Steaua Roşie, mai 1957 (Anul 6, nr. 491-499)

1957-05-01 / nr. 491

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VÁ! ANUL V!. Nr. 491 MIERCURI, 1 MAI 1957 6 pagini 20 bani Sub semnul internaţionalismului proletar - pentru victoria păcii şi a socialismului Ziua de 1 Mai este ziua tradiţio­nală a solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, ziua frăţiei munci­torilor tuturor ţărilor. In această zi clasa muncitoare tre­ce în revistă forţele sale, întocmeşte bilanţul luptei şi al muncii sale de un an, şi porneşte cu un avînt şi voinţă şi mai mare la realizarea mă­reţelor sarcini care stau în faţa ei. Această zi este sărbătorită de prole­tariatul mondial începind din anul 1890. Au trecut 67 de ani de.cînd oame­nii muncii din lumea întreagă au de­cretat ziua de 1 Mai ca sărbătoare â" internaţionalismului proletar. In a­­ceastă perioadă, pe o päVfme a ..gfO- bului ideile marxism-leninismului aţt­­dcbindit victoria. Popoarele^/uniţi treg şir de state din Europa şi\Asia au răsturnat în propriile lor sistemul capitalist şi azi peste 900 milioane de oameni de pe întreg c% prinsul globului construiesc socialis­mul şi comunismul. Ideile socialis­mului, lozincile de luptă ate'írapír de 1 Mai, corespund din ce [in de rn»ţj mult aspiraţiilor întregii ^pmeniri muncitoare. / In acest an sărijătoriţiy»* ? zilei de 1 Mai are loc în condiţiile unor im­portante evenimente istorice, întruet^ ea coincide cu pregătirile pentru tör? bătorirea a 40 de ani Ţa Mărea Revoluţie Socialistă diri Octombrie. Situaţia internaţională actuală ifife pune clasei muncitoare mondiale în’ţ7 tărirea unităţii şi a solidarităţii in­ternaţionale, bază sigură a prşlntim­­pinării unui nou război, a asigurării unei păci trainice şi a victoriei so­cialismului pe întregul glob. Lozinca Manifestului Partidului ComufifejPW mobilizare Ia unitate a mişcări» citoreşti internaţionale: „ProJştari din toate ţările, uniţi-vă I" — nici­odată nu a avut un înţeles mai adine şi mai semnificativ ca azi. Era noas-' tră este era construcţiei şi a victoriei socialismului. Nu există forţă pe lu­me care ar putea să oprească valul forţelor socialismului şi al ideilor marxism-leninismului, biruitor al tu­turor piedx lor şi greutăţilor. Princi­palul izvor al acestor forţe este inter­naţionalismul proletar, unitatea inter­naţională de nezdruncinat a oameni­lor muncii pentru pace, democraţie şi socialism, tot ceea ce exprimă mă­reaţa noţiune: „Proletari din toate ţările, uniţi-vă !". In lunile trecute am fost martorii atacurilor furibunde ale imperialis­mului internaţional. Agresiunea in­famă împotriva Egiptului, declanşa­rea contrarevoluţiei din Ungaria, do­vedesc în mod clar că imperialismul internaţional nu a renunţat la orga­nizarea complotului împotriva păcii şi a libertăţii popoarelor. Cind în Ungaria a izbucnit contrarevoluţia, incercînd să răstoarne puterea mim citorilor şi a ţăranilor, forţele contra­revoluţionare ale imperialismului s-au lovit de pumnul uriaş al internaţio­nalismului proletar. Popoarele ţărilor lagărului socialist, în frunte cu Uniu­nea Sovietică, şi oamenii muncii cinstiţi din lumea întreagă s-au ală­turat ca un tot unitar poporului ma­ghiar, servind un minunat exemplu al internaţionalismului proletar şi îm­­piedicînd ajungerea Ia putere a dic­taturii fasciste şi transformarea Un­gariei într-un focar de război. Desfăşurarea acestor evenimente mai dovedeşte că există toate posi­bilităţile unei colaborări între diferi­tele partide şi organizaţii muncito­reşti, lucru deosebit de