastră muncitoare a reuşit astăzi să-şi crească proprii săi fii în spiritul muncii socialiste, In spiritul creator al muncii. Astăzi tinerii ingi­neri sínt fii de muncitori, ei luptă şi muncesc alături de fraţii şi părinţii lor pentru un trai mai bun, pentru fericirea şi bunăstarea poporului, pen­tru pace. Preşedintele sfatului popular al ra­ionului „Griviţa Roşie“, Ion Zamfir, a înfăţişat apoi cetăţenilor citeva din principalele realizări care s-au obţinut in cuprinsul raionului. Cuvintelor înflăcărate ale vorbito­rilor le răspund prin aplauze şi ova­ţii miile de cetăţeni din sală, care îşi manifestă simţămintele de dra­goste şi ataşament faţă de partid şi guvern, hotărîrea de a munci cu ab­negaţie pentru construirea socialis­mului în patria noastiă. Urcă apoi la tribună tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Adunarea de mii de oamen; ovaţionează pentru Partidul Muncitoresc Romín, stegarul neînfricat al luptei poporului nostru pentru viitorul luminos ce şi-l fău­reşte. Cuvîntarea, care îmbrăţişează problemele fundamentale ale politi­cii interne şi externe a statului nos­­stru, este primită cu puternic en­tuziasm. înflăcărată manifestaţie a cetăţenilor ilustrează hotărîrea lor de a asigura victoria Frontului De­mocraţiei Populare în alegerile de ia 3 februarie. Un combinat pentru industrializarea Pregătiri intense pentru muncile lemnului de primăvară Pe Valea Mureşului, Ia Gălăuţaş, a început de cltva timp construcţia unui combinat pentru indus.rializarea lemnului de fag format dintr o fabrică de placaje şi plăci celulare (folosite la construcţia uşilor) şi o fabrică de plăci agio merate omogene din aşchii de lemn. Combina­tul a fost proiectat de Institutul de proiectări pentru indus.ria lemnului şi va fi înzestrat cu utilaje de Înaltă tehnicitate care vor permite automatizarea Intr-o mare măsură a procesu­lui de fabricaţie. Fabrica de placaje şi plăci celulare va avea o capacitate anuală de 18.000 m c placaje şi 19.000 m c plăci celu'are. Producţia de plăci celulare va acoperi întregul consum intern şi va crea un surplus pentru export Prin înlocuirea cu plăci celulare a panelului folosit la construcţia uşilor, anual se va obţine o economie de 13.000 mc cherestea de răşi­­noase. Cea de a doua unitate a noului combinat — fabrica de plăci aglomerate — va avea o capa- ■ citate de 7.000 tone plăci anual şi va utiliza drept materie primă, aşchiile provenite din de­­şeurlle fabricii de placaje şi plăci celulare. Ţăranii muncitori din comuna Be'ca se pre­gătesc intens pentru muncile agricole de pri­măvară. In adunările cetăţeneşti, în cadrul cărora s-a prelucrat Rezoluţia plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956, ei au hotărît să cheme la întrecere patriotică toate comunele din raionul Reghin în scopul obţinerii unor re­colte sporite în anul 1957. In sesiunea din ianuarie 1957, sfatul popu­lar comunal a analizat felul In care se desfă­şoară pregătirile pentru tnslmînţările de prl“ măvară. Din raportul informativ prezentat cu acest prilej reiese că 85 la sută din utilajul agricol a fost reparat fiind In bună stare de funcţionare. Angajamentul ţăranilor muncitori din Beica e ca pînă la 1 martie să termine selecţionarea şi tratarea seminţelor, lai peste 90 la sută din suprafaţa arată în prlmlvarl să fie îngrăşată cu gunoi de grajd. Tovarăşul Kiss Dénes, preşedintele cooperativei de producţie meşteşugă­rească „Ciocanul“ din Tg. Mureş, pro­pus candidat de deputat pentru Ma­rea Adunare Naţională in circumscrip­­*1« electorală nr. 11 djn Tg. Secuiesc. Tovarăşul Bokor Mózes, prim secre­tar al Comitetului de partid al raionu­lui Ciuc, propus candidat în c.rcum­­scripţia electorală nr. 10 din Miercu­rea Ciuc. Tovarăşul Ferencz Béla, mecanic de locomotivă C.F.F. de Ia LF.E.T. Co­­vasna propus candidat In circum­scripţia electorală nr. 12 din Covasna. Inginerul agronom Bajko Sándor din Singeorgiu de Pădure, propus can­didat pentru Marea Adunare Naţiona­lă in circumscripţia electorală nr. 18 din Singeorgiu de Pădure. Hajdú Ştetan, brigadier fruntaş U G.A.C. din Curteni, propus candida* pentru Marea Adunare Naţională la circumscripţia electorală or. 4 öte Dumbrăvioara» Candidaţii F. D. P.. candidaţi ai păcii şi socialismului

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék