Steaua Roşie, iulie 1957 (Anul 6, nr. 509-517)

1957-07-03 / nr. 509

Toată atenţia aprovizionării staţiunilor balneo-climaterice Cu bucurie este întîmpinată de oamenii muncii ziua în care , se despart de colegii lor din fabrici, uzine sau instituţii pentru a pleca înţr-o staţiune balneo-climaterică la odihnă. In gară, peste tot, poţi auzi cuvintele: ,,Să ne scrii cum ajungi“. Şi, intr-adevăr, după sosire „noii veniţi dau „buzna“ la chioşcuri, căutînd să scrie despre ceea ce au găsit mai frumos în staţiune. Cei care au mai fost şi In anii trecuţi prin aceleaşi staţiuni scriu despre schimbările survenite, despre felul cum la Sovata-băi, pe lingă lucrările de între­ţinere, se execută lucrări de pavare, canalizare, şi că unitîţile co­merciale şi-au început activitatea la timp, majoritatea lor fiind bine aprovizionate. Dar, cu cită părere de rău trebuie să se gîndească la cei de la l.C.R.A. care nu reuşesc ca prin laboratorul lor, exis­tent la Sovata, să pună la dispoziţia bufeturilor preparate reci în sortimente variate. Nici cei de la I.R.I.A. nu depun destul interes în ce priveşte sporirea sortimentelor de preparate albe ca: franzele, cornuri etc. Ba, unii îşi amintesc că anul trecut ,,Aprozar“-ul avea de „gînd să facă o piaţetă. Anul acesta, după cum se vede, „Apro­zar“-^ continuă doar în „gînd“ executarea lucrărilor. Poate la toam­nă, cînd sezonul de băi nu va fi în ,,vîrf“, va lua fiinţă şi piaţeta mult aşteptată. Pe malul stîng al Oltului se află staţiunea Tuşnad-băi. Nici cei de aici nu vor putea scrie despre o aprovizionare prea bună. Cu toate că unităţile comerciale au deschis la timp unităţile lor de desfacere, aprovizionarea staţiunii suferă din cauza atitudinii de nepăsare a unora. Văzînd că între 13—18 iunie a. c. staţiunea nu a fost aprovizionată cu carne de porc, cei veniţi la odihnă au putut constata un adevăr: abatorul de la Miercurea Ciuc (I.R.I.C.) a refuzat să taie porcine deşi avea repartiţie suficientă, preferind să taie bovine a căror sortare la tăiere este mult mai uşoară, lată o lîp'ă serioasă care nu trebuie să se mai repete. Sau T.A.P.L.-ul neaprovizionînd staţiunea cu trufandale în suficientă măsură nu se pot prepara mîncăruri variate. Nu putem spune că „Aprozar“-ul nu este bine aprovizionat, dar lipsesc fructele (cireşe, căpşuni, vişine etc). Nici restaurantul „Csukás“, din apropierea lacului nu a fost reame­­najat. Lucrările mici dar importante ca spoieli interioare, revizuirea instalaţiei electrice etc., au fost defăsate, localul lăsînd o impresie deplorabilă. O altă staţiune balneo-climaterică renumită, nu numai prin îm­prejurimile sale pitoreşti dar recunoscută dincolo de hotarele ţării prin apele sale minerale, Borsecul se află în plin sezon. Zilnic ma­şinile transportă de la gara Topliţa „sus“ la Borsec noi serii de oameni ai muncii veniţi la odihnă. Faţă de ce'eialte staţiuni, aici, aprovizionarea cu cele necesare este mai bine organizată, dar după cum se vede activitatea „Aprozar“-u!ui şi aici lasă de dorit, mai ales în ce priveşte aprovizionarea cu zarzavaturi, legume şi fructe. Iată cum în plin sezon de vară (sezon de vîrf), anumite sectoa­re menite să aprovizioneze staţiunile cu cele necesare au rămas cu un pas în urmă. Ce este de făcut în astfel de situaţii ? Desigur nu procesele verbale de constatare sau multiplele şedinţe vor rezolva aceste probleme. Este necesar să se ia măsuri urgente de a se cpea condiţii optime pentru reuşita unei bune aprovizionări în spe­cial in timpul sezonului de vîrf. Mijloacele de transport pe aceasta perioadă trebuie întrebuinţate la maximum. Concomitent cu înde­plinirea planului de aprovizionare să se pună accent şi pe prepara­rea diferitelor sortimente de mîncăruri, atlt de solicitate de oamenii muncn veniţi la odihnă. Partidul şi guvernul nostru au creat condiţii optime pentru refacerea sănătăţii muncitorilor, iar altora, pentru a-şi petrece conce­diul de vară înlr-o staţiune de odihnă. Cu n,oi forţe aceştia urmează să se reîntoarcă la locurile lor de muncă. Comitetele raionale de partid au sarcina să controleze şi să tragă