Steaua Roşie, februarie 1957 (Anul 6, nr. 466-473)
1957-02-13 / nr. 469
Interesele popoarelor sovietic şi german cer o cotitura hotărîta în relaţiile dintre U. R. S. S. şi R. F. Germana MOSCOVA (Agerpres). —• TASS transmite: La 1 februarie A A. Smirnov, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al U.R S.S. în Republica Federală Germană, a vizitat pe cancelarul federal K Adenauer şi i-a inminat următorul mesaj al lui ,V. A Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R S.S Moscova, Kremlin 5 februarie 1957 Stimate domnule Cancelar Federal! Ambasadorul nostru se înapoiază la Bonn şi îl însărcinez să vă transmită acest mesaj in care sunt expuse unele considerente în legătură cu dezvoltarea relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi Republica Federală Germană A trecut peste un an de cînd între delegaţiile guvernamentale ale Uniunii Sovietice şi Republicii Federale Germane au avut loc la Moscova tratative ample şi sincere în urma cărora între ţările noastre au fost stabilite relaţii diplomatice. Delegaţiile ţărilor noastre şi-au exprimat părerea unanimă că aceasta va constitui începutul unei etape noi în relaţiile dintre Uniunea Sovietică şi Republica Federală Germană, în interesul păcii şi securităţii în Europa. Noi am pornit de la faptul că stabilirea relaţiilor diplomatice normale va contribui la dezvoltarea înţelegerii şi a colaborării între ţările noastre şi la rezolvarea problemelor nereglementate ale perioadei postbelice, care interesează atît Uniunea Sovietică şi Republica Federală Germană, cît şi alte state. Aş dori să vă spun, domnule Cancelar Federal, cu aceeaşi sinceritate care a caracterizat convorbirile noastre la Moscova, că atît colegii mei cît şi eu personal nu suntem satisfăcuţi de felul in care au evoluat relaţiile dintre ţările noastre după stabilirea relaţiilor diplomatice şi înfiinţarea ambasadelor. Avem impresia că multe posibilităţi favorabile pentru dezvoltarea înţelegerii şi a colaborării nu au fost folosite. Nu voi ascunde nici faptul că urmărim nu fără îngrijorare cum în Republica Federală Germană îşi intensifică activitatea, fiind sprijinite din afară, acele forţe care caută să împiedice îmbunătăţirea relaţiilor dintre ţările noastre şi vor să împingă Republica Federală pe drumul periculos al aventurilor militare. Judecind după cele declarate de delegaţia R. F. Germane în timpul tratativelor de la Moscova, puteţi afirma că în Germania occidentală nu există forţe şi oameni politici care să dorească un război de agresiune. Noi vedem însă rolul pe care organizatorii alianţei nord-atlantice il rezervă Republicii Federale Germane şi forţelor sale armate. Ei vor să folosească R. F. Germană într-un război de agresiune pentru interese străine poporului german. De asemenea noi nu împărtăşim părerea unor cercuri din Germania occidentală potrivit căreia crearea unor mari forţe armate şi înzestrarea lor cu arma atomică va întări situaţia Republicii Federale Germane pe planul politicii externe. După părerea noastră lucrurile stau tocmai invers. Orice nou miliard cheltuit pentru înarmare, orice nouă divizie nu vor face decit să complice situaţia externă a Republicii Federale, să sporească neîncrederea şi suspiciunea altor state faţă de ea şi în special a vecinilor ei. Toate acestea vor îndepărta Republica Federală Germană şi de rezolvarea problemei principale a întregului popor german , restabilirea unităţii statului democrat german. Vă scriu despre toate acestea în mod sincer nu pentru că ţara noastră se teme de armata care se crează din nou in Republica Federală Germană, ci pentru că suntem animaţi de sentimentul grijii şi răspunderii pentru destinele păcii în Europa. Cind ne-aţi spus la Moscova că poporul german se gîndeşte cu groaza la război şi la consecinţele sale destructive, că suprema fericire pentru el este pacea, am înţeles acest lucru pentru că ştim foarte bine ce suferinţe a indurat şi ce sacrificii a adus poporul german în cele două războaie mondiale. Noi înţelegem ura sa faţă de război, năzuinţa sa spre o viaţă paşnică Poporul german ştie de asemenea bine ce lipsuri şi sacrificii imense a avut de suportat poporul sovietic în primul şi în special în cel de al doilea război mondial In războiul trecut popoarele sovietic şi german au adus cele mai mari sacrificii. Pieirea a milioane din cei mai buni fii şi fiice, distrugerea a zeci de mii de oraşe şi sate, nimicirea unor uriaşe valori materiale şi culturale, iată ce au trebuit să plătească popoarele ţărilor noastre şi alte popoare. Pot fi oare uitate toate acestea? Considerăm că ar fi o crimă să se uite aceste învăţăminte ale istoriei. Iată de ce suntem ferm convinşi că pentru ca aceasta să nu se mai repete niciodată, pentru a se asigura pacea în Europa, trebuie să se stabilească relaţii trainice de prietenie şi o colaborare paşnică intre popoarele sovietic şi german. Dacă nu Europa va fi pace sau război, aceasta depinde în primul rind de felul în care vor evolua relaţiile dintre popoarele noastre. Iată de ce cele două guverne ale noastre trebuie să fie pătrunse de conştiinţa răspunderii atît pentru soarta popoarelor ţărilor lor, cît şi pentru soarta păcii în Europa. Or, se poate spune, aceasta are o importanţă hotărîtoare pentru menţinerea păcii în lumea întreagă. Apreciind minuţios situaţia creată, colegii mei şi cu mine ajungem la concluzia că interesele fundamentale atît ale poporului sovietic, cît şi ale poporului german, cer ca în relaţiile dintre U.R.S.S. şi R.F. Germană să MESAJUL LUI N. A. BULGANIN CĂTRE K. ADENAUER se facă o cotitură hotărîtă de la neîncrederea reciprocă şi chiar de la o anumită duşmănie la încredere şi prietenie, şi că posibilităţile necesare pentru aceasta există, nefiind nici pe departe epuizate. Numai o asemenea cotitură în relaţiile dintre ţările noastre poate garanta că două popoare mari — sovietic şi german — nu vor mai fi niciodată nevoite să-şi irosească forţele şi bogăţiile, slăbindu-se reciproc. Ştim că există forţe care împiedică în fel şi chip dezvoltarea relaţiilor normale dintre Uniunea Sovietică şi Republica Federală Germană. Urmărind interesele lor egoiste înguste, aceste forţe instigă Republica Federală şi o împing pe calea duşmăniei împotriva Uniunii Sovietice, într-un nou conflict militar cu ea şi cu celelalte ţări socialiste. O dovadă suficient de grăitoare sunt cererile permanente adresate R.F. Germane de a grăbi crearea unor mari forţe armate, de a spori cheltuielile pentru înarmare şi pentru întreţinerea trupelor străine In acelaşi scop a fost necesar să se statueze ca trupele străine să rămină pe teritoriul Republicii Federale timp de multe decenii. Mai mult, în ultimul timp se fac pregătiri directe în vederea folosirii teritoriului Germaniei occidentale drept cap de pod pentru un război atomic. Se fac încercări de a camufla toate acestea prin referiri la o pretinsă agresivitate a Uniunii Sovietice. Aceasta nu este însă decit un paravan Republica Federală Germană este împinsă spre agresiune, pe o cale nefastă pentru ea- Această cale nu are nimic comun cu adevăratele interese naţionale ale poporului german, care nu pot fi despărţite de interesele păcii şi securităţii în Europa. Nu este greu de înţeles că acei care vor să îndrepte Republica Federală Germană pe calea războiului sunt cel mai puţin îngrijoraţi de soarta, ei, de interesele poporului german. Ei scontează în mod evident să abată de la sine contralovitura atomică şi să expună Republica Federală Germană acestei lovituri, sperînd că vor reuşi să scoată castanele din foc cu mîinile altuia şi, profitînd de condiţiile geografice, să stea nepedepsiţi in colţuri îndepărtate ale globului pămintesc. Ei uită însă că în actualul secol de dezvoltare a tehnicii nu mai există asemenea colţuri inaccesibile. Sperăm insă că in Republica Federală Germană vor învinge forţele naţionale patriotice, care nu vor permite că ţara lor să fie atrasă în aventuri militare. .Nimeni, şi cu atit mai puţin ■ poporul german, nu poate fi interesat să apuce din nou calea duşmăniei cu Uniunea Sovietică, calea pe care Germania nu poate decit să piardă totul şi să nu cîştige nimic. Nu în zadar în trecut cei mai clarvăzători oameni de stat din Germania, atribuind o mare importanţa întăririi relaţiilor germano-ruse, au condamnat cu hotărire încercările de a semăna discordie intre Germania şi Rusia. Guvernului Republicii Federale îi este cunoscut că baza politicii guvernului sovietic o constituie pacea şi colaborarea cu toate statele, indiferent de sistemele lor politice interne. Suntem ferm convinşi că toate problemele, litigiile şi divergenţele internaţionale pot fi rezolvate prin tratative între ţările interesate, pe cale paşnică şi nu prin război. In relaţiile sale cu R. F. Germană, ca şi cu alte ţări, Uniunea Sovietică respectă ferm aceste principii. Suntem convinşi că măreţia Germaniei şi adevărata înflorire a geniului creator al poporului german nu pot fi realizate decit pe calea dezvoltării paşnice. Nu vom exagera dacă vom spune că există posibilităţi imense pentru o dezvoltare largă a legăturilor economice multilaterale între Uniunea Sovietică şi Republica Federală Germană în avantajul reciproc al celor două părţi. Republica Federală dispune de o industrie multilateral dezvoltată şi poate conta pe obţinerea de comenzi mari şi avantajoase din partea Uniunii Sovietice. La rîndul ei Uniunea Sovietică dispune de asemenea de largi posibilităţi de a vinde R. F. Germane mărfuri care interesează industria şi agricultura acesteia. Ridicăm problema dezvoltării legăturilor comerciale cu Republica Federală şi pentru că Uniunea Sovietică consideră că dezvoltarea acestor legături constituie o bază sigură pentru îmbunătăţirea şi a relaţiilor politice dintre state. Aş dori să subliniez că vorbind despre necesitatea şi avantajele stabilirii unor bune relaţii între ţările noastre, pornim in mod invariabil de la faptul că dezvoltarea unor asemenea relaţii nu poate şi nu trebuie să aducă nici un prejudiciu relaţiilor Uniunii Sovietice sau Republicii Federale cu alte state. Dimpotrivă, suntem convinşi că relaţii bune, de prietenie între U.R.S.S. şi R. F. Germană n-ar putea decit să contribuie la lărgirea continuă a legăturilor internaţionale ale celor două ţări în interesul general al întăririi păcii. întărirea încrederii şi stabilirea unei colaborări prieteneşti intre ţările noastre ar contribui fără îndoială şi la rezolvarea principalei probleme naţionale a poporului german, unificarea Germaniei. Oamenii sovietici îşi dau bine seama că germanii din răsăritul şi din apusul Germaniei sunt profund preocupaţi de problema restabilirii unităţii naţionale a ţării lor. Simpatizăm în mod sincer cu aceste aspiraţii juste şi suntem gata, ca şi pînă acum, să acordăm poporului german tot ajutorul în îndeplinirea principalei sale sarcini naţionale. Problema unificării Germaniei nu va progresa însă atit timp cit vor continua încercările de a se ignora faptul că există două state germane. Viaţa confirmă tot mai evident că rezolvarea problemei germane poate fi găsită numai pe calea apropierii dintre R. D. Germană şi R. F. Germană. Este tot atît de evident şi faptul că la unificarea Germaniei nu va contribui orientarea spre remilitarizarea Germaniei occidentale, spre îngrădirea drepturilor democratice ale populaţiei ei şi continuarea politicii ostile faţă de statele iubitoare de pace vecine cu Germania. Pentru a apropia ziua unificării Germaniei vor trebui biruite multe greutăţi. Este necesar ca toate statele interesate să-şi unească eforturile în acest scop. Cu cît aceasta se va face mai repede cu atît va fi mai bine. In ce priveşte guvernul sovietic, el este gata să acorde guvernelor celor două state germane ajutor în rezolvarea problemei unificării Germaniei. Îngăduiţi-mi sămi exprim convingerea că îmbunătăţirea relaţiilor dintre ţările noastre va fi foarte utilă şi în această privinţă. Aş dori, de asemenea, ca să atrag atenţia asupra propunerilor din 17 noiembrie 1956 ale guvernului sovietic în problema dezarmării şi a micşorării încordării internaţionale, propuneri care au fost adresate guvernului Republicii Federale. Aceste propuneri prevăd, după cum se ştie, o serie de măsuri printre care măsuri privind Germania. înfăptuirea acestor măsuri ar avea după părerea guvernului sovietic o importanţă hotărîtoare pentru însănătoşirea situaţiei în Europa. Credem că a sosit acum timpul ca, în deplină conformitate cu hotărîrile adoptate de comun acord in timpul tratativelor de la Moscova din 1955, guvernele celor două ţări ale noastre să ia măsuri concrete în direcţia îmbunătăţirii simţitoare a relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi Republica Federala Germană, bazîndu-se în aceasta pe experienţa deja acumulată, ce-i drept extrem de modestă, dar totuşi utilă, a dezvoltării legăturilor reciproce în diferite domenii. Ar putea fi în special examinate probleme atît de actuale ca sporirea considerabilă a schimburilor comerciale dintre cele două ţări şi încheierea unui tratat comercial; încheierea unei convenţii cu privire la colaborarea culturală şi tehnico-ştiinţifică, precum şi a unei convenţii consulare care să determine drepturile părţilor în ce priveşte apărarea intereselor cetăţenilor lor şi să uşureze rezolvarea problemelor în legătură cu repatrierea cetăţenilor. Totodată aş dori să subliniez că noi, desigur, considerăm că nu este just să limităm relaţiile noastre exclusiv la problemele de colaborare economică, culturală şi tehnico-ştiinţifică. Acordăm o mare importanţă glasului poporului german în discutarea principalelor probleme internaţionale. Am şi discutat şi am ajuns la o înţelegere cu guvernul Republicii Democrate Germane asupra unor probleme de cea mai mare importanţă cum sunt dezarmarea, asigurarea securităţii în Europa şi asupra altor probleme in a căror rezolvare sunt interesate atît poporul sovietic cît şi poporul german. Considerăm că apropierea punctelor de vedere ale Uniunii Sovietice şi Republicii Federale Germane asupra acestor probleme ar fi extrem de utilă. Sperăm că considerentele expuse mai sus vor fi examinate de guvernul federal în spiritul colaborării prieteneşti şi constructive. Este de la sine înţeles că atît eu cit şi colegii mei — membrii guvernului sovietic — vom fi bucuroşi, domnule cancelar, să studiem cu atenţie propunerile, pe care, la rîndul dv, veţi considera că este posibil să le expuneţ in scopul întăririi acestor relaţii în conformitate cu interesele vitale ale popoarelor celor două ţări. Cu stimă N. BULGANIN închiderea lucrărilor sesiunii Sovietului Suprem al U.R.S.S Eri au luat sfîrşit lucrările celei de punct la ordinea de zi prin prezenta a Vl-a sesiuni a Sovietului Suprem al rea de către D. T. Şepilov, ministrul U.R.S.S. Afacerilor Externe al U.R S.S.. a In şedinţa din 12 februarie, a celor portului „Problemele situaţiei internadouă camere, a fost epuizat ultimul ţionale şi politica externă a U.R.S.S.“ Flamura roşie Alimentara—Tg.Mureş şi Voinţa —Miercurea Ciuc ne-au reprezentat cu cinste regiunea noastră la hochei pe ghiaţă Miercuri noaptea , (deoarece ziua graiaţa se topea) au continuat la Rădăuţi întrecerile din cadrul campionatului republican al categoriei B la hochei pe ghiaţă. In primul joc s-au întilnit echipele Fl.R Alimentara—Tg. Mureş şi Recolta—Sebeş Alba. Meciul a fost foarte dîrz disputat. Mureşenii avind un patinaj mai rapid au reuşit să se impună pînă la urmă, cîştigind cu 8:4, (4:2, 1:1, 3:1). Au marcat: Auer (3), Incze I, Filip, Pirchan, Vakarcs şi Bird pentru mureşeni, respectiv Visauer, Kulcsár, Munteanu şi Hăpreanu pentru învinşi. In continuare a avut loc importantul joc între Progresul—Rădăuţi (neînvinsă pînă atunci) şi Voinţa—Miercurea Ciuc. Tinerii jucători ai cooperativelor din Miercurea Ciuc nu s-au speriat de faima adversarului care a jucat încrezut şi şi-a subestimat adversarul în primele reprize ale meciului. După multe faze palpitante şi spectaculoase victoria a revenit Voinţei cu 5:3 (0:2, 2:1, 3:0). Publicul spectator a aplaudat mult frumosul joc prestat de învingători. Alte rezultate : Locomotiva—Cluj—Locomotiva TA.RO.M. 5:3 (2:1, 1:0, 2:2), Recolta—Sebeș — Energia—Tîrnăveni 3:3 (2:1, 0:2, 1:0). Toate eforturile organizatorilor au fost zădărnicite de temperatura care a continuat să fie ridicată, astfel inert s-a hotârît întreruperea campionatului republican de hochei pe ghiaţă al categoriei B. La întrerupere iată primii clasaţi: 1. Fl. R. Alimentara—Tg. Mureş 5—5—0—0—45 : 11—10 2. Voinţa—Miercurea Ciuc 5-4-1-0-50: 14-9 Competiţia de volei „cupa 18 februarie", organizată de către colectivul sportiv Locomotiva—Tg. Mureş, iniţiată în amintirea luptei muncitorilor ceferişti de la Griviţa, se apropie de sfîrşit. Meciurile disputate între cele 6 echipe (Voinţa, Dinamo, Armata, Progresul I şi II, Locomotiva) s-au bucurat de un frumos succes. Şanse mari de a câştiga trofeul pus în joc le au echipele Voinţa şi Locomotiva. Cu o săptămînă înaintea startului campionatului republican masculin de baschet, echipa care ne reprezintă regiunea, Dinamo—Tg- Mureş, a susţinut o partidă amicală de verificare în compania echipei divizionare Energia* Cluj. Jocul a corespuns doar in repriza secundă cînd mureşenii au jucat intr-adevăr la valoarea lor. Scor 93 : 69 (37 : 35) pentru Dinamo—Tg. Mureş. In deschidere a avut loc un meci interesant de juniori, unde am constatat că viitorul baschetului din oraşul nostru este asigurat. Aceşti tineri aparţinînd colectivelor Progresul şi Dinamo, avînd doar 14—16 ani, posedă toate elementele jocului de baschet. Rezultat: Progresul—Tinărul dinamovist (jun.) 55:44 (22:18). Aici trebuie să amintim că administraţia halei de sport I.M.F. nu s-a îngrijit ca sala să dispună de vestiare şi duşuri corespunzătoare cerinţelor elementare, cu toate că ei închiriază sala cu 40 lei pe oră, sumă din care credem că şi curăţenia ar putea sa fie mai bine pusă la punct. ★ La Racul-Roşu Eva Farkas (Progresul—Tg. Mureş) a ciştigat două titluri de campioană la patinaj viteză, cîștigind probele de 500 m cu un nou record republican (56 secunde) și pe cea de 1500 m. La juniori 17—18 ani Katona Gheorghe (Miercurea Ciuc) a cîștigat proba de 500 m cu 49Ts. Locul II a revenit lui Ladislau Porkoláb (Progresul—Tg Mureș). INTILNIRILE INTERNAŢIONALE ALE SPORTIVILOR NOŞTRI Sâmbătă şi duminică s-au desfăşurat la Milano campionatele internaţionale ale Italiei. La această grandioasă competiţie înaintea campionatelor mondiale care vor avea loc la Stockholm, în afară de cele mai bune „palete“ ale Europei au participat şi sportivii noştri fruntaşi. Conform tradiţiei şi în anul acesta reprezentanţii noştri au obţinut succese remarcabile (anul trecut au cîştigat toate titlurile). Iată rezultatul: simplu femei Eva Zeller—Rozeanu (Romînia) 3:1, simplu bărbaţi Berczik-Sidó (Ungaria) 3 : 0, dublu femei Rozeanu-Zeller—Kerekes-Golopenca 3:1, dublu mixt Zeller-Gantner—Rozeanu-Reiter 3:1. La Cluj echipa de tenis de masă a R.P. Chineze a susţinut o întîlnire amicală cu reprezentativa regiunii. Rezultatul surpriză l-a înregistrat echipa de băieţi a Clujului care a reuşit excepţionala performanţă de a învinge pe jucătorii chinezi cu 5:4. La fete sportivele din China au învins cu 3:1. Tiparul: IM RIPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg. Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg. Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr. 9. Telefon: nr. 2888, 2494* Tipografia: 2643. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factori poştali şi difuzor!! voluntari din întreprinderi şi instituţii. Comanda Nr. 796