Steaua Roşie, martie 1957 (Anul 6, nr. 474-482)
1957-03-02 / nr. 474
Măsuri tehnico-organizatorice pentru ridicarea productivităii muncii şi reducerea preţului de cost Făurirea bunei stări a oamenilor muncii din patria noastră prin ridicarea nivelului lor de trai material şi cultural, este posibilă numai pe baza creşterii şi perfecţionării neîncetate a producţiei in toate ramurile economiei naţionale. De aceea oamenii muncii din ţara noastră, conştienţi de sarcinile prevăzute în plenara C.C al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956, luptă cu hotărîre pentru traducerea lor in viaţă, fiind direct interesaţi în ridicarea productivităţii muncii, deoarece aceasta le dă posibilitatea de a avea la îndemînă mai multe produse, de a-şi făuri o viaţă mai bună. La fabrica „Ludovic Minszki“ din Tg. Mureş, ca de altfel la toate fabricile din ţară, s-au luat din timp măsuri tehnico-organizatorice pentru ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Ridicarea neîntreruptă a productivităţii muncii fiind o sarcină principală a conducerii întreprinderii, aceasta în planul său de măsuri tehnico-organizatorice pe anul 1957 a prevăzut o serie de măsuri a căror aplicare va contribui direct la ridicarea productivităţii muncii şi la reducerea preţului de cost. Conducerea întreprinderii a prevăzut printre altele: — Mutarea atelierului de fabricare a aparatelor de ras din str. Cîmpului intr-un alt local din str. Kossuth Lajos, unde condiţiile de muncă sunt cu mult mai bune. — S-a eliberat o freză de la fabricarea aparatelor de ras, care a fost înlocuită cu un dispozitiv, cu care se execută fiecare fază separat. Astfel productivitatea muncii se va ridica cu 15 la sută. — Pentru mecanizarea curăţirii pieselor turnate s-a trecut la confecţionarea unei instalaţii de şablaj, care contribuie de asemenea la ridicarea productivităţii muncii la această operaţiune cu 100 la sută. — La turnătorie pentru a se obţine o productivitate mai mare s-a instalat un malaxor şi un uscător de nisip cu care productivitatea muncii se ridică cu 40 la sută la prepararea amestecului de nisip quartos, faţă de procedeul anterior, executat manual. Iată deci că întreprinderea „Ludovic Minszki“ încă de la începutul anului a reuşit să realizeze o seamă de sarcini prevăzute în planul de măsuri tehnico-organizatorice, fapt ce n-a întîrziat să-şi arate efectul. Aşa de pildă, planul producţiei globale pe ianuarie a fost îndeplinit în proporţie de 100,7 la sută, iar preţul de cost a fost redus cu 1,51 la sută. Productivitatea muncii a crescut simţitor. Paralel cu folosirea din plin a capacităţii de producţie existente, o mare însemnătate pentru ridicarea productivităţii muncii are şi perfecţionarea continuă a maşinilor, utilajelor etc. Aşa de pildă, tot aici s-a confecţionat o foarfecă mecanică de tăiat tablă, cu ajutorul căreia la operaţia de croire a tablelor de oţel productivitatea muncii va creşte cu 25 la sută. Este lăudabilă iniţiativa conducerii întreprinderii în ce priveşte organizarea unui schimb de experienţă cu caracter tehnic ţinut cu cooperativa „Textila Mureş“ în legătură cu studierea la faţa locului în comun, a posibilităţilor de confecţionare a unor piese de schimb dintre cele mai indicate la războaiele de ţesut. Acest fapt va contribui la ridicarea productivităţii muncii şi la „Textila Mureş“. Dacă organizaţia de partid şi sindicatul de aici vor sprijini practic realizarea sarcinilor prevăzute în planul de măsuri tehnico-organizatoric, dacă vor acorda o mai mare atenţie ridicării necontenite a calificării muncitorilor, desfăşurării unei acţiuni permanente în acest sens, creşterii de noi cadre, întrecerii socialiste etc., se vor obţine aici realizări tot