la răspundere (atunci cînd se constata o delăsare din partea organizaţiilor comerciale) pe cei chemaţi să aprovizioneze staţiunile balneo-climaterice cu cele necesare. Oamenii muncii veniţi in aceste staţiuni pentru odihnă să simtă din plin sprijinul preţios ce-1 acordă partidul nostru, pentru ca timpul petrecut de ei aici să fie plăcut, iar de binefacerile staţiunii să se bucure cu toţii din plin. De aceea se impune în mod imperios unităţilor comerciale ca în activitatea lor de deservite a consumatorilor să fie la înălţimea sarcinilor lor. Tinerii de la l.R.U.M. Reghin mo­bilizaţi de organizaţia U.T.M. au re­purtat o seamă de realizări în muncă in cinstea celui de-al VI-lea Festival al Tineretului şi Studenţilor de la Moscova. Un număr de 200 de tineri din secţiile de fabricaţie, montaj, va­goane şi clupe participă cu entuziasm Ia întrecerea socialistă. O realizare de seamă a tinerilor de aici este cîş­­tigarea primului loc în întrecerea so­cialistă în ramura metalurgiei pe în­treaga regiune. Pentru acest fapt, ei au obţinut dreptul ca tînărul Bucin Leon secretarul organizaţiei de bază pe întreprindere să-i reprezinte Ia Festivalul de la Moscova. Tinerii de la l.R.U.M. Reghin an urmat cu însufleţire iniţiativa tine­rilor de la uzinele „Progresul“ din Brăila. Astfel, în cinstea Festivalului ei au reuşit să realizeze o economie echivalentă cu manopera necesitată de repararea capitală a unei locomo­tive de cale ferată forestieră. Numai te luna mai s-au flcut economii de peste 11.000 lei la forţa motrică. Fiecare secţie, brigadă şi fiecare tinăr are carnet in care ţine evidenţa economiilor realizate. Ei folosesc cu chibzuinţă fiecare piesă veche, nituri, şuruburi pe care le recondiţionează. In afară de acestea mulţi tineri par­ticipă şi la întrecerea iniţiată de tine­rii inovatori de la fabrica „Encsel Mauriciu“ din Tg. Mureş. Tînărul Văradi Gheorghe de pildă a confec­ţionat un dispozitiv pentru călit şi îndoit arcuri de locomotive care se poate pune în practică la toate I.F.E.T.-urile din ţară precum şi la C.F.R. Cu ajutorul acestui dispozitiv se economisesc anual, numai la l.R.U.M. Reghin, peste 8.000 lei. Ti­­nărul Szöllösi Samoilă a confecţionat un dispozitiv pentru strunjirea excen­tricelor de la locomotive, prin care se asigură o înaltă calitate şi economie de material. Toi el a făcut un dispo­zitiv pentru străpunsul deodată a mai multor segmenţi, ridicînd consi­derabil productivitatea muncii. Tot în cinstea Festivalului tinerii de la l.R.U.M. Reghin au participat şi la acţiunea de strîngere a fierului vechi, colectind o cantitate de peste 28.000 kg de fier vechi. Pregătiţi pentru a începe recoltatul Mecanizatorii de la staţiunile de maşini şi tractoare din regiunea noas­tră sínt pregătiţi pentru a începe re­coltarea cerealelor. De curînd ei au terminat modificarea ultimelor şase secerători-legători. O parte din batoze au plecat deja la gospodăriile agricole colective unde vor treiera pe arii. Pyiti-u înlocuirea tractoarelor Y». D. 35 atît de necesare la dezmiriştire, S.M.T.-urile din regiunea noastră au primit 25 motoare K. D. care vor ac­ţiona batozele la treieriş pe arii. Pe toată perioada treieratului sínt electri­ficate pe cuprinsul regiunii noastre 29 arîf, asigurîndu-se astfel treieratul in bune condiţiuni şi noaptea. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VA! ANUL VI Nr. 509 Miercuri 3 iulie 1957 6 PAGINI - 20 BANI Fiecare produs cu un preţ de cost cît mai scăzut Peste 500.000 lei economii iniţiativa metalurgîştilor de la uzinele „I. C. Frimu“ Sinaia „Fie­care produs cu un preţ de cost cît mai scăzut“ a avut un puternic răsu­net pe întreg cuprinsul ţării. între­prinderile din industria metalurgică, constructoare de maşini, precum şi celelalte întreprinderi au analizat pro­fund această chemare, menită să în­tărească economia naţională, să ridice nivelul de trai al populaţiei prin în­deplinirea planului de producţie la toţi indicii şi în mod special asigura­rea unei scăderi simţitoare a preţului de cost, indice care oglindeşte activi­tatea calitativă a întreprinderilor. Şi în regiunea noastră Filatura de in de la Gheorghieni a răspuns la iniţiativa metalurgiştiior din Sinaia. După o consultare minuţioasă cu toţi muncitorii din cadrul întreprinderii s-a prevăzut în planul de măsuri, realizarea unei economii de 350.000 lei în primul semestru al anului şi o reducere simţitoare a preţului de cost. Pînă la 1 iunie a. c. s-a reuşit să se reducă preţul de cost cu 10,4 la sută. realizindu-se o economie de 528.000 lei, din care 140.000 lei au fost atribuiţi drept premii muncitorilor. Reducerea consumului specific schimbarea amestecului la materia primă prin întrebuinţarea proporţiei de cîlţi calitatea III în măsură mai mare fără scăderea calităţii firului, au fost factori care au contribuit la aceste succese. O raţionalizare importanta Recent inginerul chimist Puiu Vir­gil de la fabrica de piei şi mănuşi „Petőfi Sándor“ din Tg. Mureş, a prezentat comisiei pentru aplicarea propunerilor de inovaţii un proiect de perfecţionare tehnică, menit să contribuie la ridicarea productivităţii muncii în secţia de tăbăcit pieile. Propunerea constă m eliminare unei operaţii din procesul de tăbăcirc (coleitul). prin concentrarea soluţiei de hidroxid de calciu şi sulfura de sodiu la faza de cenuşerire pentru depărtarea părului şi a substanţelor albuminoase. Aplicată cu succes în procesul de tăbăcire, această raţionalizare, pe lingă faptul că reduce timpul de tă­­' ăcire a pieilor aduce mari econo­mii de soluţie, evaluate la suma de 20.000 lei anual. Cu planul semestrial Îndeplinit înainte de termen La 22 iunie a. c. U.I.L. Gheorghi­eni îşi avea depăşit planul pe pri­mul semestru al anului. La această dată întreprinderea avea dat peste In contul lunii iulie Şi muncitorii fabricii „Ludovic Minszki“ din Tg. Mureş lucrează cu dragoste pentru ca să poată şi ei contribui la înfăptuirea măsurilor lua­te de partid şi guvern cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salari­zare. Pînă la data de 26 iu fie muncitorii fabricii au dat peste planul semestrial 9 tone colofoniu, 700 menghine, 37,3 tone fierărie necesară pentru binale, piese de schimb tn valoare de 580.000 lei şi alte produse in valoare totală de 1.433.000 lei. Muncitorii fabricii lucrează deja tn contul ultimei de­cade din luna iulie. La înfăptuirea acestor frumoase realizări au contribuit printre alţii turnătorii Zsidó Carol, Drocea Iosif, Kovács loan, care zilnic realizează peste trei norme. plan 86 m c cherestea răşinoasă, 61 tone celuloză răşinoase, 1.312 m c de lăzi răşinoase, 410 m c lemn de mi­nă, 38 tone talaj industrial, 12.000 garnituri şipci export, 16.000 buc. ra­me ţigle etc. La realizarea acestor frumoase suc­­cese au contribuit foţi forestierii în­treprinderii evidenţiindu-se în mod special circulariştii Kalosi Lajos şi Bondor Pintitie care-şi îndeplinesc planul lunar In proporţie de 120— 150 la sută. Sortatoarele Jakab Er­zsébet şi Bîrsan Iulta de la fabrica de lăzi îşi îndeplinesc planul lunar in proporţie de 150—160 la sută iar Márton Laszlone şi Szabó Maria în proporţie de peste 120 !a sută. Aceste rezultate dovedesc că la U.I.L. Gheor­ghieni s-au creat deja condiţiile de bază în vederea punerii în aplicare, la 1 iulie a. c. a experimentării sistemu­lui de salarizare îmbunătăţit, ca una din măsurile luate de partid şi guvern in vederea ridicării continue a nivelu­lui de trai, material şi cultural al muncitorilor. Prin cooperativele meşteşugăreşti — De şase luni îl deţinem şi-l vom păstra încă. zice tovarăşul Kiss, şe­ful secţiei de confecţii arătînd spre un steag purpuriu cu litere aurite ce se găseşte intr-o vitrină la intrarea in secţie. Aşa am aflat că „confecţia“ cu cei 45 de fruntaşi ai ei, întrece in mod permanent celelalte secţii ale cooperativei meşteşugăreşti ,,Textila- Mureş“. : In sală sínt mai multe şiruri de mese la care pie­sele de îmbrăcăminte croite se calcă, se finisează. Pe alt rind sínt maşinile de cusut electrice, unde cel mai bine lucrează brigada păcii nr. 1 condusă de Adler Jozsefné. Lunar, aici, planul e depăşii în medie cu 5 la sută. La secţia de confecţii se fac cele mai multe econo­mii. In luna iunie din mate­rialele economisite s-au dat 50 costume-taioare, 500 că­măşi bărbăteşti şi altele. La îmbunătăţirea muncii sec­ţiei a contribuit mult intro­ducerea sistemului semisin cronic iniţiat de Kiss M., prin care producţia unui muncitor nu mai este con­diţionată de a altuia. In ur­ma acestui fapt productivi­tatea muncii a crescut cu 25 la sută iar cîştigurile mun­citorilor cu 300—400 lei. Ca noutate am aflat că intr-un viitor apropiat aici se vor produce semiconfecţii — a­­dică la magazinul ce se va deschide în acest scop, cum­părătorul îşi va putea ajusta haina după placul său. întrecerea la care a chemat toate coo­perativele meşteşugăreşti din regiu­ne, depăşindu-şi planul semestrial pînă la 20 iunie cu 26 la sută. Faza a doua a întrecerii continuă pînă la 23 August. ★ Interesantă este şi munca coopera­torilor de la „Ciocanul“. Şi aici mun­ca merge bine. încă din 3 iunie planul global de pro­ducţie pe semestru a fost îndeplinit. De atunci pînă la 22 iunie peste plan au fost făcute: 15 maşini de gătit îmbrăcate cu faianţă, (sor­timent a cărui fabricaţie a începui in luna iunie), 4 pompe „Elmo“ pentru dife­rite fabrici de zahăr, 6.000 maşini de stors fructe. In secţia de presaj lucrează şi brigada lui Csorna, recunos­cută ea foarte pricepută în fabricarea acestor maşini de stors. Balamale, ţesale pen­tru oiţe, Ugheane de alumi­niu se fac tot aici. Aproape numai tineri lu­crează la secţia de electro­­aparaiaj. Realizînd aparate electrice de la cele mai sim­ple pînă la tablouri de co­mandă pentru uzinele elec­trice, ei se achită deosebit de bine de munca lor. Şi la lăcăiuşeria mecanică se munceşte intens. Brigada condusă de Szakács Béla este in avans cu o lună. COVOARELE PERSANE DIN... TG. MUREŞ Urzeala din aţă pescărească fixată în gherghefuri de dimensiunea unui covor, datorită mişcării îndemînatice ale mîinilor lucrătoarelor se transfor­mă încetul cu încetul în adevărate opere de artă. Din fire de lină colo­rată, înnodate de urzeală, aşezate în MUREŞUL S/. . . NASTURII Cred că nu multă lume ştie că scoicile din Mureş sínt unica materie primă pe care se bazează producţia secţiei de nasturi. După ce cu maşina de tăiat se decupează discul a doi­­trei nasturi, aceştia sínt găuriţi unul cite unul. Nu mai e necesar să se sublinieze cită răbdare trebuie pen­tru asemenea muncă. Apoi nasturii de sidef sínt spălaţi cu clor şi albiţi prin încălzire. Aici Simon Valeria de la maşina de tăiat dă lunar cu cîte­­va mii de nasturi peste pian iar la maşina de găurit Kelemen Zzuzsa obţine o calitate deosebită. diferite feluri, se îmbină cele mai complicate motive arabe, armene, persane. Szabó Eliza şi Nagy Maria şi-au însuşit temeinic aria de a face covoare şi reuşesc să-şi depăşească planul cu 25 la sută. Minunatele co­voare cu model ferahan sau hiris lu­crate la „Textila-Mureş“ sínt mult apreciate peste hotare. Ele sînt ex­portate in Austria, U.R.S.S„ Elveţia R. D. Germană. Ţesătoria, vopsiloria, atelierele de croitorie de comandă sini secţii mai cunoscute în ceea ce priveşte pro­ducţia lor. In cinstea conferinţei Uniuni cooperaţiei meşteşugăreşti din regiune „Textila-Mureş“ a ciştigat DARURI PENTRU FESTIVAL Turnătoria a făcut o statuie repre­­zentînd un turnător, lăcătuşeria me­canică — un ferăstrău mecanic cu panglică, în miniatură. Zippen Fi­ning cu ajutorul tovarăşilor săi de la eleciroaparataj a confecţionat o sta­­tuietă care redă un marinar, cu o pipă mare iar alături de el o brichetă care funcţionează perfect. Nicovale mici ce pot fi întrebuinţate ca pres­­papier şi alte obiecte asemănătoare întrupează gindurile prieteneşti ale muncitorilor de la „Ciocanul“ pentru cei ce vor participa la sărbătoarea de la Moscova. E. CHERECHEŞ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID Şl AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE________________________ Realizări de seamă !n cinstea Festivalului DEBRECENI FERENCZ strungar fruntaş la cooperativa „Ciocanul", îşi depă­­reşte sistematic norma cu 150—180 la sută.

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék