Steaua Roşie, aprilie 1957 (Anul 6, nr. 483-489)
1957-04-03 / nr. 483
VIAŢA de u. t. m Pentru întărirea activităţii organizaţiilor U.T.M. , curînd a avut loc conferinţa enească U.T.M. Tg. Secuiesc. Deţii, reprezentanţi ai 29 organizaţii cază U.T.M. din oraş, au dezbătut umina sarcinilor trasate de partide C.C. al U.T.M. activitatea comilui orăşenesc şi a organizaţiilor de bază, depusă în anul 1956,in darea de seamă şi din discuţii, ieşit, în ceea ce priveşte activitatea. în producţie, că în ultima peră în întrecerea socialistă au fost citaţi peste 180 tineri, 60 din ei sint diferite metode sovietice şi fruntaşilor din patria noastră şi 15 utemişti au devenit fruntaşi în acţie. Utemiştii, şi în general titul luptă alături de muncitorii ,nici pentru realizarea şi depăşirea ului de producţie în toate unităproductive din oraş. „ întreprinderea industrială locală borron“ de pildă, planul global 956 a fost realizat în proporţie de la sută. Mai mulţi utemişti princare Mészáros Anton şi-a realizat ul cu 210 la sută, iar Gáli Péter 20 la sută. Asemenea fruntaşi în acţie mai sunt şi în alte unităţi ire aceştia fiind László Dénes, B. Klára de la U.I.L. Tg. Secuş. a. Iasiderăm un rezultat pozitiv al uităţii organizaţiilor U.T.M. din , că au pregătit 31 utemişti, care ursul anului 1956 au cerut primilor în rindurile candidaţilor şi florilor de partid şi astăzi sînt cade conducere ale organizaţiilor M., sau îndeplinesc funcţii de tndere pe linie de producţie. ;zava, secretara organizaţiei M. U.I.L., Szabó Lajos la „Sperşi alţii sînt exemple vii, demne lrmitarea de seamă şi delegaţii la coniţă au mai scos în evidenţă şi realizări ale tineretului din oraş în ceea ce priveşte educarea lui în spiritul patriotismului şi internaţionalismului socialist, participarea la lucrări de folos obştesc etc. In acelaşi timp însă au reieşit şi lipsurile din activitatea organizaţiilor U.T.M. în anul 1956, lipsuri care vor trebui lichidate grabnic de noul comitet ales. Aşa de pildă, tov. Kedves Maria, delegată din partea organizaţiei de bază U.T.M. a sfatului popular orăşenesc a arătat, că timp de un an — din cauza lipsei de sprijin din partea Comitetului orăşenesc U.T.M. — n-au reuşit să organizeze decît 3 adunări generale şi nici la acestea n-a participat nici un membru al comitetului orăşenesc, iar în cursul anului 1956 organizaţia de bază P. M. R. n-a analizat nici măcar odată activitatea organizaţiei de bază U.T.M., aşa cum dealtfel organizaţiile de bază ale partidului au sarcini în acest sens. Tov. Szabó Jenő de la organizaţia U.T.M. de la Comraiprod a criticat de asemenea activitatea comitetului orăşenesc pentru lipsă de control şi îndrumare practică a organizaţiei U.T.M., la locul de muncă. „întrecerea socialistă la noi — a spus el — se organizează numai în cinstea unor sărbători naţionale, fără să aibă un caracter permanent, în timp ce comitetul orăşenesc U.T.M. raporta probabil la regiune că lucrurile merg destul de bine în întreprinderea noastră“. Analizînd cauzele unor astfel de lipsuri şi a altora de acest gen, delegaţii au relevat activitatea de multe ori sectară a tov. Bán Domokos, secretar al Comitetului orăşenesc. A reieşit de asemenea că şedinţele de comitet au fost neglijate şi nu în toate cazurile s-au luat în discuţie acele aspecte ale muncii tineretului din cadrul oraşului Tg. Secuiesc care erau neglijate. Nu puţină vină are şi biroul comitetului raional U.T.M. şi personal tov. Trefan Andrei, prim secretar, care nu a controlat aproape de loc munca comitetului orăşenesc. Ceea ce trebuie apreciat ca parte pozitivă a conferinţei este faptul că delegaţii au reuşit să analizeze adine în mod critic şi autocritic activitatea comitetului orăşenesc U.T.M. şi în special latura principală a muncii organizaţiilor U.T.M., viaţa internă de organizaţie. In acest spirit delegaţii au ales noul comitet orăşenesc şi delegaţii pentru conferinţa raională U.T.M., iar ca secretar a fost ales tov. Zsombori Ludovic. In încheierea lucrărilor, tov. Domokos Imre, secretarul comitetului orăşenesc P.M.R., a apreciat participarea delegaţilor la lucrările conferinţei orăşeneşti şi a arătat că una din sarcinile de bază ale organizaţiilor U.T.M. în perioada actuală este de a educa tineretul în spiritul dragostei faţă de partid, că întreaga masă a utemiştilor să fie în fruntea tuturor acţiunilor organizate de către partid. Organizaţiile U.T.M. au datoria să lupte împotriva unor manifestări huliganice ce mai persistă încă în oraş. Trebuie ştiut însă că dacă în activitatea organizaţiei orăşeneşti U.T.M. Tg. Secuiesc au existat asemenea lipsuri, nu mai mică este şi răspunderea comitetului orăşenesc P.M.R. şi chiar a tov. Domokos Imre. Garanţia îmbunătăţirii activităţii U.T.M. din toate punctele de vedere noi o vedem chiar în sprijinul pe care organizaţiile P.M.R. trebuie să-l dea celor de U.T.M. în viitor, sprijin care în anul 1956 s-a făcut în mare măsură simţit. GHEORGHE MIHAI, membru al Comitetului regional U.T.M. ___|Secția de chirurgie cardiacă din Tg.-Mureş. (Urmare din pag. l-a) ,lu care a avut loc în ra de 29 martie a. c. Este de nepreţuit ajutori concursul dat de idemician profesor Horomei şi membrii colegului său: doctorii Setek, Literczek, Fetiade şi ii, pentru traducerea în ite clinice a năzuinţelor ,amergătoare iniţiate de pe cale experimentală. In perioada de timp petrecută la spitalul Colţea, pe lîngă faptele clinice extrem de instructive, echipa de chirurgie cardiacă a constatat o perfectă armonie şi o orientare experimentală bine conturată, fără de care nu se poate concepe o activitate de perspectivă pe linia chirurgiei cordului. Pentru consolidarea noii secţii de chirurgie cardiacă din Tg. Mureş se vor lua o serie de măsuri. Astfel este în curs organizarea asistenţei cardiacilor pe raza oraşului Tg. Mureş, prin înfiinţarea a două puncte de cardiologie la cele două policlinici, care pe lîngă acordarea asistenţei de specialitate, are şi scopul de a selecţiona caî'Te cele mai corespunzătoare intervenţiei. Asistenţa cardiacilor pe teritoriul oraşului Tg. Adureş va fi condusă de către conf. dr. Horváth Andrei. Responsabilii de probleme chirurgicale vor fi prof. dr. Pápai Zoltán și prof dr. Dóczy Pál. Dr. FODOR BÉLA medic-director al Spitalului clinic unificat din Tg. Mureș. Csongor şi Tünde (TEATRUL SECUIESC DE STAT) Prin ultima sa premieră, Teatrul iese de Stat din Tg. Mureş şi-a is în repertoriul său permanent ieră de o mare valoare artistică, ţinem afirmaţia bazîndu-ne pe el că poezia maghiară abia dacă aste o piesă atît de compusă şi atît de simplă, atît de rafişi totuşi atît de naivă ca ată capodoperă a lui Vörösmarty ily, această feerie Vörösmarty îşi dinţează mesajul unui mănunchiîteva personaje plasate în persaaliate, susţinute de ample desfări scenice şi de vertiginoase nirări de ritm exterioare, urmăanaliza profundă a universului ,or personaje şi a împrejurărilor le-au pus în contact direct sau înfruntare. Mai mult decît în parte, concepţia de omogenitate octacolului e legată, în acest caz, soluţiile date individualităţilor îşi revendică cu egală vigoareul la existenţă scenică. Iată deoice scădere de tensiune a parului e resimţită sporit de fuja scenă, orice nuanţare ştirbită e cu sine omiterea înţelesului )1. Cu atît mai mult se cere deci partea tînărului colectiv al Teai secuiesc de stat un joc de ;ă şi permanentă trăire, de adelă ardere interioară, ce e mesajul piesei ? II vom îne în toate dimensiunile sale mnaruneînd o privire asupra genea-i temei. Ideea fundamentală — le „răului“ despart pe cei doi gostiţi, care trec printr-o se- Intreagă de peripeţii, pentru ca sîrşii să se întîlnească şi să seacă — e veche de mai multe se- Vörösmarty a dat de tema aceasta într-o istorioară a lui Gyergyai Albert despre Prinţul Arghir, cunoscută deja prin secolul al XVI-lea. Poetul maghiar a împrumutat din Gyergyai doar unele elemente, pe care însă le-a prelucrat potrivit imaginaţiei şi inspiraţiei sale strălucite. A introdus elemente noi, figuri noi, întruchipări ale unor idei filozofice noi: negustorul, regele, savantul şi altele. Vörösmarty a creiat deci o operă nouă, originală, pentru motivul evident că a avut de comunicat societăţii sale un mesaj nou, cu totul străin de predecesorii săi. Pe cînd Gyergyai şi toţi ceilalţi propagă în mod simplist ideea că dragostea învinge orice piedică, Vörösmarty duce problema mai departe, pune sentimentele să vibreze pe o orchestraţie vastă şi majoră, scoţînd puternic în lumină faptul că fericirea o găsim nu numai exclusiv în dragoste. Cu ajutorul străvechilor și luminoaselor elemente de fantezie populară, Vörösmarty ne demonstrează că apoteozarea în sine și pentru sine a banilor, că mîndria exagerată a orgolioasei puteri, că savantlicul constipat, sînt fenomene care duc întotdeauna la pierzanie, dîndu-ne în acest sens, drept ilustrare, căderea irevocabilă a negustorului, a regelui, a savantului, — oameni care-şi trăiesc viaţa într-un circuit închis, refractar realităţii înconjurătoare. Pe de altă parte, Vörösmarty demonstrează că luptă pentru un ţel nobil, real, uman, lupta pentru viaţă este pozitivă, demnă de om şi total realizabilă, nu numai în lumea diafană a basmelor. El ilustrează această idee prin împlinirea luptei nobile a lui Csongor şi Tünde. Şi încă ceva: Vörösmarty cunoaşte profund viaţa intrinsecă a poporului pe care ne-o înfăţişează prin reprezentanţii săi (Balga şi lima) ca însetaţi de viaţă, dornici de fericire, pentru realizarea căreia ştie să sufere, să lupte. Concluziv ca în întreaga sa operă, Vörösmarty a căutat şi în această piesă să dobîndească o victorie morală aspră acelei societăţi în care astfel de probleme îşi găsesc rezolvări tipic ştirbite. Ca şi in cele mai bune opere ale sale, clasicul maghiar a înţeles să-şi comunice ideile prin adevărul caracterelor, al oamenilor descrişi şi analizaţi. Fiecare personaj îşi are drama şi semnificaţia, raţiunea sa proprie, teza întregii piese aflîndu-se la confluenţa tuturor acestor semnificaţii. Lupta lui Vörösmarty e dusă în favoarea adevărului şi a frumuseţii morale în care trebuie să trăiască, să se zbată, să lupte, şi in care trebuie să se dezvolte omul şi individualitatea umană în creştere şi în formare, împletirea plină de luptă şi poezie a destinelor individuale din această teerie, determină lecţia de ansamblu a piesei, care obligă pe spectator să reţină că, pentru a descoperi adevărata esenţă a fenomenelor, pentru a descoperi adevărata fericire individuală şi socială, trebuie să lupte pentru înlăturarea vălului de minciună şi de ipocrizie, iar dacă vrea să-şi realizeze sentimentele, virtuţile, omenia, trebuie să distrugă cu hotărîre orice urmă a „răului“ din sine, sau din mediul ce-l înconjoară. Am insistat poate prea mult asupra definirii acestor probleme, pentru că am socotit necesar să subliniem că tinerii regizori Hunyadi András şi Gergely Géza s au apropiat cu multă pietate de acest uriaş al poeziei maghiare, l-au studiat profund şi l-au redat scenic într-o viziune nouă, debarasată total de încercările idealiste ale punerilor în scenă de pînă aci. Concentrată asupra valorificării sensurilor, la fel ca şi a celei mai scînteietoare horbote a poeziei maghiare, regia, rupînd cu tradiţia uneori naturalistă a montărilor de pînă aci de la Teatrul secuiesc s-a orientat înspre ceva nou, plin de colorit, de expresivitate, prin folosirea inteligentă şi cu succes a perdelelor şi a efectelor de lumină, accentuîndu-se astfel realismul tipizării şi al esenţializării problematicei piesei. Iată cum, o astfel de punere în scenă dărimă, fără drept de apel, întreg eşafodajul de consideraţii teoretice ale unor Babits, Szerb Antal, Gyulai, etc., care se străduiau să-l plaseze pe Vörösmarty undeva, în zonele periferice ale poeziei idealiste. Printr-o justă înţelegere a fondului de idei, regia a pus spectatorii să asiste la o dramă interioară intensă, plină de ritm, de conflict interior bine dozat, duel în replici şi sentimente, să asiste deci la un adevărat spectacol de poezie. Peste toate acestea, regia a ştiut să insufle actorilor dinamism, pasiune, vervă dramatică, iar spectacolului, în ansamblul său, un stil adevărat de mare ţinută poetică. Acest stil se răsfrînge elogios şi asupra conduitei actorilor distribuiţi. Arătam la început că într-o astfel de piesă, un gol de distribuţie poate să aibă repercursiuni grave. Acest gol s-a produs, din motive strict obiective, prin intrarea lui Lavotta Károly, cu trei zile înainte de premieră, în rolul titular al lui Csongor. Pe lîngă curaj şi mult zel profesional, actorul a mai dovedit că e imposibil ca într-un timp atît de scurt să se ajungă pînă la trăirea rolului. In consecinţă, efortul celorlalţi de a menţine spectacolul la nivelul impus de măreţia textului, a fost vizibil. Colectiv bun fiind, a reuşit. . Tunde, de fapt personaj clar, simplu, linear, ne-a îngăduit cunoaşterea unei Szamossy Kornélia scenic atrăgătoare şi cu multiple mijloace de exprimare lirică. Deşi distinsă şi parţial pătrunsă de sentimentele personajului, interpreta n-a reuşit să sublimeze însă aceste elemente într-o creaţie total convingătoare. Ţăranul Balga a avut în Andrási Márton, Artist emerit al R.P.R., un interpret fidel, mai ales pe latura exprimării realiste a concepţiei sănătoase de viaţă. La fel, Szabó Duci a ştiut să dea multă pregnanţă replicilor Ilmei. Prin întreţeserea organică a destinelor acestor două perechi, regia a izbutit să sublinieze puternic procesul complex al vieţii de toate zilele, a cărui finalitate se soldează totdeauna in căutarea fericirii. E un merit pe care-1 înscriem în favoarea conducerii artistice a acestui teatru. Mirigy, puternic caracter de compoziţie, a impus artistei Tanai Bella să-şi strunească şi să-şi orienteze bogatele-i resurse expresive, de mare valabilitate artistică, cu multă pricepere. Grotescul şi nu rareori naturalismul personajului au fost cu dibăcie înlăturate, graţie unei înţelepte dozări a puternicei trăiri interioare. Dominînd de departe scenele şi în general spectacolul, Tanai Bella e unica care a suferit acea atît de rară şi de nepreţuită combustie sufletească de care pomeneam la început. Cei trei pui de draci, Tarr László, Gyarmati István şi Szigeti Tibor, abătîndu-se de la tradiţie, pe linia unei noi concepţii regizorale, au reuşit odată cu sublimarea sentimentelor inerente, să ni le comunice printr-un joc scenic ponderat, decent, lipsit de orice tendinţă de exibiţionism ieftin, frivol. Dintre figurile celor trei călători reţinem pe cea a negustorului, în care Borovszky Oszkár a redat, măcar parţial, frumuseţea şi sensul versurilor sale. Au rămas datori însă Lantos Béla (savantul) şi Tamás Ferenc (regele) cu înţelegerea şi trăirea personajulor. In sfîrşit, ni se pare potrivită apariţia actriţei Mende Gaby, datorită înţelegerii juste a complexului personaj melodramatic al lui Ledér, la fel ca şi cea a lui Bányai Mária, virtuoasă interpretă a celebrului monolog al reginei nopţii. Frumuseţea motivelor muzicale ale lui Weiner Leó a susţinut acţiunea şi conflictul dramatic, constituind, în felul său, unul din elementele complementare ale succesului premierei. Acest succes a fost asigurat şi de larga contribuţie a decorului semnat de Szakács György, decor excelent, simplu, adecvat, economicos, model de împletire artistică a elementelor de realism, a basmului şi a poeziei. ION CHEREJI Folosesc mai bine suprafeţele de producţie Cum te apropii de marea hală a turnătoriei de la fabrica „Ludovic Minszki“ din Tg. Mureş, poţi să auzi clocotirea înfundată a cubiloului, grăbit să predea turnătorilor fierul topit. In hala turnătoriei ca nişte albine, turnătorii Babos Francisc, Roman Ştefan, Torja Francisc şi Kiss Béla pot fi văzuţi trebăluind în jurul casetelor, fixînd cu multă pricepere modelele pentru piesele ce urmează a fi turnate in aşa fel, ca întreaga suprafaţă a casetei să fie folosită la maximum. Iată-l pe Babos Francisc solicitînd de la maistrul turnătoriei încă un model de piesă pentru suprafaţa rămasă liberă din caseta în care se toarnă dozele. Cu multă grijă şi prin folosirea mai bună a suprafeţelor de producţie, harnicii turnători au reuşit ca pe acelaşi loc de muncă să instaleze încă 200 casete. Ce aspect frumos are turnătoria fabricii . Casetele sînt frumos aliniate, pe categorii de piesă. Spaţiul mic dintre ele, nu împiedică deplasarea turnătorilor de la casetă la piramida de nisip, sau la cubilou. Rezultatul este cel aşteptat. Ei îşi depăşesc planul de producţie zilnic cu 40 la sută. In apropierea turnătoriei se află atelierele sectorului IV prelucrare, unde zgomotul strungurilor se aude tot mai desluşit, pe măsură ce te apropii de ele. Strungurile în funcţiune îţi fac impresia că sînt în întrecere cu turnătoria. Şeful sectorului IV prelucrare, Kovács Tiberiu, un tînăr liniştit şi chibzuit, dă indicaţii unor muncitori pentru aranjarea unor piese ce se află în apropierea atelierului. împreună, intrăm în atelierele de prelucrare. De o parte şi de alta strungurile sînt rînduite frumos, avînd între ele distanţa strict necesară, numai pentru accesul strungurilor la maşini. Acest fapt dovedeşte că suprafeţele de producţie sînt exploatate în întregime. Din anul trecut încă 3 strunguri au fost instalate pe locul unde sectorul lăcătuşerie îşi avea bancurile de lucru, care împiedicau desfăşurarea normală, mai rapidă, a muncii strungurilor. Maistrul Liteczki Leó a reuşit printr-un studiu amănunţit să transforme o maşină de găurit într-una de frezat, aplicîndu-i o masă cu suport pentru diviziune şi adaptîndu-i un mecanism pentru avans. In fruntea coloanei de strunguri instalate în mijlocul atelierului, acesta unde înainte vreme stăteau bancurile amintite, maşina de frezat şi-a făcut loc şi aşteaptă să fie pusă cît mai repede în funcţiune. Aceeaşi preocupare faţă de folosirea la maximum a suprafeţelor de producţie, poţi întîlni şi în rîndurile tehnicienilor de la sectorul IV prelucrare, unde reorganizarea liniei maşinilor a fost în mare parte înfăptuită. Totuşi, tehnicienii Németh János, Iacob Eugen şi Kovács Tiberiu vin cu noi şi noi propuneri în vederea folosirii mai judicioase a suprafeţelor de producţie existente. Instalarea la fiecare strung a unui panou de desen transportabil, pentru a fi la îndemîna strungarului în orice poziţie de lucru, fără a mai fixa desenul cînd într-o parte, cînd într-alta a strungului, irosind astfel timpul de lucru şi împiedicînd şi pe alţi strungari în buna desfăşurare a muncii — a fost o propunere preţioasă făcută de tehnicienii amintiţi. In imediata apropiere a atelierului de strungărie, în cel de lăcătuşerie, maistrul Iacob Eugen studiază şi experimentează o nouă maşină de sablare. Ea este construită din resurse interne şi urmează să înlocuiască în scurt timp munca manuală de curăţire a pieselor turnate, ce se execută în prezent manual, cu dălţi sau la polizor. În jurul noii maşini de sablare pot fi uşor observaţi colegii maistrului Iacob Eugen Anghi Iuliu, Ormenişan Partenie şi Sándor József, care l-au ajutat pe acesta în construirea maşinii respective, cum execută ultimele lucrări la instalaţia ce urmează a fi pusă curînd în funcţiune. Pe feţele lor se poate citi bucuria de care sînt cuprinşi pentru faptul că în scurt timp maşina de sablare va curăţa frumos piesele, îmbunătăţindu-se în acelaşi timp calitatea. Dat fiind mecanizarea operaţiei de sablare, şi productivitatea muncii va creşte cu 200 la sută, economisindu-se întrun an peste 15.000 lei. Iată că în curînd în acest atelier un maistru şi un ajutor vor înlocui munca manuală a cca. 10 oameni prin maşina de sablare, eliberîndu-se totodată jumătate din suprafaţa de producţie a atelierului, pentru a fi destinată altor lucrări. Tr. ŞTEFANESCU