important, în special în lupta pentru preîntîmpi­­narea războiului. Dovedeşte că dacă clasa muncitoare se afirmă ca o for­ţă organizată, unitară, şi manifestă o unitate hotărită de voinţă, războiul poate fi evitat. al societăţii capitaliste nu mai poate fi camuflat; în faţa muncitorilor din lumea întreagă adlevărata ei faţă de­vine din ce în ce mai clară. imperialismul internaţional face totul pentru a întîrzia victoria socia­lismului. Armatele nou create ale Germaniei apusene şi a N.A.T.O. sínt puse sub comanda generalilor hitle­­rişti, propunerile Uniunii Sovietice de încetare a experienţei cu armele ato mice fiind în acelaşi timp respinse, încercările lor sínt însă zadarnice. Istoria a dovedit justeţea ideilor marxism-leninismului, forţa şi invin­cibilitatea lor. Victoria socialismului şi a comunismului nu poate fi împie­dicată. Comunismul este primăvara cmqştfrii. Această primăvară vesteşte îft, fteşaŢe-.. an ziua de 1 Mai, marea sărfătoare a proletariatului mondial; această primăvară este dusă spre victorie Át unitatea internaţională a proletariatului mondial, unitate de nezdruncinat, creată în focul luptei ■ '-V cIáéit ^Ziuaf ite I Mai este întîmpinată de poporul muncitor al patriei noa­stre printr-o muncă bogată în rezul­tate.! Cfasfcs noastră muncitoare, ţă­rănimea muncitoare şi intelectualita­tea legată de popor luptă cu un en­tuziasm i'.riaîp pentru transpunerea în practică hotărîrilor Congresului par­tidului şl, ajfrlenarei C.C. al P.M.R. din decenţbtw 1956. Partidig® Muncitoresc Remin con­duce c® J?u»$pes lupta poporului mun­citor dini patria noastră pentru con­strucţia societăţii socialiste. Toate acestea dfţ^edesc rezultatele obţinute pînji in prezent în crearea bazei cco- RSSiţţ^ţŢfaocialisrnului, a cărei cheie Cşîî^^in aceea că partidul îşi ba- K&ha artlvitatea pe învăţăturile mar­­xisl-lenimste; aplică în mod consec­vent principiul leninist al industriali­zări»' socialiste, învăţătura despre dezvoltarea 5cu precădere a industriei fefcteTei SOL un rezultat al realizării i practice şi consecvente a acestei po­litici am putut lichida rămînerea noa­stră în urmă din punct de vedere economic, reuşind ca într-un timp relativ scurt să devenim, dintr-o ţară înapoiată agricolă într-una dezvolta­tă industrială şi agrară. Numai în ultimii patru ani am construit pesle 100 de noi fabrici şi uzine, mai multe sute de unităţi industriale existente fiind înzestrate cu instalaţii moderne. In perioada democraţiei populare am creat peste 20 de uzine termo şi hidroelectrice, producînd în 1957, în decurs numai de 76 de zile o cantitate de energie electrică ega­lă cu cea din întreg anul 1938. Pro­ducţia industriei noastre petrolifere, care în urma războiului a scăzut la 4 milioane tone, azi produce anual peste II milioane tone ţiţei, depă­şind cu mult cel mai înalt nivel an-1 tebelic. In cursul celui de-al doilea plan cincinal se vor dezvolta noi ra­muri industriale şi in special acelea pentru care materia primă este asi­gurată în patria noastră. In urma grijii permanente a parti­dului şi guvernului nostru, in nume­roase ramuri industriale s-a îmbună­tăţit salarizarea muncitorilor şi în prezent este în curs îmbunătăţirea sis­temului de salarizare, lucru ce atra­ge după sine o îmbunătăţire a sala­riilor cu 15%. Pentru a asigura acea­sta este nevoie ca oamenii muncii să lupte ca unul singur pentru ridi­carea productivităţii muncii şi redu­cerea preţului de cost. Alianţa clasei muncitoare cu ţără­nimea muncitoare, baza sistemului nostru democrat-popular, se