mai frumoase în creşterea continuă a productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al producţiei. T. ŞTEFANESCU De azi încolo Pe săptămînă Doua epigrame De două ori pe săptămînă Am să apar un ăst chenar; Scriind de toate, fără glumă, De lipsuri care mai apar. Căci vorba ceea: oameni sintem Şi „relele“ sînt toate-n noi, Iar de vă prind în ochiu-mi sprinten Vă rog, nu fiţi nepăsători. Alt nume-n viaţa mea sprințară Eu nu ştiu să mai fi avut . . . De cît atîta . . . epigramă. AP. Sunete la contractări In cursul lunilor ianuarie dar mai ales februarie, ţăranii întovărăşiţi ca şi cei cu gospodării individuale din comuna Voivodeni, raionul Reghin, au încheiat 250 contracte cu O.R A.C.A. pentru a vinde acesteia animale îngrăşate. Intovărăşiţii József Szakács, Topor Alexandru, Szabó S. Mihai au contractat cîte un porc, iar Ioan Menyhárd şi Nagy Árpád, ţărani muncitori cu gospodării individuale au contractat cîte 3 porci, Alexandru Radu 2 viţei etc. Numai în ultimele două săptămîni ţăranii muncitori din comuna Lunca de sus, raionul Ciuc au încheiat cu O.R.A.C.A. 120 contracte. Ţăranul muncitor János Tankó a contractat 2 mînzaţi, iar Tătar Ştefan a contractat 4 mînzaţi. De asemenea ţăranii muncitori au mai contractat cu cooperativa din localitate 40.000 litri lapte E bine să ştiţi că___ • PETELE DIN STOFE SE POT SCOATE folosindu-se o soluţie de 100 grame alcool, 25 grame benzină şi 25 grame eter. Cantităţile se amestecă bine şi se scutură înainte de întrebuinţare. Pata de curăţat se tamponează cu acest amestec, care o dizolvă. • PENTRU A FERI DE RUGINA ROŢILE NICHELATE de la cărucioarele de copii sau alte obicte de acest gen, se ung din cind în cînd cu o jumătate de ceapă şi apoi se şterg cu o cîrpă îmbibată în petrol• RACIREA BĂUTURILOR SE POATE FACE ŞI FARA GHEAŢA. Se ia o găleată de tablă galvanizată şi se introduc sticlele în ea. In jurul sticlelor umplem cu nisip și presărăm deasupra sare de bucătărie (la o găleată de 5 litri se pun 250 gr sare) și se toarnă apă ca să se ude nisipul pînă sus. . . După 30—40 minute băutura este rece.. —• Crema de ghete dă UN LUCIU MAI STRĂLUCITOR dacă i se adaugă cîteva picături de petrol. Crema întărită se înmoaie dacă i se adaugă cîteva picături de lapte. PE TEME DE PARTID îmbunătăţirea compoziţiei sociale a partidului - sarcina de frunte Combativitatea organizaţiilor de partid, unitatea lor organizatorică depinde în mare măsură de compoziţia lor socială. Partidul nu primeşte în rîndurile sale pe toţi cei ce vor aceasta, ci numai elementele cele mai avansate, mai devotate şi active. Partidul alege pe cei mai buni oameni, avînd grijă ca membrii noi să provină în primul rînd din rîndurile clasei muncitoare. Dat fiind condiţiile lor de viaţă, muncitorii crescuţi şi educaţi în şcoala fabricilor şi a uzinelor, constituie partea cea mai avansată, mai conştientă, mai hotărîtă şi mai disciplinată a oamenilor muncii, ei fiind cel mai puţin infectaţi de ideologia burgheză. Tocmai de aceea, Lenin ne învaţă că partidul de tip nou trebuie să-şi lărgească în permanenţă rîndurile cu cei mai buni fii ai clasei muncitoare. Analizînd activitatea desfăşurată în scopul îmbunătăţirii compoziţiei sociale a partidului, cel de-al II-lea Congres al P.M R. a criticat aspru acele organizaţii de partid care au subapreciat această importantă problemă; a obligat organizaţiile de partid să-şi intensifice activitatea desfăşurată în scopul îmbunătăţirii permanente a compoziţiei muncitoreşti a partidului; să lărgească rîndurile partidului cu muncitori proveniţi direct din producţie. In lupta pentru întărirea compoziţiei sociale a partidului nu trebuie, să uităm de ţărănimea muncitoare, de acei intelectuali — oameni de ştiinţă, artişti, scriitori, medici, profesori etc. — care folosesc întreaga lor capacitate luptînd din toată Inima pentru cauza socialismului. ★ In ultimii ani şi în regiunea noastră s au întărit considerabil legăturile organizaţiilor de partid cu masele. Minunatele cuceriri ale regimului nostru democrat-popular apropie tot mai mult clasele muncitoare de partid. An de BADIOC IOAN Secretar al Comitetului de partid al Regiunii Autonome Maghiare an, lună de lună, creşte numărul acelor fruntaşi în producţie care-şi cer primirea în rîndurile candidaţilor de partid. Au cerut să fie primiţi în organizaţiile noastre de bază asemenea fruntaşi în producţie ca Antal loan, strungar la LR.U.M. Reghin, care se poate lăuda cu 60 de inovaţii şi raţionalizări, sau ca Muntean Ana, lustruitoare fruntaşă la fabrica de mobilă „Simó Géza“, şi alţii. Organizaţiile noastre de partid nu se pot mulţumi însă cu atîta. Munca de primire de candidaţi, îmbunătăţirea compoziţiei sociale trebuie condusă şi îndrumată. Dacă această activitate o lăsăm pe seama întîmplării şi a spontaneităţii, nu putem aştepta rezultate. PREOCUPARE INDIVIDUALA Activitatea desfăşurată pentru lărgirea rîndurilor partidului este multilaterală. In acest domeniu organizaţiile noastre de bază dispun de numeroase experienţe. De data aceasta ne vom ocupa mai temeinic doar cu o singură metodă. In numeroase organizaţii de bază cei mai buni membri de partid sunt însărcinaţi să se preocupe de educarea tovarăşilor lor fără de partid. La fabrica de mobilă „Simó Géza“, de exemplu, maveina mai multor comunişti este de a se preocupa individual de ridicarea nivelului politic şi profesional al celor fără de partid; ei stabilesc legături strînse de prietenie, dezbat cele mai importante probleme de politică internă şi externă, explică politica partidului, scopurile urmărite; îi ajută în producţie, ridică conştiinţa muncitorilor la un asemenea nivel încît aceştia să-şi ceară primirea în rîndurile candidaţilor de partid. Organizaţia de bază a procedat just cînd a trasat asemenea sarcini exclusiv acelor membri de partid, care atît din punct de vedere profesional cît şi politic sînt exemple de urmat, capabile de a se ocupa de educaţia oamenilor muncii fără de partid. Pînă în prezent biroul organizaţiei de bază a fost acela care a stabilit cu cine să se ocupe fiecare comunist. Practica a dovedit însă că aceasta este o metodă nejustă şi birocratică, întrucît nu se iau astfel în considerare relaţiile membrilor de partid cu oamenii muncii din jurul lor- In ultima vreme membrii de partid îşi aleg însăşi oamenii muncii de care să se preocupe şi de educarea cărora răspund în faţa organizaţiei de bază. Pentru urmărirea acestei activităţi, unii membri de partid prezintă periodic în faţa organizaţiei de bază dări de seamă asupra rezultatelor muncii lor. In luna octombrie a anului trecut au prezentat raport despre munca lor în faţa organizaţiei de bază tovarăşii Bogdanov Zoltán şi Héincz Endre. Ei au arătat metodele folosite in legăturile lor cu acei muncitori care deja şi-au cerut primirea în rîndurile candidaţilor de partid şi apoi ale partidului. Un rezultat al activităţii politice juste desfăşurată de organizaţia de bază este că în perioada următoare Congresului au fost primiţi 21 candidaţi de partid şi 16 membri de partid. In afară de 2 maiştri, toţi ceilalţi sunt muncitori. In îmbunătăţirea compoziţiei sociale a organizaţiei de bază, rezultate similare s-au obţinut şi la întreprinderea forestieră Topliţa, unde din totalul candidaţilor şi membrilor de partid primiţi în ultimul timp, 90 la sută sunt muncitori. Deşi am obţinut anumite rezultate în ce priveşte îmbunătăţirea compoziţiei sociale şi întărirea rîndurilor partidului, trebuie să recunoaştem că pe plan regional sunt încă lipsuri grave care împiedică obţinerea de rezultate. La noi este un fapt constatat de ani de zile că compoziţia socială a unor organizaţii de partid orăşeneşti şi raionale nu este corespunzătoare, şi nici a candidaţilor de partid. La consfătuirile de partid regional şi raionale, precum şi la diferitele şedinţe de analiză, acest lucru a fost confirmat. Mulţi au rostit „autocritici“ răsunătoare, recunoscînd că această rămînere în urmă este nepermisă, însă în practică schimbări esenţiale nu s-au arătat; ba mai mult, în unele raioane compoziţia socială a organizaţiei de partid a slăbit. In raionul Sf. Gheorghe — care ar trebui să îndeplinească pe plan regional un rol important în ce priveşte îmbunătăţirea compoziţiei sociale — din candidaţii de partid primiţi pînă în decembrie 1956 nici 40 la sută nu sînt muncitori. Similară este situaţia şi în raioanele Reghin, Ciuc şi altele. Toate acestea dovedesc că activitatea organizaţiilor noastre de partid în ce priveşte îmbunătăţirea compoziţiei sociale se desfăşoară cu mult sub nivelul posibilităţilor şi al cerinţelor. CARE ESTE CAUZA LIPSURILOR? In multe raioane încă şi acum primirea de candidaţi se desfăşoară sub formă de campanie; activitatea organizaţiilor de bază în aceasta direcţie nu este îndrumată şi analizată sistematic ; întărirea rîndurilor partidului, îmbunătăţirea compoziţiei sociale nu sînt privite ca sarcini permanente. Sînt raioane (GHeorghieni, Reghin) în care trec luni fără ca să se primească vreunul sau numai cîţiva candidaţi de partid. In urma unei critici severe, în perioada care urmează, aceste raioane vor să recupereze rămînerea în urmă-Întărirea rîndurilor partidului, îmbunătăţirea compoziţiei sale sociale este împiedicată în multe locuri de birocratismul organizaţiilor de bază. Din situaţiile de care dispunem reiese că în regiune sunt neîngăduit de multe cereri de primire care aşteaptă rezolvare de către organizaţiile de bază. Aceasta este situaţia, de exemplu, şi la salina din Praid şi la mai multe uzine din Miercurea Ciuc. Cererea de candidat a lui Zakariás Dénes, şofer la Autobaza din Tg. Mureş, a aşteptat 7 luni plnă să fie discutată de organizaţia de bază. In multe locuri primirea de candidaţi de partid este îngreunată de goana dygi „hîrtii". Sînt birouri ale organizaţiilor de bază care umblă inutil să procure hîrtii şi referinţe lipsite de importanţă în ce priveşte clarificarea muncii candidatului, amînînd timp de luni de zile discutarea cererii acestuia-Numărul referinţelor nu poate fi stabilit de sus. De un singur lucru trebuie ţinut cont: atît material trebuie să adunăm cît să fie suficient pentru cunoaşterea amănunţită a trecutului şi prezentului aceluia care cere să fie primit. Esenţialul este că prin adunarea de date neesenţiale nu putem amina discutarea cererii de primire, întrucît aceasta influenţează în mod negativ atît pe cel care cere primirea, cît şi pe alţii care ar dea să dea cereri de primire. Asemenea tărăgănare nu se poate observa însă numai la organizaţiile de bază. Acest lucru îl putem spune şi despre birourile unor comitete unionale de partid. In luna ianuarie la unele comitete de partid orăşeneşti şi raionale (Tg. Mureş, Odorhei, Ciuc) numeroase au fost dosarele care stăteau îngrămădite, aşteptind confirmarea. Sînt activişti de partid şi membri de birouri în organizaţiile de bază care se prins că membrii lor sînt „bătrîni“ şi pasivi, de aceea nu merge bine munca. Care ar putea fi „leacul“ in asemenea cazuri ? întărirea organizaţiilor de bază cu elemente muncitoreşti tinere, pline de elan ! Insă în linele locuri se poate constata că însăşi membrii de partid nu se străduiesc la acest lucru, nu dau recomandările solicitate de muncitorii fruntași pentru a fi (Continuare in pag. 4-a) ANIVERSART 120 ani de la naşterea lui CKOH&a „In sfîrşit, ce mai atîta vorbă pentru nimica toată? Ia am fost şi eu, în lumea asta, un boţ cu ochi, o bucată de humă însufleţită, din Humuleşti, care nici frumos pînă la douăzeci de ani, nici cuminte pînă la treizeci şi nici bogat pînă la patruzeci nu m-am făcut. Dar şi sărac aşa, ca în anul acesta, ca în anul trecut şi ca de cînd sînt, niciodată n-am fost!" I. CREANGA Cine oare dintre noi nu-şi aminteşte de acest povestitor minunat, care prin lucrarea sa autobiografică ,,Amintiri din copilărie“ a devenit unul din cei mai de seamă scriitori ai poporului nostru — de Ion Creangă ? Aniversăm în aceste zile 120 de ani de la naşterea sa. Să ne oprim puţin, cititorule, şi să stăm de vorbă cu el, cu opera lui în care ne găsim deopotrivă, fieştecare, căci toţi am avut şi avem o copilărie, o casă ca aceea din Humuleşti, o mamă care leagă o eşarfă cu motocel la capăt, „de crăpau miţele jucîndu-se cu ei“, o mătuşă ca Mărioara, pe care povestitorul a făcut-o nemuritoare atît în literatura noastră cît şi în literatura universală, căci Creangă, prin opera şi aspiraţiile sale aparţine clasicilor. Acest întîi mare scriitor român, răsărit chiar din sînul poporului, scriind despre popor, vede lumina zilei la Humuleşti dincolo de apa Ozanei „cea mai frumos curgătoare şi limpede ca cristalul, în care se oglindeşte cu mîhnire Cetatea Neamţului, de atîtea veacuri", iar după ce se îndeletniceşte cu diferite treburi specifice humuleştenilor — el însuşi poreclit Ion Torcălăul — se duce mai întîi la Fălticeni ca pînă la urmă să se stabilească la Iaşi în sărăcăcioasa bojdeucă din Ţicău, de unde avea să dea în schimb o operă nemuritoare, rod al dragostei lui faţă de poporul care l-a născut şi pentru care a scris. Despre viaţa şi opera marelui povestitor, care în anul 1874 se intîlneşte cu Mihail Eminescu, la îndemnul căruia începe să scrie literatură, s-au scris tomuri întregi. Drumul aceluia care începînd buchea cărţii la şcoala din Broşteni, mai apoi devenit seminarist, diacon şi normalist la Iaşi, „Popă tuns, clătinitor al tagmei preoţeşti“, învăţător etc. etc., este prea sinuos, amprentele vieţii sociale, ale mizeriei in care a trăit sunt prea greu de descris într-un astfel de articol. Acest răstălmăcitor neîntrecut al folclorului popular, cu ajutorul căruia a dat adevărate şarje la adresa celor avuţi, justificînd situaţia socială în care se găseau cei mulţi şi ei —, „sărac aşa ca în anul acesta, ca în anul trecut şi ca de cînd sînt, niciodată n-am fost“, prin scrierile sale extra- se din însăşi viaţa de toate zilele, l-au făcut pe Creangă să fie unul dintre cei mai iubiţi scriitori ai neamului nostru. „Creangă — spune acad- Călinescu ■— e o dovadă că numai ridicată pe gîndirea nefalsificată a poporului şi pe experienţa de viaţă şi de artă a acestuia, strînsă în folclor, se poate naşte o mare literatură realistă“. Intr-adevăr, dacă ne gîndim la scrierile sale „Soacra cu trei nurori", „Capra cu trei iezi“, „Punguţa cu doi bani", „Dănilă Prepeleac“, „Povestea porcului“, „Povestea lui Harap Alb“, „Povestea unui om leneş", la vestitele „Amintiri din copilărie“, la „Moş Ioan Roată şi unirea“, la „Moş Nichifor Cofcaru“ şi altele, in care îşi îndreaptă proverbul lui ironic . . . „Vorba ceea: picior de cal, gură de lup, obraz de scoarţă şi pîntec de iapă se cere unui popă, şi nu-i mai trebuie nimic altceva“, contra celor ce se sustrag efortului obştesc, a celor ce se îmbogăţesc pe seama altora prin privilegiul de clasă sau de funcţie, face din Creangă unul din cei mai de seama, scriitori ai noştri. ATANASIE POPA1