Steaua Roşie, iulie 1957 (Anul 6, nr. 509-517)
1957-07-03 / nr. 509
Măsuri de experimentare a sistemului de salarizare LF.E.T. Reghin în pragul unui eveniment important Cu data de 1 iulie a. c., la I.F.E.T. Reghin, a început, in baza instrucţiunilor ministerului de resort, experimentarea măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii. Pentru buna reuşită a acestei importante acţiuni, încă de acum cîteva luni au fost întreprinse numeroase măsuri politice şi tehnico-organizatorice prin care s-au pregătit premizele experimentării sistemului de salarizare îmbunătăţit. In urma acţiunii de consultare a muncitorilor s-au făcut, din partea acestora, 114 propuneri preţioase din care mare parte au fost incluse în planul de măsuri tehnico-organizatorice. In baza planului de măsuri, în joc de un funicular vor mai intra treptat în funcţiune pină la data de 1 septembrie, alte 8 funiculare. Prin aceasta, transportul lemnului va fi mecanizat înlocuindu-se cărăușia particulară, ceea ce va însemna o economie anuală de cca. 1 milion lei. O altă măsură importantă este introducerea acordului global la 6 parchete de exploatare. Acest sistem de remunerare se va introduce până la 1 septembrie la încă 4 parchete. Pe lingă că se va accelera procesul de producţie, se obţine în felul acesta reducerea numărului de muncitori auxiliari şi ca urmare o scădere simţitoare a preţului de cost. Spre deosebire de acum cîteva luni, pe toată raza I.F.E.T.-ului producţia de doage se execută mecanizat cu ferăstraiele circulare, înlăturlndu-se confecţionarea lor prin cioplire. In felul acesta, costul producţiei unui mc doage a scăzut de la 120 lei la 50 lei. La parchetul nr. 34 ,Secuien“ toate fazele de muncă, începtnd de la fasonat și pînă la transportul lemnului la linia C.F.F. au fost mecanizate. Grupul electrogen instalat aici, servește de pildă, la fasonatul lemnului. Tractoarele C. T. 12 și C.D.35 execută trasul pînă la funicular, respectiv pînă la linia C.F.F. Măsurile prevăzute, privind extinderea metodei de exploatare a fagului în catarge şi în rînd, mangalizarea resturilor de exploatare şi a buturilor, prelungirea liniilor de covil în scopul eliminării cărăuşiei particulare, îmbunătăţirea condiţiilor de cazare şi de aprovizionare a muncitorilor şi multe altele, sunt menite să contribuie la buna reuşită a acţiunii de experimentare a sistemului de salarizare şi normare a muncii la I.F.E.T. Reghin. Un rodnic schimb de experienţa Zilele acestea, mai precis la 28 iunie a. c., colectivul de muncitori şi tehnicieni ai fabricii de cherestea U.I.L. Odorhei, au trăit un eveniment de seamă. După o lună de zile de la experimentarea noii metode de producţie cunoscută sub denumirea de metoda „Putna“, s-a trecut la analiza rezultatelor obţinute prin aplicarea acesteia, a avantajelor şi ciştigurior ce le-a adus întreprinderii şi muncitorilor aplicarea ei în producţie. Cu această ocazie au fost de faţă cite trei reprezentanţi (şeful producţiei, un muncitor fruntaş în producţie, preşedintele comitetului de întreprindere) al tuturor întreprinderilor de acest fel, aparţinătoare la T.IX. Miercurea Ciuc, pentru ca urmărindu-se, în cadrul schimbului de experienţa, pe baza datelor concrete, comparative, a observaţiilor fazelor de muncă la fața locului, noua metodă să se aplice in toate întreprinderile de acest gen. „Secretul“ metodei „Putna“ pe care noi l-am experimentat timp de o lună de zile (1—26 VI), urmînd ca în viitor să lucrăm numai pe baza acestei metode, să — au spus cei de la Odorhei — în următoarele: 1. — Depistarea rezervelor de productivitate în toate secţiile de producţie, prin analiza detailată şi consultarea colectivului de muncitori.. 2. — Munca de lămurire în rîndurile tehnicienilor asupra posibilităţilor de creştere a cîştigurilor prin folosirea rezervelor interne. 3. — Constituirea noilor formaţiuni de lucru omogene, pe baza propunerilor muncitorilor. 