întăreşte în permanenţă. Ţărănimea muncitoa-! re din patria noastră se bucură de sprijinul permanent al sistemului no­stru democrat-popular, sprijin care favorizează creşterea producţiei agri­cole şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale oamenilor muncii din agri­cultură. De o continuă dezvoltare se Mecanicii şi fochiştii cincisutişti de la Depoul de locomotive din Tg. Mureş cinstesc niareş sărbătoare a proletariatului internaţional cu reali­zări deosebite. Economisind 796 tone combustibil convenţional, ei şi-au rea­lizat de două ori angajamentul pe care şi l-au luat în cinstea lui î Mai, remorcînd totodată sute de tone pes­te plan. Astfel, colectivul depoului de locomotive a ridicat productivitatea muncii faţă de plan cu 14 la sută şi a redus preţul de cost cu 4,8 la sută. ★ Feroviarii din cadrul Complexului C.F.R. din Tg. Mureş, au economisit ulei, combustibil convenţional şi dife­rite alte materiale în valoare de peste 550.000 lei. ★ In cinstea zilei de 1 Mai feroviarii din staţia C.F.R. Tg. Mureş, au redus staţionarea vagoanelor la încărcare şi descărcare cu 8 la sută, au îmbunătă­ţit utilizarea trenurilor de marfă la tonaj cu 24 la sută, depăşind cu 13 la sută planul volumului de tone în­cărcate şi expediate. k Pentru a veni în ajutorul muncito­rilor de la marile combinate siderur­gice de la Hunedoara şi Reşiţa, colec­tivul Complexului C.F.R. din Tg. Mureş a colectat şi expediat peste 6 vagoane de fier vechi. Materiale lemnoase peste plan Dacă pădurile ar avea grai, multe din eroismele de fiecare zi ale muncitorilor forestieri n-ar rămine in anonimat. Căci fapte de eroism nece­sită strădania de a doborî mai mulţi buş­teni, de a trimite fabricilor şi ţării mai mult material lemnos pentru şantiere, mine, construcţii şi alte ne­voi. De bună seamă că şi pădurile din regiunea noastră tăinuiesc mul­te fapte de eroism ale muncitorilor forestieri din cadrul Direcţiei sil­vice regionale, care, şi in această primăvară, sporindu-şi eforturile, întimpină marea sărbă­toare a proletariatului, ziua de 1 Mai cu noi victorii în producţie. Ei au dat peste plan 29.000 m c buşteni ră­­şinoase, 8.500 m c buş­teni fag, peste 28.000 traverse, peste 43.000 m st lemne de foc şi alte materiale lemnoase in valoare de 11.900.000 lei. începind de la 27 aprilie, colectivul IFET- ului din Brefcu lucrea­ză deja în contul lunii iunie. Fruntaşe în pro­ducţie sini brigăzile conduse de Lengyel Io­sif şi Olasz István, care şi-au depăşit pre­vederile planului cu 32. respectiv 46%. Şi mun citorii de la I.F.E.T.­­Sovata şi-au realizat şi depăşit angajamen­tele luate in cinstea zilei de / Mai, lucrind deja in contul lunii iunie. Schimb de onoare In ziua schimbului de onoare organizat în cinstea zilei de 1 Mai la U.I.L. Gălăuţaş, muncitorii de aici au depăşit prevederile planului glo­bal cu 20 la sută. La obţinerea acestei realizări au contribuit printre alţii muncitorii de la hala gaterelor, care au dat peste prevederile planului cu 18 la sută mai multă cherestea. CREŞTE NIVELUL DE TRAI Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, anul acesta au fost vîndute populaţiei din regiunea noastră prin magazinele O.C.L. „Produse indus­triale“ de 2 milioane Iei mai multe ţesături şi tricotaje din bumbac, de 2 milioane lei mai multe ştofe şi con­fecţii din lină, de peste 700.000 lei mai multe obiecte sportive ca motociclete, biciclete şi altele, de pe-ste 500.000 lei mai multe produse electrotehnice, de 650.000 lei mai multă mobilă popu­lară, şi multe alte produse. In total au fost vîndute pînă acum de la în­ceputul anului de 24 milioane lei mai multe produse industriale decit in aceiaşi perioadă a anului trecut. începind1 din 15 aprilie, colectivul O.C.L.-ului a introdus vînzarea con­fecţiilor pentru bărbaţi, femei şi co­pii în rate, pentru salariaţi, în oraşele Tg.' Mureş, Reghin, Topliţa, Gheor­­ghieni, Miercurea-Ciuc, Odorhei etc. Numai în oraşul Tg. Mureş in acest scurt timp s-?.u vîndut diferite con­fecţii cu plita, în rate în valoare de peste 65.000 lei. Se întăreşte sectorul socialist Pe cuprinsul regiunii noastre în cursul lunii aprilie au luat fiinţă 8 întovărăşiri agricole şi zootehnice în care au intrat 117 familii. La 28 aprilie a- c. 35 familii din comuna Firtănuş. raionul Crisfuru Secuiesc au pus bazele primei întovă­răşiri pomicole din regiunea noastră pe care au numit-o „1 Mai“. Pe cele 10,56 ha teren neproductiv membrii noii întovărăşiri vor plrnta ia toamnă pomi fructiferi, lată deci cum se traduc in fapte Directivele ce­lui de-al ll-lea Congres al P.M.R. De pe ogoare Timpul frumos din ultimele zile a permis ţăranilor muncitori să continue cu insămînţăiile, iar unii dintre ei să termine complet de efectuat această lucrare. Primii care au terminat complet în sămînţările au fost colectiviştii din Sîngeorgiu de Mureş, Secăreni, Ernei din raionul Tg. Mureş, întovărăşiţii din Itîoara, Comori, Ibăneşti Sat, Poarta, din raionul Reghin etc. Sint pe terminate cu însămînţările ţăranii muncitori din comunele Mădă­­raş, Vainiceni, Sîntana de Mureş, Ceuaş, Sînmihaiul de Pădure, Breaza, Gorneşti, etc. Pînă zilele trecute pe întreaga re­giune arăturile au fost efectuate în proporţie de peste 92 la sută. Gos­podăriile agricole colective au exe­cutat această lucrare în procent dz 116,9 la sură. Ritmul însămînţărilor de asemeni a fost intensificat, reu­­şindu-se ca ele să fie efectuafe în proporţie de peste 78 la sută. In zi­lele acestea colectiviştii din Nazna, Curteni, etc. au început şi plivţlu! chimic. Bunuri de larg consum peste plan 60.230 kg marmeladă, 14.306 kg gemsuri, 26.507 kg siropuri, 21.752 kg conserve de fasole, 29.400 litri oţet, 12.123 kg conserve preparate cu carne de pui şi alte mari cantităţi de bu­nuri de larg consum în valoare de 1.269.224 Iei. Acestea sínt produsele pe care muncitorii fabricii de conser­ve din Mureşeni, le-au produs în cinstea zilei de 1 Mai, peste plan. Unde-s mulţi puterea creşte Imaginează-fi cititorule un fur­­nicar răscolit. Cu aşa ceva ar pu­tea fi asemuit şantierul de pe lo­cul fostei rafinării de petrol din Tg. Mureş unde se construiesc pentru oamenii muncii 300 de a­­partamente de locuit. Imaginea furnicarului ne-o dă hărnicia şi entuziasmul cu care se munceşte aici, ritmul rapid in care cresc construcţiile. La 7 din cele 13 blocuri cite se construiesc, s-au turnat deja fun­daţiile şi se ridică zidăria subso­lurilor. Pînă in luna august doue din blocuri vor fi deja construite. Ce stă la baza acestor succese ? Forţa unită. După ce şi-au strins fondurile destinate construcţiilor de locuinţe, întreprinderile din o ras contribuie voluntar lu grăbi­rea construcţiilor. Pînă in prezent ele au transportat pe şantier mat mult de 3.000 de metri cubi de pietriş şi peste 300.000 de cără­mizi. Şantierul e dotat cu o staţie di radioamplificare. Cu cintec mun­­' ca-i mai cu spor. Cind am părăsii '’şantierul, din pîlniile difuzoareloi ! răsuna un cintec închinat zilei di \ 1 Mai: I „primăvara lumii Te slăvim zi de mai“. de VALTER ISTVÁN secretar al Comitetului de partid al Kegiunii Autonome Maghiare ★ ★ Eşecul agresiunii din Egipt, înfrîn­­gerea inevitabilă a contrarevoluţiei din Ungaria dovedesc că dacă for­ţele păcii intervin la timp în mod u­­ni tar, pot împiedica orice agresiune imperialistă, izbucnirea unui nou război. Întruchiparea fidelă a internaţiona­lismului prof&ar este unilatea lagă­rului socialist. Această cucer.re isto­rică a popoarelor lumii este o forţă u­­riaşa a cauzei socialismului şi demo­craţiei în întreaga lume. Nu este deci întimplător faptul ca principalul atac al imperialism« ui internaţional este îndreptat împotr.va unităţii lagărului socialist şi în primul rînd împotri­va torţei sale conducătoare. Unim nea Sovietică. începind deja revizui­rea .ideilor fjmfxisni-leninisoiuIiH şi pî­­i.a la propagarea lozincii „comunismu­lui naţional'', imperialismul între­prinde totul pentru a destrăma uni­tatea lagărului socialist, pentru a aţî­­ţa popo'areie jacestor ţări în scopul realizării planarilor sale josnice. Prin pro pa ga rba ^Tmar^ teorii naţionaliste şi şovine caută să provoace confuzii /jÄ^mmtea^ianienilor, şi să semen? ŢfrjSjfţwinţ^pr nesiguranţă şi neîn­credere înjgaştoria socialismului^^» In asemenea condiţii nici nu putem avea obligaţie mai sfintă de, î1 aceea de •j^ŢîpSr.i prin orice mijloace uni fa­ltatŢagărUÎpi socialist*, purftatca idei­lor marxist-leni nişte, de orice ni an i­­testare revizionistă. naţionalistă " şi oportunistă a irhperialismului inSjjbc naţional. lţju esfc şi rtici ţiu putem, avea o piai sfînfâ obligaţie decit, să strîngem din toate puterile noastre prietenia frăţească cu Uniunea So­vietică şi cu oameniiltöiöwil din ţă­rile soCTaftste şi din celelalte TiCP® ceasta constituind garanţia decisivă a păcii şi a progresului. Sărbătorirea zilei de I Mai a anu­lui 1957 este un bun prilej pentru a compara rezultatele întrecerii istori­ce dintre cele două sisteme mon­diale antagoniste, in întrecerea paş­nică dintre cele două sisteme, siste­mul socialist a obţinut noi şi uriaşe rezultate. In ultimii cinci ani ritmul dezvoltării industriale a ţărilor so­cialiste a depăşit de 2,6 ori ritmul ţărilor capitaliste. In 1956 producţia industrială globală a Uniunii Sovie­tice a depăşit de 4 ori nivelul ante­belic. In acest an în Uniunea Sovie­tică se obţin rezultate uriaşe în do­meniul producţiei industriale : 446.20C.0CO tone cărbune, 97.000.000 tone petrol şi 51.500.000 tone oţel. Minunate rezultate a obţinut şi Republica Populară Chineză în ce priveşte cooperativizarea agriculturii, acţiune în mare partle terminată. Cu totul alta este însă situaţia în ţările capitaliste. Economia lumii ca­pitaliste se dezvoltă inegal. In ulti­mul timp această dezvoltare a deve­nit şi mai precară. Aşa de exemplu, în 1957 producţia industriei die auto­mobile din Statele Unite a scăzut cu 27 la sută, iar construcţiile de lo­cuinţe cu 16 la sută. Paralel cu scă­derea producţiei industriale, în ţările capitaliste creşte goana înarmărilor, lucru ce aduce fabricanţilor venituri de miliarde şi în acelaşi timp o creş­tere a şomajului în rîndurile munci­torilor şi scăderea salariului lor real. Nemulţumirea maselor muncitoare sporeşte spiritul lor de luptă şi or­ganizarea lor. Acest lucru îl dove­deşte mişcarea grevistă declanşată în ultima vreme, care antrenează mase de muncitori mereu mai mari. Pălăr vrăgeala agenţilor imperialismului şi a „ideologilor" săi despre aşa zisul „capitalism popular" devine din ce în db mai zadarnică. Aspectul hidos (Continuare în pag. 6 a)

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék