Steaua Roşie, iunie 1957 (Anul 6, nr. 500-508)

1957-06-01 / nr. 500

Inovaţii şi raţionalizări la Sf. Gheorghe In cursul lunilor aprilie şi­ mai 1957 colectivul uzinelor textile ,,Gheorghe Doja“ din Sf. Gheorghe, în frunte cu cei 60 de membri ai cercului A.S.I.T., au depus o activitate intensă pentru întîmpinarea cu noi succese în muncă a Congresului A.S.I.T. In urma măsurilor tehnico organiza­torice luate pentru mărirea productivi­tăţii muncii in întreprindere­, acest indice a crescut în luna aprilie cu 6,1 la sută faţă de pian. Datorită regimului sever de econo­mii şi aplicării gospodăririi chibzuite in sectoare cit şi urmăririi juste a consumurilor specifice, întreprinderea noastră a realizat numai in luna apri­lie economii in valoare de 67.000 lei. Folosind rezervele interne ale între­prinderii, tehnicienii cercului A.S.I.T., în colaborare cu muncitorii din sec­toare, au confecţionat numeroase dis­pozitive ca : maşină de măcinat pastă de apret pentru muşamale, cuţite au­tomate de tras fire în spata, presă pentru produs inele la fixarea baloţi­­lor, instrument pentru tăiat sticlă ro­tundă etc. In cinstea Congresului, inovatorii au făcut noi propuneri. Astfel, un co­lectiv de 3 tehnicieni a propus apli­carea sistemului de antibalonare infe­rioară la maşinile de răsucit, îmbună­tăţind astfel calitatea firelor. Un alt colectiv a modificat o maşină veche de răsucit, pentru ca ea să poată fi folosită la producerea firelor efect. Tehnica nouă este de asemenea a­­plicată pe scară largă. De pildă, se studiază construirea unei maşini pen­tru fabricarea şnurului din resturile de fire ce provin de la ţesătorie, in­troducerea vopsirii firelor in bobine, construirea unei instalaţii speciale pentru prevenirea­ incendiilor. Tot sub semnul aplicării tehnicii noi se lucrează şi la introducerea micii mecanizări. In cinstea Congresului, în lunile aprilie şi mai cercul nostru în colaborare cu cabinetul tehnic al întreprinderii, a ţinut un program larg de conferinţe şi reprezentaţii de filme tehnice. Pentru pregătirea cadrelor medii de tehnicieni am organizat un curs de specializare pentru ajutorii de maiştri, la care participă un număr de 50 to­varăşi Pentru întîmpinarea cu cinste a congresului A S.I.T., colectivul de in­gineri şi tehnicieni al cercului A.S.I.T. în strinsă colaborare cu muncitorii întreprinderii cu comitetul de între­­prindere, organizaţiile U.T.M. şi A R.L.U.S.,­­conduşi de organizaţia de partid, ne angajăm să realizăm planul fizic al filaturii pe luna mai a. c. în proporţie de 100,5 la sută la kg efective şi 102 la sută la kilo/nu­­mere, la ţesătorie în proporţie de 102 la sută, iar la secţia finisaj în propor­ţie de 102 la sută­ Pînă la sfîrşitul lunii mai a. c. în colaborare cu Di­recţia generală a industriei inului şi cînepei am executat peste sarcinile de plan 18 creaţii noi de articole textile de larg consum din in şi cînepă ro­­mînească, printre care: feţe de mese damast, ţesătură vopsită semi-in pen­tru cămăşi şi­­costume de vară, pin­­ză albită etc. Vom mai organiza schimburi de onoare şi vom extinde inovaţiile, ale căror prototipuri au fost omologate. Printre acestea se numără modifica­rea arcului suport al fuselor la ma­şinile de bobinat, modificarea supor­tului mărfii crude la încă 135 răz­boaie, fixarea mai bună a capacelor de siguranţă la motoarele a încă 10 războaie etc. Cu aceste angajamente salutăm cu încredere cel de-al II-lea Congres A.S.I.T. şi sîntem convinşi că acest congres va duce la îmbunătăţirea nivelului tehnic al industriei ceea ce se va răsfringe şi asupra întreprinde­rii noastre. LUCZATU GHEORGHE Primele roade ale întovărăşirii zootehnice Era în toamna anului 1956. Lucră­rile pe cîmp se­ cam terminaseră. Ţă­ranii muncitori din Sînmihai, raionul Reghin, îşi petreceau mai mult timpul discutînd, în grupuri, in faţa coope­rativei, pe la Sfătul popular şi-n alte locuri.­ Se observa o mare frămîntare. Discuţiile se purtau in jurul unei sin­gure probleme: cum să înfiinţăm o întovărăşire zootehnică în această comună. In comuna noastră pămintul este slab, recoltele ce se obţin de pe acest pămînt sînt şi ele slate. Partidul Muncitoresc Reminn ne-a arătat o cale nouă pentru a putea creia o viaţă nouă ţăranilor muncitori. Această cale am ales o şi noi, înfiinţînd o întovă­răşire zootehnică la Sînmihai. Primul care a înaintat cerere a fost comunis­tul Mare Simion. Acest­e întovărăşiri, inaugurată la 2 octombrie 1956, i-am­ dat denumirea de „Viaţa nouă". La început , a fost uşor. Oamenii nu ştiau cum să muncească pentru ca această tînără întovărăşire să creas­că, să se dezvolte. Dar în ajutorul nostru au venit comitetul raional de partid, sfatul popular raional, care zi de zi ne-au îndrumat şi ajutat. Au venit la noi oameni cu experienţă în această muncă, tehnicieni. Ei ne au ajutat la­ întocmirea planului de pro­ducţie pe anul 1957, primul nostru plan de acest fel. In planul de producţie pe anul a­­cesta am prevăzut să cerem credite de la stat in sumă de 40.000 lei, pentru a mări numărul oilor şi 5.000 iei pen­tru construirea unui saivan. Tînăra noastră întovărăşire a înce­put să dea primele roade. Oile cum­părate au adus pînă acuma un venit de 9.009 iei prin vînzarea mieilor şi din brinză. Cu aceşti bani s-au achitat asigurările obligatorii şi facultative fiind posibilă totodată plata păşuna­­tului şi prima rată la Banca Agricolă. Membrii întovărăşirii au primit pi­uă în prezent fiecare cite 1 kg urdă, cite 2 miei de 11 kg şi cite 5 kg lină nespălată. Această lînă a fost obţi­nută numai prin surrinţarea oilor. Pe lingă veniturile pe care le rea­lizăm din întovărăşire noi ne bucurăm şi de alte avantaje. Intovărăşitului Tropotţi Teodor i - a redus cota de carne cu 30 kg, lui Mare Simion şi la alţii li s-a redus complet. De la oile noastre, fiecare vom mai primi cite 35 kg brinză, 7 kg urdă, cca. 3 kg lină. Din venitul ce-l aduc oile vom achita şi rata a doua la Banca agricolă. Mai zilele trecute, am avut aduna­re generală, în care am discutat cum să dezvoltăm întovărăşirea. Aici am hotărît ca fiecare membru să aducă încă cite 0,30 ha pămînt în întovără­şire. LATEŞ ILIE membru în întovărăşirea zootehniă „Viaţa nouă" Si­nmihai, raionul Reghin Işi întreţin culturile Intovărăşiţii din satul Bozed, raio­nul Tg. Mureş, au terminat în între­gime plivitul cerealelor păioase şi au început rănitul şi praşila II-a la sfec­la de zahăr, pe care au efectuat-o în proporţie de 50 la suta. De asemenea, prăşitul porumbului l-au executat pe suprafețe mari. VASILE DOGARU corespondent ANSAMBLUL SECUIESC DE CÎNTECE ŞI DANSURI.,, I­N FAŢA RAMPEI Părăsind aseară sala mare a Pa­latului cultural din Tg. Mureş, unde am fost pentru prima dată, alături de un numeros public, în faţa An­samblului secuiesc de cîntece şi dan­suri, am încercat sentimente dintre cele mai fireşti: bucuria, dictată de emoţie; mîndria, dictată de faptul că locuiesc în acest oraş, şi, mai mult, încrederea izvorîtă din succesul extraordinar pe care l au avut cei 120 de artişti ai ansamblului, în fa­ţa tîrgumureşenilor. Sunt încredinţat că toată lumea prezentă la spectaco­lul festiv, cu public, al noului An­samblu de cîntece şi dansuri din ţa­ra noastră — Ansamblul secuiesc — a simţit la fel, căci aşa cum te bucuri de succesul tău, al oricărui prieten, aşa trebuie să te bucure şi succesele colectivtăţii din care în­suţi faci parte. Entuziasmul şi discu­ţiile ulterioare ale tuturor, demon­strează aceasta... La deschiderea cortinei luminată „punct“ de doua reflectoare ale căror raze întîlnindu-se iţi dădeau imagi­nea unei inimi, în sclipiri de ţinte ce se reflectau feeric, ici colo, pe fundalul de mătase a celei de a doua cortine cusută strict cu motive na­ţionale secuieşti, orice „respiraţie“ a amuţit... Intr-o ordine perfectă. An­samblul secuiesc de cîntece şi dan­suri în aplauzele furtunoase ale mulţimii a apărut de după greul de mătase. Defilîndu -i privirile în bo­găţia costumaţiei intr-o notă de strictă eleganţă şi tinereţe, rămîneai îneîntat de atîta frumuseţe. Singur, acest decor minunat repre­zentînd parcă bogăţiile naturale ale regiunii noastre, putea să constitue Întregul spectacol. Ca să pătrunzi conţinutul şi sen­sul bucăţilor interpretate de corul ansamblului (dirijor Szalmán Lóránt) a orchestrei de muzică populară (di­rijor Hubesz Valter), a vijelioşilor dansatori (maieştri de balet Haáz Sándor şi Domokos István), este destul să cunoşti poporul, obiceiurile acestuia, marea lui cultură, strînsă decenii în cartea de aur, numită fol­clor. Tocmai in aceasta constă meri­tul şi sarcina viitoare a Ansamblu­­lui secuiesc de cîntece şi dansuri, de a valorifica cu o înaltă­­ţinută artis­tică tot ce poporul a creat de-a lun­gul veacurilor. Bucăţile corale „Parola“ de Ko- Jály Zoltán, „Doină şi joc“ de Si­gismund Toduţă, „Hai calule sus“ de Kodály Zoltán, „In pădurea verde“ de acelaşi compozitor, „Rătăcire“ de Bartók Béla etc., dansurile cu temă luate din viaţa satelor regiunii noas­tre cum ar­ fi „Dana dana“ de Bar­dos Lajos, vechi dansuri maghiare de acelaşi autor, ca şi suita de dan­suri populare de cîntece şi dansuri ,,Ducerea miresei“, in care cei 24 de dansatori, tineri şi tinere, întregul ansamblu, cinci morcovi ca un piriu la răstoace, cinci vijelioşi ca sc­ursul­ acestuia de pe tancuri, a descris în­treaga gamă de sentimente, optimis­mul omului din popor, încrederea în zilele viitoare. Asistând in partea a doua a progra­m­ului la suita amintită „Ducerea miresii“, la înfăţişarea cu o înaltă măiestrie artistică a vechilor obice­iuri de nuntă, oricine este incredin­ţat că cultura naţionalităţilor conlo­cuitoare — naţională în formă, so­cialistă în conţinut — in ţara noas­tră este încredinţată in frîini sigure. Da, domnilor clănţăî. In ţara noas­­tră liberă ce construieşte socialismul­­— toţi, indiferent de ce g­­ai vorbesc au dreptul la viaţa lor spirituală. Cind s-a pomenit vreodată in Romî­­nia burgh­ezo-moşierească ca minori­tăţile naţionale sa aibă un astfel de ansamblu, in stare să ducă cultura milenară a acestora peste veacuri? Vorbind in încheiere despre întrea­ga măiestrie a ansamblului, sîntem încredinţaţi să afirmăm că în viito­rul cel mai apropiat, Inlpturind mi­cile lipsuri inerente (unele îngrămă­diri in scenă, o armonizare nu toc­mai completă a ansamblului, repli­cile individuale prea lungi din partea a H-a a programului). Ansamblul se­cuiesc de cîntece şi damuri va cuce­ri admiraţia ţării, ba, chiar exigenţa turneelor internaţionale. Conducerea ansamblului fiind în­credinţată poetului Hajdú Zoltán, cu sprijinul tuturor celor care au par­ticipat la buna reuşită a acestui spectacol, credem întru totul în cele afirmate. Prima manifestare a Ansamblului secuiesc, de cîntece şi dansuri în faţa publicului a demonstrat aceasta. Suc­ces și pe mai departe ! AT­AN­ASIE POPA Contractări la Ideciu de Jos La 26 mai a. c., în citeva ore, la sediul gospodăriei agricole colective din Ideciu de Jos, raionul Reghin, colectiviştii şi ţăranii cu gospodărie indviduală au contractat cu coopera­­tivii peste 1.940 kg cereale. Ţine Francisc, preşedintele gospodă­riei colective a contractat 200 kg griu, Alexandru S­ălăjan, brigadier 150 kg. Cantităţi însemnate au contractat şi colectiviştii Suciu Petru, Roşea Teo­dor, Frandeş Ioan precum şi ţăranii cu gospodărie individuală Vasile Chir­­teş, Mihai Vaida, Florian Feier. Pînă zilele trecute cele două gospo­­dării agricole colective din satele Ide­ciu de Sus și Jos, au contractat cu statul peste 40 tone cereale. POP ALEXANDRU corespondent —rrQ'.—...... Co'ecHvîşHi dîn Dedrad au plivit păroasele In afară de contractarea cereale­lor, ţăranii muncitori din comuna Dedrad, se ocupă intens şi cu între­ţinerea culturilor. Ei ştiu tine că d­­intreţinerea culturilor depinde în ma­re măsură soarta recoltei. Astfel, co­lectiviştii din Dedrad au terminat plivirul plantelor păioase (82 ha griu, 10 ha orz, 12 ha floarea soare­lui şi 12 ha sfeclă de zahăr). In prezent, membrii gospodăriei colec­tive zoresc terminarea praştiei po­rumbului. REICHENBERGER LUDOVIC, corespondent însemnate cantităţi de cereale contractate Au realizat planul de contractări la griu In comuna Brincoveneşti, raionul Reghin, s-au obţinut rezultate însem­nate in ce priveşte contractările de cereale, planul de contractări la griu fiind deja realizat. Ţăranii muncitori din comună au încheiat contracte pentru a vinde sta­tului 10.919 kg griu, faţă de 10.000 kg cit a fost planificat. De asemenea, au fost încheiate contracte pentru 8.232 kg porumb şi 1.947 kg orz. Acestea sunt rezultatele muncii de lămurire desfăşurată de agitatori, care de fiecare dată arată ţăranilor muncitori importanţa­­ şi avantajele ce le au contracte­ cereale cu statul. Numeroşi ţărani muncitori ca Sütő Mihály, Nagy Mihály, Bartha János, Molnár József, Szakács János şi al­­ ţii au contractat mai mari cantităţi de cereale faţă de cum au avut cota anul trecut. Sunt mulţi ţărani munci­tori care anul trecut nu au avut cotă de cereale, totuşi ei au încheiat acu­ma contracte cu statul. De pildă, Costin Gheorghe, in etate de 70 de ani, anul trecut nu a avut cotă d­e cereale, iar acum a încheiat contract pentru a vinde 30 kg griu, — „închei cu bucurie acest contract — spune el — că prin aceasta ştiu că îndeplinesc o îndatorie patriotică şi ajut şi eu pe muncitorii de la oraşe care ne trimit nouă atitea lucruri bune din fabricile lor". KOCSIS IOSIF corespondent Rezultate frumoase şi la Monor­ έn ultimele zile ţăranii muncitori din comuna Monor au contractat cu cooperativa 8.554 kg griu, 11.600 kg porumb, 4.070 kg floarea soarelui, 120 kg orz. Printre cei care au contractat ce­reale cu cooperativa se numără agi­tatorii circumscripţiei 17 ca Vasile Ţică, loan Drăgan de la nr. 15 şi Cira Onisia. Din alte circumscripţii Vasi­le Hagia de la nr. 218, loan Drăgan, Simion Dumitru, Dumitru Drăgan.­­Prin telefon, de la corespondenţa noastră MARIA UJICAI In două zile au contractat 1.100 kg cereale In satul Ercea, comuna Poarta, ra­ionul Reghin, deputatul Simion An­­done a reușit ca în zilele de 18—19 mai, împreună cu organele cooperati­vei, să contracteze în sectorul său de activitate 11.100 kg cereale. Cu toate că a avut aceste rezultate, tov. An­­done Simion continuă munca, știind că prin aceasta contribuie la asigura­rea pîinii clasei muncitoare. IGNAT PETRU corespondent O nouă întovărăşire zootehnică In pitoreasca vale unde se întinde comuna Tulgheş, ţăranii muncitori din satele Putna-Naghirez şi împre­jurimi au sărbătorit zilele trecute inaugurarea primei întovărăşiri zoo­tehnice pe această vale, căreia i-au­­dat numele „Zorile noi“. In noua în­tovărăşire s-au înscris 34 ţărani săraci şi mijlocaşi, cu o suprafaţă de peste 34 ha fitiala şi cu 102 oi. Majoritatea dintre actualii membri ai Întovărăşirii­ s-au înscris după vi­­­zita făcută nu de mult­­la intovără­­şirea zootehnica din Lunca de Sus, raionul Ciuc, unde au văzut cu ochii lor frumoasele realizări aie întovă­­răşiţilor. Pentru a-i cunoaşte sa a­­mintim cîţiva din aceia­ care au fost a Lunca: Emănoil Ţifrea, Teodor Moldovan, Dumitru Chindea, Hor­váth Venczel, Olaru Gheorghe etc., acum membri ai întovărăşirii. Din întovărăşire face parte şi bă­­trinul Ungureanu Dumitru al lui Gheorghe, în vîrstă de 75 ani care in timpul revoluţiei din 1917—1918 a stat de vorbă cu Lenin şi a luptat sub steagul Revoluţiei din Octombrie El s a înscris cu 4 jugăre finaţă şi 9 oi. Copiii săi Ştefan şi Ioana, de a­cuma oameni aşezaţi, cu familii, au urmat exemplul tatălui lor. Adunarea generală a întovărăşirii a ales în comitetul de conducere pe cei mai buni gospodari cum sunt: Vasile Onu, preşedinte, Gheorghe Ţepeş secretar-casier, Floarea Filimon Olaru, Iosef András, Dumitru B. Un­gureanu, membri. Majoritatea membrilor întovărăşirii sunt şi membri de partid, deputaţi, utemişti care şi-au luat angajamentul că vor munci în aşa ,fel ca întovă­răşirea lor să ajungă fruntaşă pe ra­­­ion’. ■" ' Cu această ocazie tov. Iosif Var­­gancsik, directorul S.M.T.-ului din Lăzarea, în numele întreprinderilor şi instituţiilor din oraşul Gheorgheni au oferit un dar noii întovărăşiri 8 oi, un patefon cu 6 plăci, 7 m­c lemn pentru construcţie, 2 familii albine, pelerine de ploaie pentru păstori, mobilier şi o scroafă. Colectiviştii din Ditrău au oferit în dar 5 oi cu lapte. Datorită muncii politice desfăşurată de organizaţia de bază din comună şi a noilor întovărăşiţi, 22 familii din satul Singeroasa au înaintat de curînd cereri pentru a forma şi ei o întovărăşire zootehnică.

Next