4. — Dotarea unora dintre secţiile de producţie cu utilaje noi şi mici mecanisme. Toate acestea au presupus reorganizarea brigăzilor şi reducerea numărului de muncitori la noile echipe de lucru stabilite în mod ştiinţific, eliminarea fluctuaţiilor, folosirea deplină a zilei de muncă cit şi introducerea cu succes a micii mecanizări. Dacă la trecut la depozitul de buşteni (U.I.L. Odorhei) la funcţia de retezători manuali erau folosiţi 16 muncitori, în prezent, prin introducerea ferăstraielor electrice „Akco“ numărul acestora s-a redus la jumătate, restul muncitorilor puţind fi întrebuinţaţi în alte munci. Acestea au permis ca la depozitul de buşteni, productivitatea muncii pe cap de muncitor, la timp de 8 ore să crească de la 4,630 mc la 5,079 mc (109 la sută). In acelaşi timp a crescut şi cîştigul mediu al muncitorilor de la 20,60 lei pe zi la 23,76 lei. La hala gaterelor numai „simpla“ organizare a lucrului la bandă, a felului cum sunt dispuşi muncitorii în faţa maşinilor, a combinării fazelor de muncă — cărător rămăşiţe, cărător rumeguş, cărător prisme — întruna singură, cărător rumeguş, s-a ajuns la o creştere a productivităţii muncii de la 1,821 mc la 2,022 mc (pe secţie), iar cîştigul mediu să crească de la 17,54 lei pe zi la 20,71 lei. Pe întreaga întreprindere, ca urmare a aplicării noii metode de organizare a muncii „Putna“ s-a ajuns ca pe totalul de muncitori, tehnicieni şi funcţionari să se înregistreze o creştere a productivităţii muncii de 21 la sută, crescînd concomitent şi câştigul mediu al acestora cu 13 la sută. Pe baza documentaţiei strict ştiinţifice, a urmăririi la mod practic a felului în care se aplică metoda „Putna“ la U.I.L. Odorhei, reprezentanţii celorlalte întreprinderi de acest fel din regiunea noastră au plecat hotărîţi ca în timpul cel mai scurt să se aplice şi în întreprinderile lor această metodă prin care va creşte mult producţia şi productivitatea muncii, cîştigurile muncitorilor. PE TEME ACTUALE Muncă culturală - contractări, achiziţii... — In cinstea zilei de 6 iulie, „Ziua internaţională a cooperaţiei“ — ne Informează corespondentul nostru voluntar din comuna Toaca, tov. Farcaş Dumitru — vă scriu cîteva aspecte din munca comisiei culturale a cooperativei „M. Eminescu“, cu centru în Ibăneşti, cît şi despre pregătirile ce se fac cu această ocazie. Din capul locului trebuie să arăt că succesele de care se bucură comisia culturală, toţi cooperatorii centrului Ibăneşti, se datoreşte faptului că planul general de acţiune al cooperativei a fost şi este şi planul comisiei culturale. La început, activitatea culturală a fost dusă de 27 artişti amatori, care prin elanul şi dragostea lor de muncă pregătesc şi prezintă în comunele Hodac, Ibăneşti, Toaca şi Ibăneşti- Pădure, diferite bucăţi corale şi piese de teatru, bucurindu-se de mult succes, popularizînd sarcinile cooperativei. Astfel, de manifestări s-au dat şi în raza altor centre cooperatiste, cum ar fi Gurghiu, Orşova, Caşva, Jabeniţa etc., stabilindu-se un real şi de folos schimb de experienţă. In prezent numărul artiştilor amatori a ajuns la mai bine de 50. Nu numai activitatea artistică caracterizează munca acestei comisii culturale. Difuzarea cărţii se face prin biblioteca cooperativei. Sub îngrijirea şi directa îndrumare a bibliotecarei Iacob Maria, cele 250 de volume de cărţi ale cooperativei, în mod permanent, sunt luate pentru citit de toţi membrii şi salariaţii cooperativei „M. Eminescu“. Cei 12 salariaţi ai centrului cooperatist în fiecare vineri fac revista presei, interne şi internaţionale, fiind în acelaşi timp şi buni propagandişti ai sarcinilor partidului, ai scopului omenirii progresiste — pacea atît de dorită. Intre căminul cultural şi comisia culturală există o strînsă legătură şi colaborare. Ultima conferinţă ţînută la căminul cultural cu tema „Contractările şi achiziţiile — sarcină actuală“, a avut darul de a lămuri masa de ţărani muncitori în sensul că deşi neavînd plan de contractări de cereale (sector de munte), pe baza exemplelor concrete, a avantajelor mari ce reprezintă sistemul de contractări şi achiziţii, să se contracteze pînă în prezent cu cooperativa peste 6.100 kg boabe de cereale. Nu este lipsită de importanţă nici colaborarea strînsă dintre comisia culturală şi comitetul executiv al cooperativei, cu organizaţiile de bază şi cu sfaturile populare din comunele învecinate, în munca de sprijinire şi de popularizare a marilor avantaje a lucrării pămîntului în comun. Comuniştii şi cooperatorii au fost printre primii care s-au înscris in întovărăşirile zootehnice din Hodac şi Ibăneşti Rezultatele muncii întovărăşiţilor stat folosite cu orice ocazie de comisia culturală, şi in scurtă vreme , pe baza avantajelor lucrării pămîntului in comun — noi Întovărăşiri se vor înfiinţa în comuna Toaca şi Ibăneşti. In cinstea Zilei cooperaţiei comisia culturală a luat măsuri ca echipa artistică de amatori să pregătească o serbare, în programul căreia să fie cuprinse bucăţi corale, declamaţi, diferite cîntece cit și piesa din „îndrumătorul cultural“ — „Gardul“. Pentru menţinerea drapelului Colectivul întreprinderii de reparaţii auto nr. 2 din Tg. Mureş, lucrează cu spor pentru ca să-şi poată menţine şi pe mai departe înalta distincţie „Drapelul roşu de fruntaşă pe ţară“. Montorii de motoare auto —■ Szegedi Ştefan, Moraru Ioan, lăcătuşii Mezei Francisc, Lukács Martin şi mulţi alţii de aici realizează zilnic cîte două şi chiar mai multe norme. Astfel, muncitorii întreprinderii au realizat cu cinste înainte de termen sarcina planului semestrial. Ei au terminat reparaţiile capitale la 42 autovehicole, cu 24 de zile înainte de termen, ceea ce înseamnă că în zilele economisite aceste autovehicole pot efectua cca. 400.000 tone/km. Prin folosirea mai raţională a capacităţii maşinilor şi a timpului de lucru productivitatea muncii a crescut faţă de plan cu 80%, realizînd totodată o economie de peste 80.000 lei la piese de schimb. Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii acestei întreprinderi sunt hotărîţi să realizeze planul anual în 11 luni. Cercetaţi cu atenţie culturile de cartofi Gîndacul din Colorado este duşmanul cel mai periculos al culturilor de cartofi. Pagubele produse de acest dăunător întrec pe cete provocate de lăcuste sau alţi dăunători ai culturilor de cîmp. In anul acesta au fos identificate focare, provocate de gîndacul din Colorado în regiunile Timişoara, Oradea, Baia Mare, Hunedoara şi la regiunea Cluj, regiune limitrofa cu regiunea noastră. Astfel, pericolul apariţiei acestui dăunător a devenit foarte mare, ştiut fiind că adultul gîndacului, cu ajutorul vîntului, poate zbura zilnic 30—80 km. Gîndacul din Colorado, se înmulţeşte foarte repede. O pereche de gîndaci poate da într-o vară peste 3 milioane urmaşi, care pot distruge complet 2,50 ha cartofi. Stăvilirea răspîndirii lui şi distrugerea focarelor ce ar putea exista nu se poate face decît descoperind aceste focare imediat ce ele apar. Gîndacul adult seamănă foarte mult ca formă cu buburuza, dar este de două ori mai mare, avînd culoarea galbenă spre galben-murdar, pe spinare are 11 pete negre, la partea dinainte și 10 dungi negre, la lungul ei. După aceste semne se pot uşor recunoaşte şi deosebi de alţi gîndaci. Ouăle stat alungite şi de culoare portocalie şi se găsesc pe dosul frunzelor. Larvele stat galben-portocalii şi se retrag, după ce s-au hrănit în măsură suficientă, în pămint de unde apoi iese (insecta) gîndacul. Pentru a se putea găsi mai lesne acest dăunător, trebuie să cunoaştem următoarele: ouăle se găsesc de obicei pe partea de jos a frunzei, în grămăjoare de cca. 30. Viermişorii stau pe dosul frunzelor cu care se hrănesc. Pe timp rece şi ploios gundacii se ascund în pământ, aşa că nu pot fi observaţi decît în zilele călduroase. Hotărirea Consiliului de Miniştri nr. 552 din 1949 stabileşte fiecărui cultivator obligaţia de a cerceta toate culturile de cartofi pe care le are. Acţiunea se organizează de către sfaturile populare comunale şi datoria fiecărui ţăran este de a participa la acest control, în aşa fel ca nici o parcelă cu cartofi, roşii, vinete şi ardei să nu rămână necontrolată. In cazul dacă se găseşte vreun gradac din Colorado trebuie anunţat imediat sfatul popular comunal. Planurile de investiţii trebuie îndeplinite la timp In ultima vreme s-a constatat că o seamă de întreprinderi nu acordă atenţia cuvenită folosirii ritmice a fondurilor de investiţii, ci lucrează în salturi, lăsînd cheltuirea acestora pentru ultimele luni ale anului, sau pentru ultimele zile ale fiecărei luni folosindu-le într-un mod cu totul neeconomicos. Numai aşa se explică că planul iniţial de aprovizionare şi lucrările de construcţii nu se respectă, fondurile folosindu-se pentru confecţionarea unor obiecte de mobilier ce nu prezintă urgenţă.in raza de activitate a Direcţiei Băncii de Investiţii din Tg. Mureş există o serie de Întreprinderi care-şi respectă planul, folosind judicios fondul de investiţii. Documentaţiile tehnice au fost depuse de către întreprinderi la Banca de Investiţii în proporţie de 96 la sută, în vederea admiterii lor la finanţare Realizările fizice faţă de planul valoric pe semestrul I al anului 1957 au fost, la data de 31 mai, de 75 la sută. Există întreprinderi unde conducerea şi mai ales responsabilul cu investiţiile urmăresc îndeaproape executarea ritmică a lucrărilor de investiţii. Aşa de pildă, fabrica de cărămizi „Mureşeni“ planul de investiţii pe semestrul 1/1957 l-a realizat pînă la data de 3 mai În proporţie de 90 la sută. Acest lucru dovedeşte că şi inspectorul băncii a urmărit îndeaproape realizarea planului fizic. Este demn de amintit realizarea fizică a planurilor de investiţii la Direcţia P.T.T. Tg. Mureş care pină la data de 31 mai a. c. a atins proporţia de 88 la sută, la clinica de pediatrie în proporţie de 118 la sută, la I.MF. Tg. Mureş în proporţie de 97 la sută, la întreprinderile comunale în proporţie de 88 la sută. Nu acelaşi lucru putem afirma Insa despre unele întreprinderi unde des documentaţia tehnică a fost depusă în termen, realizarea fizică a planului nu este îndeplinită la timp. Din lipsa unei preocupări permanente din partea conducerii întreprinderii de industrializare a cărnii — abator—Tg. Mureş, unde responsabil cu investiţiile este Fodor Ernest, realizarea fizică în semestrul 1/1957 la data de 31 mai a. c. Însuma numai 33 la sută. Această întreprindere a avut lucrări de investiţii care trebuiau terminate pină la data de 31 decembrie 1956. La aceastădată lucrările se aflau într-un stadiu înapoiat fapt pentru care s-a prelungit termenul de executare a lucrărilor pâă la data de 31 martie 1957, dată la care I.R.I.C. abator se afla cu lucrările tot în același stadiu ca și în decembrie anul trecut. Mai mult, nici pâaă în prezent nu a reușit să termine lucrările. Deși a fost sezisată in repetate rînduri de către inspectorul bănciî pentru accelerarea lucrărilor, nu a luat măsuri de executarea lor ritmică, fapt pentru care plănui fizic pe semestrul I al anului In curs nu va fi realizat. I.C.I.A. Tg. Mureş a început lucrările de la lag căsătoria din Cipău încă în anul 1954. Din cauza unor lucrări mărunte de instalaţie şi finisare nu a fost dată în folosinţă nici pînă în prezent. Aici, vina principală o poartă unitatea nr. 2 din cadrul Trustului regional de construcţii locale, care nu s-a străduit să termine lucrările. Deşi conducerea I.C.I.A. a intervenit în repetate rînduri pe lingă conducerea trustului în acest scop, nu s-a întreprins nimic. Se întlmplă uneori ca fondul de investiţii să fie irosit într-un mod cu totul neadmis. Aşa de pildă, tot la Cipău anul trecut, în timpul iernii, s-au executat lucrări de pavare. Lucrările nefiind protejate în timpul executării lor au îngheţat, trebuind să fie refăcute. Tot aici, locuinţele muncitoreşti nu au fost date în folosinţă pentru faptul că tencuielile au trebuit refăcute, fiind prost executate. Mai sunt încă o serie de lucrări mărunte ca pardoseli de mozaic, parchetare, care contribuie la întîrzierea dării în folosinţă a acestor locuinţe. Formalism la executarea lucrărilor se manifestă în faptul că la data de 22 aprilie 1957, s-a Încheiat pentru aceste lucrări o minută între beneficiar şi Trustul de construcţii. Punctele din minută nu au fost respectate. Inginerul Vasikovschi (Unitatea nr. 2) motivează această tărăgănare a lucrărilor prin îmbolnăvirea şefului de şantier. Trustul de construcţii trebuie să analizeze temeinic stadiul lucrărilor şi să ia măsuri urgente pentru a înlătura „asalturile“ in lucrări şi să le execute ritmic şi la timpul prevăzut. O slabă preocupare în ce priveşte realizarea fizică a planului de investiţii se observă şi la O.C.L. „Alimentara“, I.G.L. Tg. Mureş, fabrica de mobile „Simo Géza“ din Tg. Mureş şi căminul şcolii din Apalina. Aflindu-ne la sfîrşitul semestrului , conducerile întreprinderilor au ca sarcină de a analiza în mod amănunţit stadiul lucrărilor de investiţii şi să ia măsuri pentru a evita aglomerarea acestora pentru ultimul trimestru al anului, atunci, cînd nici timpul nu este favorabil unor astfel de lucrări, iar întreprinderea executorie este suprasolicitată. Conducerile întreprinderilor trebuie să respecte cu strictețe termenele de executare a lucrărilor, să gospodărească chibzuit Fondurile de investiţii şi să asigure îndeplinirea lor ritmică. T. ST. Prin grădina de legume In partea dreaptă a Mureşului, lîngă noua fabrică de oxigen, se întinde pe o suprafaţă de aproape 40 ha grădina de legume a gospodăriei agro-zootehnice de pe lîngă sfatul popular regional. Locul bun, corespunzător culturii legumelor şi zarzavaturilor ca şi oamenii pricepuţi ce lucrează aici fac din grădină o adevărată şcoală şi un izvor nesecat de venituri. Sarcina celor ce lucrează în grădină e să alimenteze toate cantinele din oraşul Tg.-Mureş cu legume şi zarzavaturi proaspete. In acest scop încă din anul trecut s-a construit o seră unde în cursul iernii şi al primăverii timpurii se produc legume şi zarzavaturi. Din seră au fost vîndute cantinelor în perioada februarie—aprilie peste 7297 căpăţini salată, 10.200 buc. ardei iuţi, 6.462 legături ridichi, 1246 kg castraveţi, peste 346 kg dovlecei etc. In perioada mai—iunie din grădina de legume a gospodăriei agro-zootehnice a fost dată pentru consum cantinelor o cantitate de peste 10.500 kg salată verde, 6.476 kg gulioare, 8.500 kg spanac, însemnate cantităţi de morcovi, varză de vară, ceapă verde etc. Pe tarlaua de 4 ha stat cultivate pătlăgelele roşii. Lucreţia Moldovan, Silvia Dăndărău, Ana Pintea, Ileana Nagy, Ana Felii şi altele prind cu grijă tulpinele, rup copilii, apoi te leagă cu sfoară. Frunzele roşiilor poartă încă urmele zemei bordoleze semn că nu de mult au fost stropite. Printre pătlăgelele roşii cîteva femei plantează răsaduri de varză de toamnă. Tufele roşiilor stat încărcate cu flori galbene şi pătlăgele încă verzi. Se aşteaptă la cel puţin 8—10 kg roşii de la o tulpină. Printre muncitorii de toate virstele ce împînzesc grădina îşi găseşte totdeauna de lucru brigadierul legumicol. Andrei Berekméri, vechi grădinar, cu multă experienţă în cultivarea ardeilor dulci în răsadniţe. In mod experimental a plantat în răsadniţele japoneze răsadurile de vinete ale căror flori şi fruct liliachiu împodobesc grădina. Intr-un colţ al grădinii, adăpostite de cîteva tocuri de răsadniţe, cresc peste 500 crizanteme. Iată că nici floricaHura nu a scăpat din preocuparea harnicilor legumicultori. Pe vreo cîteva hectare sunt pregătite canalele necesare irigării vinetelor, ardeiului, conopidei, verzei de vară etc. Cele două brigăzi ce lucrează în grădină reuşesc să întreţină culturile curate fără buruieni. Muncitorii, în majoritate din împrejurimi, lucrează cu plăcere, învaţă o meserie bună şi realizează cîştiguri frumoase. Pretutindeni, pe întinsa grădină se lucrează cu spor. Unii recoltează varză, alţii conopidă, salată etc. Zilnic se predau cantinelor 30—50.000 kg legume şi zarzavaturi.