Steaua Roşie, iunie 1957 (Anul 6, nr. 500-508)
1957-06-01 / nr. 500
Inovaţii şi raţionalizări la Sf. Gheorghe In cursul lunilor aprilie şi mai 1957 colectivul uzinelor textile ,,Gheorghe Doja“ din Sf. Gheorghe, în frunte cu cei 60 de membri ai cercului A.S.I.T., au depus o activitate intensă pentru întîmpinarea cu noi succese în muncă a Congresului A.S.I.T. In urma măsurilor tehnico organizatorice luate pentru mărirea productivităţii muncii in întreprindere, acest indice a crescut în luna aprilie cu 6,1 la sută faţă de pian. Datorită regimului sever de economii şi aplicării gospodăririi chibzuite in sectoare cit şi urmăririi juste a consumurilor specifice, întreprinderea noastră a realizat numai in luna aprilie economii in valoare de 67.000 lei. Folosind rezervele interne ale întreprinderii, tehnicienii cercului A.S.I.T., în colaborare cu muncitorii din sectoare, au confecţionat numeroase dispozitive ca : maşină de măcinat pastă de apret pentru muşamale, cuţite automate de tras fire în spata, presă pentru produs inele la fixarea baloţilor, instrument pentru tăiat sticlă rotundă etc. In cinstea Congresului, inovatorii au făcut noi propuneri. Astfel, un colectiv de 3 tehnicieni a propus aplicarea sistemului de antibalonare inferioară la maşinile de răsucit, îmbunătăţind astfel calitatea firelor. Un alt colectiv a modificat o maşină veche de răsucit, pentru ca ea să poată fi folosită la producerea firelor efect. Tehnica nouă este de asemenea aplicată pe scară largă. De pildă, se studiază construirea unei maşini pentru fabricarea şnurului din resturile de fire ce provin de la ţesătorie, introducerea vopsirii firelor in bobine, construirea unei instalaţii speciale pentru prevenirea incendiilor. Tot sub semnul aplicării tehnicii noi se lucrează şi la introducerea micii mecanizări. In cinstea Congresului, în lunile aprilie şi mai cercul nostru în colaborare cu cabinetul tehnic al întreprinderii, a ţinut un program larg de conferinţe şi reprezentaţii de filme tehnice. Pentru pregătirea cadrelor medii de tehnicieni am organizat un curs de specializare pentru ajutorii de maiştri, la care participă un număr de 50 tovarăşi Pentru întîmpinarea cu cinste a congresului A S.I.T., colectivul de ingineri şi tehnicieni al cercului A.S.I.T. în strinsă colaborare cu muncitorii întreprinderii cu comitetul de întreprindere, organizaţiile U.T.M. şi A R.L.U.S.,conduşi de organizaţia de partid, ne angajăm să realizăm planul fizic al filaturii pe luna mai a. c. în proporţie de 100,5 la sută la kg efective şi 102 la sută la kilo/numere, la ţesătorie în proporţie de 102 la sută, iar la secţia finisaj în proporţie de 102 la sută Pînă la sfîrşitul lunii mai a. c. în colaborare cu Direcţia generală a industriei inului şi cînepei am executat peste sarcinile de plan 18 creaţii noi de articole textile de larg consum din in şi cînepă romînească, printre care: feţe de mese damast, ţesătură vopsită semi-in pentru cămăşi şicostume de vară, pinză albită etc. Vom mai organiza schimburi de onoare şi vom extinde inovaţiile, ale căror prototipuri au fost omologate. Printre acestea se numără modificarea arcului suport al fuselor la maşinile de bobinat, modificarea suportului mărfii crude la încă 135 războaie, fixarea mai bună a capacelor de siguranţă la motoarele a încă 10 războaie etc. Cu aceste angajamente salutăm cu încredere cel de-al II-lea Congres A.S.I.T. şi sîntem convinşi că acest congres va duce la îmbunătăţirea nivelului tehnic al industriei ceea ce se va răsfringe şi asupra întreprinderii noastre. LUCZATU GHEORGHE Primele roade ale întovărăşirii zootehnice Era în toamna anului 1956. Lucrările pe cîmp se cam terminaseră. Ţăranii muncitori din Sînmihai, raionul Reghin, îşi petreceau mai mult timpul discutînd, în grupuri, in faţa cooperativei, pe la Sfătul popular şi-n alte locuri. Se observa o mare frămîntare. Discuţiile se purtau in jurul unei singure probleme: cum să înfiinţăm o întovărăşire zootehnică în această comună. In comuna noastră pămintul este slab, recoltele ce se obţin de pe acest pămînt sînt şi ele slate. Partidul Muncitoresc Reminn ne-a arătat o cale nouă pentru a putea creia o viaţă nouă ţăranilor muncitori. Această cale am ales o şi noi, înfiinţînd o întovărăşire zootehnică la Sînmihai. Primul care a înaintat cerere a fost comunistul Mare Simion. Aceste întovărăşiri, inaugurată la 2 octombrie 1956, i-am dat denumirea de „Viaţa nouă". La început , a fost uşor. Oamenii nu ştiau cum să muncească pentru ca această tînără întovărăşire să crească, să se dezvolte. Dar în ajutorul nostru au venit comitetul raional de partid, sfatul popular raional, care zi de zi ne-au îndrumat şi ajutat. Au venit la noi oameni cu experienţă în această muncă, tehnicieni. Ei ne au ajutat la întocmirea planului de producţie pe anul 1957, primul nostru plan de acest fel. In planul de producţie pe anul acesta am prevăzut să cerem credite de la stat in sumă de 40.000 lei, pentru a mări numărul oilor şi 5.000 iei pentru construirea unui saivan. Tînăra noastră întovărăşire a început să dea primele roade. Oile cumpărate au adus pînă acuma un venit de 9.009 iei prin vînzarea mieilor şi din brinză. Cu aceşti bani s-au achitat asigurările obligatorii şi facultative fiind posibilă totodată plata păşunatului şi prima rată la Banca Agricolă. Membrii întovărăşirii au primit piuă în prezent fiecare cite 1 kg urdă, cite 2 miei de 11 kg şi cite 5 kg lină nespălată. Această lînă a fost obţinută numai prin surrinţarea oilor. Pe lingă veniturile pe care le realizăm din întovărăşire noi ne bucurăm şi de alte avantaje. Intovărăşitului Tropotţi Teodor i - a redus cota de carne cu 30 kg, lui Mare Simion şi la alţii li s-a redus complet. De la oile noastre, fiecare vom mai primi cite 35 kg brinză, 7 kg urdă, cca. 3 kg lină. Din venitul ce-l aduc oile vom achita şi rata a doua la Banca agricolă. Mai zilele trecute, am avut adunare generală, în care am discutat cum să dezvoltăm întovărăşirea. Aici am hotărît ca fiecare membru să aducă încă cite 0,30 ha pămînt în întovărăşire. LATEŞ ILIE membru în întovărăşirea zootehniă „Viaţa nouă" Sinmihai, raionul Reghin Işi întreţin culturile Intovărăşiţii din satul Bozed, raionul Tg. Mureş, au terminat în întregime plivitul cerealelor păioase şi au început rănitul şi praşila II-a la sfecla de zahăr, pe care au efectuat-o în proporţie de 50 la suta. De asemenea, prăşitul porumbului l-au executat pe suprafețe mari. VASILE DOGARU corespondent ANSAMBLUL SECUIESC DE CÎNTECE ŞI DANSURI.,, IN FAŢA RAMPEI Părăsind aseară sala mare a Palatului cultural din Tg. Mureş, unde am fost pentru prima dată, alături de un numeros public, în faţa Ansamblului secuiesc de cîntece şi dansuri, am încercat sentimente dintre cele mai fireşti: bucuria, dictată de emoţie; mîndria, dictată de faptul că locuiesc în acest oraş, şi, mai mult, încrederea izvorîtă din succesul extraordinar pe care l au avut cei 120 de artişti ai ansamblului, în faţa tîrgumureşenilor. Sunt încredinţat că toată lumea prezentă la spectacolul festiv, cu public, al noului Ansamblu de cîntece şi dansuri din ţara noastră — Ansamblul secuiesc — a simţit la fel, căci aşa cum te bucuri de succesul tău, al oricărui prieten, aşa trebuie să te bucure şi succesele colectivtăţii din care însuţi faci parte. Entuziasmul şi discuţiile ulterioare ale tuturor, demonstrează aceasta... La deschiderea cortinei luminată „punct“ de doua reflectoare ale căror raze întîlnindu-se iţi dădeau imaginea unei inimi, în sclipiri de ţinte ce se reflectau feeric, ici colo, pe fundalul de mătase a celei de a doua cortine cusută strict cu motive naţionale secuieşti, orice „respiraţie“ a amuţit... Intr-o ordine perfectă. Ansamblul secuiesc de cîntece şi dansuri în aplauzele furtunoase ale mulţimii a apărut de după greul de mătase. Defilîndu -i privirile în bogăţia costumaţiei intr-o notă de strictă eleganţă şi tinereţe, rămîneai îneîntat de atîta frumuseţe. Singur, acest decor minunat reprezentînd parcă bogăţiile naturale ale regiunii noastre, putea să constitue Întregul spectacol. Ca să pătrunzi conţinutul şi sensul bucăţilor interpretate de corul ansamblului (dirijor Szalmán Lóránt) a orchestrei de muzică populară (dirijor Hubesz Valter), a vijelioşilor dansatori (maieştri de balet Haáz Sándor şi Domokos István), este destul să cunoşti poporul, obiceiurile acestuia, marea lui cultură, strînsă decenii în cartea de aur, numită folclor. Tocmai in aceasta constă meritul şi sarcina viitoare a Ansamblului secuiesc de cîntece şi dansuri, de a valorifica cu o înaltăţinută artistică tot ce poporul a creat de-a lungul veacurilor. Bucăţile corale „Parola“ de Ko- Jály Zoltán, „Doină şi joc“ de Sigismund Toduţă, „Hai calule sus“ de Kodály Zoltán, „In pădurea verde“ de acelaşi compozitor, „Rătăcire“ de Bartók Béla etc., dansurile cu temă luate din viaţa satelor regiunii noastre cum ar fi „Dana dana“ de Bardos Lajos, vechi dansuri maghiare de acelaşi autor, ca şi suita de dansuri populare de cîntece şi dansuri ,,Ducerea miresei“, in care cei 24 de dansatori, tineri şi tinere, întregul ansamblu, cinci morcovi ca un piriu la răstoace, cinci vijelioşi ca scursul acestuia de pe tancuri, a descris întreaga gamă de sentimente, optimismul omului din popor, încrederea în zilele viitoare. Asistând in partea a doua a programului la suita amintită „Ducerea miresii“, la înfăţişarea cu o înaltă măiestrie artistică a vechilor obiceiuri de nuntă, oricine este incredinţat că cultura naţionalităţilor conlocuitoare — naţională în formă, socialistă în conţinut — in ţara noastră este încredinţată in frîini sigure. Da, domnilor clănţăî. In ţara noastră liberă ce construieşte socialismul— toţi, indiferent de ce gai vorbesc au dreptul la viaţa lor spirituală. Cind s-a pomenit vreodată in Romînia burghezo-moşierească ca minorităţile naţionale sa aibă un astfel de ansamblu, in stare să ducă cultura milenară a acestora peste veacuri? Vorbind in încheiere despre întreaga măiestrie a ansamblului, sîntem încredinţaţi să afirmăm că în viitorul cel mai apropiat, Inlpturind micile lipsuri inerente (unele îngrămădiri in scenă, o armonizare nu tocmai completă a ansamblului, replicile individuale prea lungi din partea a H-a a programului). Ansamblul secuiesc de cîntece şi damuri va cuceri admiraţia ţării, ba, chiar exigenţa turneelor internaţionale. Conducerea ansamblului fiind încredinţată poetului Hajdú Zoltán, cu sprijinul tuturor celor care au participat la buna reuşită a acestui spectacol, credem întru totul în cele afirmate. Prima manifestare a Ansamblului secuiesc, de cîntece şi dansuri în faţa publicului a demonstrat aceasta. Succes și pe mai departe ! ATANASIE POPA Contractări la Ideciu de Jos La 26 mai a. c., în citeva ore, la sediul gospodăriei agricole colective din Ideciu de Jos, raionul Reghin, colectiviştii şi ţăranii cu gospodărie indviduală au contractat cu cooperativii peste 1.940 kg cereale. Ţine Francisc, preşedintele gospodăriei colective a contractat 200 kg griu, Alexandru Sălăjan, brigadier 150 kg. Cantităţi însemnate au contractat şi colectiviştii Suciu Petru, Roşea Teodor, Frandeş Ioan precum şi ţăranii cu gospodărie individuală Vasile Chirteş, Mihai Vaida, Florian Feier. Pînă zilele trecute cele două gospodării agricole colective din satele Ideciu de Sus și Jos, au contractat cu statul peste 40 tone cereale. POP ALEXANDRU corespondent —rrQ'.—...... Co'ecHvîşHi dîn Dedrad au plivit păroasele In afară de contractarea cerealelor, ţăranii muncitori din comuna Dedrad, se ocupă intens şi cu întreţinerea culturilor. Ei ştiu tine că dintreţinerea culturilor depinde în mare măsură soarta recoltei. Astfel, colectiviştii din Dedrad au terminat plivirul plantelor păioase (82 ha griu, 10 ha orz, 12 ha floarea soarelui şi 12 ha sfeclă de zahăr). In prezent, membrii gospodăriei colective zoresc terminarea praştiei porumbului. REICHENBERGER LUDOVIC, corespondent însemnate cantităţi de cereale contractate Au realizat planul de contractări la griu In comuna Brincoveneşti, raionul Reghin, s-au obţinut rezultate însemnate in ce priveşte contractările de cereale, planul de contractări la griu fiind deja realizat. Ţăranii muncitori din comună au încheiat contracte pentru a vinde statului 10.919 kg griu, faţă de 10.000 kg cit a fost planificat. De asemenea, au fost încheiate contracte pentru 8.232 kg porumb şi 1.947 kg orz. Acestea sunt rezultatele muncii de lămurire desfăşurată de agitatori, care de fiecare dată arată ţăranilor muncitori importanţa şi avantajele ce le au contracte cereale cu statul. Numeroşi ţărani muncitori ca Sütő Mihály, Nagy Mihály, Bartha János, Molnár József, Szakács János şi al ţii au contractat mai mari cantităţi de cereale faţă de cum au avut cota anul trecut. Sunt mulţi ţărani muncitori care anul trecut nu au avut cotă de cereale, totuşi ei au încheiat acuma contracte cu statul. De pildă, Costin Gheorghe, in etate de 70 de ani, anul trecut nu a avut cotă de cereale, iar acum a încheiat contract pentru a vinde 30 kg griu, — „închei cu bucurie acest contract — spune el — că prin aceasta ştiu că îndeplinesc o îndatorie patriotică şi ajut şi eu pe muncitorii de la oraşe care ne trimit nouă atitea lucruri bune din fabricile lor". KOCSIS IOSIF corespondent Rezultate frumoase şi la Monor În ultimele zile ţăranii muncitori din comuna Monor au contractat cu cooperativa 8.554 kg griu, 11.600 kg porumb, 4.070 kg floarea soarelui, 120 kg orz. Printre cei care au contractat cereale cu cooperativa se numără agitatorii circumscripţiei 17 ca Vasile Ţică, loan Drăgan de la nr. 15 şi Cira Onisia. Din alte circumscripţii Vasile Hagia de la nr. 218, loan Drăgan, Simion Dumitru, Dumitru Drăgan.Prin telefon, de la corespondenţa noastră MARIA UJICAI In două zile au contractat 1.100 kg cereale In satul Ercea, comuna Poarta, raionul Reghin, deputatul Simion Andone a reușit ca în zilele de 18—19 mai, împreună cu organele cooperativei, să contracteze în sectorul său de activitate 11.100 kg cereale. Cu toate că a avut aceste rezultate, tov. Andone Simion continuă munca, știind că prin aceasta contribuie la asigurarea pîinii clasei muncitoare. IGNAT PETRU corespondent O nouă întovărăşire zootehnică In pitoreasca vale unde se întinde comuna Tulgheş, ţăranii muncitori din satele Putna-Naghirez şi împrejurimi au sărbătorit zilele trecute inaugurarea primei întovărăşiri zootehnice pe această vale, căreia i-audat numele „Zorile noi“. In noua întovărăşire s-au înscris 34 ţărani săraci şi mijlocaşi, cu o suprafaţă de peste 34 ha fitiala şi cu 102 oi. Majoritatea dintre actualii membri ai Întovărăşirii s-au înscris după vizita făcută nu de multla intovărăşirea zootehnica din Lunca de Sus, raionul Ciuc, unde au văzut cu ochii lor frumoasele realizări aie întovărăşiţilor. Pentru a-i cunoaşte sa amintim cîţiva din aceia care au fost a Lunca: Emănoil Ţifrea, Teodor Moldovan, Dumitru Chindea, Horváth Venczel, Olaru Gheorghe etc., acum membri ai întovărăşirii. Din întovărăşire face parte şi bătrinul Ungureanu Dumitru al lui Gheorghe, în vîrstă de 75 ani care in timpul revoluţiei din 1917—1918 a stat de vorbă cu Lenin şi a luptat sub steagul Revoluţiei din Octombrie El s a înscris cu 4 jugăre finaţă şi 9 oi. Copiii săi Ştefan şi Ioana, de acuma oameni aşezaţi, cu familii, au urmat exemplul tatălui lor. Adunarea generală a întovărăşirii a ales în comitetul de conducere pe cei mai buni gospodari cum sunt: Vasile Onu, preşedinte, Gheorghe Ţepeş secretar-casier, Floarea Filimon Olaru, Iosef András, Dumitru B. Ungureanu, membri. Majoritatea membrilor întovărăşirii sunt şi membri de partid, deputaţi, utemişti care şi-au luat angajamentul că vor munci în aşa ,fel ca întovărăşirea lor să ajungă fruntaşă pe raion’. ■" ' Cu această ocazie tov. Iosif Vargancsik, directorul S.M.T.-ului din Lăzarea, în numele întreprinderilor şi instituţiilor din oraşul Gheorgheni au oferit un dar noii întovărăşiri 8 oi, un patefon cu 6 plăci, 7 mc lemn pentru construcţie, 2 familii albine, pelerine de ploaie pentru păstori, mobilier şi o scroafă. Colectiviştii din Ditrău au oferit în dar 5 oi cu lapte. Datorită muncii politice desfăşurată de organizaţia de bază din comună şi a noilor întovărăşiţi, 22 familii din satul Singeroasa au înaintat de curînd cereri pentru a forma şi ei o întovărăşire zootehnică.