Steaua Roşie, iulie 1957 (Anul 6, nr. 509-517)

1957-07-03 / nr. 509

Măsuri de experimentare a sistemului de salarizare LF.E.T. Reghin în pragul unui eveniment important Cu data de 1 iulie a. c., la I.F.E.T. Reghin, a început, in baza instrucţiunilor ministerului de resort, experimentarea măsurilor de îmbu­nătăţire a sistemului de salarizare şi normare a muncii. Pentru buna reuşită a acestei im­portante acţiuni, încă de acum cîte­­va luni au fost întreprinse numeroase măsuri politice şi tehnico-organizato­­rice prin care s-au pregătit premizele experimentării sistemului de salariza­re îmbunătăţit. In urma acţiunii de consultare a muncitorilor s-au făcut, din partea acestora, 114 propuneri­ preţioase din care mare parte au fost incluse în planul de măsuri tehnico-organizato­­rice. In baza planului de măsuri, în joc de un funicular vor mai intra treptat în funcţiune pină la data de 1 septembrie, alte 8 funiculare. Prin aceasta, transportul lemnului va fi mecanizat înlocuindu-se cărăușia particulară, ceea ce va însemna o economie anuală de cca. 1 milion lei. O altă măsură importantă este in­troducerea acordului global la 6 par­chete de exploatare. Acest sistem de remunerare se va introduce până la 1 septembrie la încă 4 parchete. Pe lingă că se va accelera procesul de producţie, se obţine în felul acesta reducerea numărului de muncitori au­xiliari şi ca urmare o scădere simţi­toare a preţului de cost. Spre deosebire de­ acum cîteva luni, pe toată raza I.F.E.T.-ului producţia de doage se execută mecanizat cu ferăstraiele circulare, înlăturlndu-se confecţionarea lor prin cioplire. In fe­lul acesta, costul producţiei unui mc doage a scăzut de la 120 lei la 50 lei. La parchetul nr. 34 ,­Secuien“ toa­te fazele de muncă, începtnd de la fasonat și pînă la transportul lemnu­lui la linia C.F.F. au fost mecaniza­te. Grupul electrogen instalat aici, servește de pildă, la fasonatul lem­nului. Tractoarele C. T. 12 și C.D.35 execută trasul pînă la funicular, res­pectiv pînă la linia C.F.F. Măsurile prevăzute, privind extin­derea metodei de exploatare a fagului în catarge şi în rînd, mangalizarea resturilor de exploatare şi a buturi­lor, prelungirea liniilor de covil în scopul eliminării cărăuşiei particula­re, îmbunătăţirea condiţiilor de caza­re şi de aprovizionare a muncitori­lor şi multe altele, sunt menite să contribuie la buna reuşită a acţiunii de experimentare a sistemului de sa­larizare şi normare a muncii la I.F.E.T. Reghin. Un rodnic schimb de experienţa Zilele acestea, mai precis la 28 iu­nie a. c., colectivul de muncitori şi tehnicieni ai fabricii de cherestea U.I.L. Odorhei, au trăit un eveni­ment de seamă. După o lună de zile de la­ experimentarea noii metode de producţie cunoscută sub denumirea de metoda „Putna“, s-a trecut la a­naliza rezultatelor obţinute prin a­­plicarea acesteia, a avantajelor şi ciştigurior ce le-a adus întreprinde­rii şi muncitorilor aplicarea ei în pro­ducţie. Cu această ocazie au fost de faţă cite trei­ reprezentanţi (şeful producţiei, un muncitor fruntaş în producţie, preşedintele comitetului de întreprindere) al tuturor întreprin­derilor de acest fel, aparţinătoare la T.IX. Miercurea Ciuc, pentru ca ur­­mărindu-se, în cadrul schimbului de experienţa, pe baza datelor concrete, comparative, a observaţiilor fazelor de muncă la fața locului, noua meto­dă să se aplice in toate întreprinde­rile de acest gen. „Secretul“ metodei „Putna“ pe ca­re noi l-am experimentat timp de o lună de zile (1—26 VI), urmînd ca în viitor să lucrăm numai pe baza a­­­­cestei metode, s­ă­ — au spus cei de la Odorhei — în următoarele: 1. — Depistarea rezervelor de pro­ductivitate în toate secţiile de pro­ducţie, prin analiza detailată şi con­sultarea colectivului de muncitori.. 2. — Munca de lămurire în rîndu­­rile tehnicienilor asupra posibilităţi­lor de creştere a cîştigurilor prin fo­losirea rezervelor interne. 3. — Constituirea noilor forma­ţiuni de lucru omogene, pe baza pro­punerilor muncitorilor. 4. — Dotarea unora dintre secţiile de producţie cu utilaje noi şi mici mecanisme. Toate acestea au presupus reorga­nizarea brigăzilor şi reducerea nu­mărului de muncitori la noile echipe de lucru stabilite în mod ştiinţific, eliminarea fluctuaţiilor, folosirea de­plină a zilei de muncă cit şi intro­ducerea cu succes a micii mecanizări. Dacă la trecut la depozitul de buş­teni (U.I.L. Odorhei) la funcţia de retezători manuali erau folosiţi 16 muncitori, în prezent, prin introduce­rea ferăstraielor electrice „Akco“ nu­mărul acestora s-a redus la jumătate, restul muncitorilor puţind fi între­buinţaţi în alte munci. Acestea au per­mis ca la depozitul de buşteni, pro­ductivitatea muncii pe cap de mun­citor, la timp de 8 ore să crească de la 4,630 mc la 5,079 mc (109 la sută). In acelaşi timp a crescut şi cîşti­­gul mediu al muncitorilor de la 20,60 lei pe zi la 23,76 lei. La hala gaterelor numai „simpla“ organizare a lucrului la bandă, a fe­lului cum sunt dispuşi muncitorii în faţa maşinilor, a combinării faze­lor de muncă — cărător rămă­şiţe, cărător rumeguş, cărător prisme — întruna singură, cără­tor rumeguş, s-a ajuns la o creştere a productivităţii muncii de la 1,821 mc la 2,022 mc (pe secţie), iar cîş­­tigul mediu să crească de la 17,54 lei pe zi la 20,71 lei. Pe întreaga între­prindere, ca urmare a aplicării noii metode de organizare a muncii „Put­na“ s-a ajuns ca pe totalul de mun­citori, tehnicieni şi funcţionari să se înregistreze o creştere a productivită­ţii muncii de 21 la sută, crescînd concomitent şi câştigul mediu al a­­cestora cu 13 la sută. Pe baza documentaţiei strict ştiin­ţifice, a urmăririi la mod practic a felului în care se aplică metoda „Putna“ la U.I.L. Odorhei, reprezen­tanţii celorlalte întreprinderi de a­­cest fel din regiunea noastră au ple­cat hotărîţi ca în timpul cel mai scurt să se aplice şi în întreprinderile lor această metodă prin care va creşte mult producţia şi productivitatea muncii, cîştigurile muncitorilor. PE TEME ACTUALE Muncă culturală - contractări, achiziţii... — In cinstea zilei de 6 iulie, „Ziua internaţională a cooperaţiei“ — ne Informează corespondentul nostru vo­luntar din comuna Toaca, tov. Far­­caş Dumitru — vă scriu cîteva aspecte din munca comisiei culturale a cooperativei „M. Eminescu“, cu centru în Ibăneşti, cît şi despre pre­gătirile ce se fac cu această ocazie. Din capul locului trebuie să arăt că succesele de care se bucură comisia culturală, toţi cooperatorii centrului Ibăneşti, se datoreşte faptului că pla­nul general de acţiune al cooperativei a fost şi este şi planul comisiei cul­turale. La început, activitatea culturală a fost dusă de 27 artişti amatori, care prin elanul şi dragostea lor de mun­că pregătesc şi prezintă în comunele Hodac, Ibăneşti, Toaca şi Ibăneşti- Pădure, diferite bucăţi corale şi pie­se de teatru, bucurindu-se de mult succes, popularizînd sarcinile coope­rativei. Astfel, de manifestări s-au dat şi în raza altor centre coopera­tiste, cum ar fi Gurghiu, Orşova, Caşva, Jabeniţa etc., stabilindu-se un real şi de folos schimb de experienţă. In prezent numărul artiştilor ama­tori a ajuns la mai bine de 50. Nu numai activitatea artistică ca­racterizează munca acestei comisii culturale. Difuzarea cărţii se face prin biblioteca cooperativei. Sub în­grijirea şi directa îndrumare a biblio­tecarei Iacob Maria, cele 250 de vo­lume de cărţi ale cooperativei, în mod permanent, sunt luate pentru citit de toţi membrii şi­ salariaţii cooperativei „M. Eminescu“. Cei 12 salariaţi ai centrului cooperatist în fiecare vineri fac revista presei, interne şi interna­ţionale, fiind în acelaşi timp şi buni propagandişti ai sarcinilor partidului, ai scopului omenirii progresiste — pacea atît de dorită. Intre căminul cultural şi comisia culturală există o strînsă legătură şi colaborare. Ultima conferinţă ţînută la căminul cultural cu tema „Con­tractările şi achiziţiile — sarcină ac­tuală“, a avut darul de a lămuri ma­sa de ţărani muncitori în sensul că deşi neavînd plan de contractări de cereale (sector de munte), pe baza exemplelor concrete, a avantajelor mari ce re­prezintă sistemul de con­tractări şi achiziţii, să se contracteze pînă în prezent cu cooperativa peste 6.100 kg boabe de cereale. Nu este lipsită de importanţă nici colaborarea strînsă dintre comisia culturală şi comitetul executiv al coo­perativei, cu organizaţiile de bază şi cu sfaturile populare din comunele în­vecinate, în munca de sprijinire şi de popularizare a marilor avantaje a lucrării pămîntului în comun. Comu­niştii şi cooperatorii au fost printre primii care s-au înscris in întovără­şirile zootehnice din Hodac şi Ibăneşti Rezultatele muncii întovărăşiţilor stat folosite cu orice ocazie de comisia culturală, şi in scurtă vreme , pe baza avantajelor lucrării pămîntului in comun — noi Întovărăşiri se vor înfiinţa în comuna Toaca şi Ibăneşti. In cinstea Zilei cooperaţiei comisia culturală a luat măsuri ca echipa ar­tistică de amatori să pregătească o serbare, în programul căreia să fie cuprinse bucăţi corale, declamaţi, di­ferite cîntece cit și piesa din „îndru­mătorul cultural“ — „Gardul“. Pentru menţinerea drapelului Colectivul întreprinderii de repa­raţii auto nr. 2 din Tg. Mureş, lucrea­ză cu spor pentru ca să-şi poată men­ţine şi pe mai departe înalta distinc­ţie „Drapelul roşu de fruntaşă pe ţară“. Montorii de motoare auto —■ Szegedi Ştefan, Moraru Ioan, lăcătuşii Mezei Francisc, Lukács Martin şi mulţi alţii de aici realizează zilnic cîte două şi chiar mai multe norme. Astfel, mun­citorii întreprinderii au realizat cu cinste înainte de termen sarcina pla­nului semestrial. Ei au terminat re­paraţiile capitale la 42 autovehicole, cu 24 de zile înainte de termen, ceea ce înseamnă că în zilele economisite aceste autovehicole pot efectua cca. 400.000 tone/km. Prin folosirea mai raţională a ca­pacităţii maşinilor şi a timpului de lucru productivitatea muncii a crescut faţă de plan cu 80%, realizînd tot­odată o economie de peste 80.000 lei la piese de schimb. Muncitorii, teh­nicienii şi funcţionarii acestei între­prinderi sunt hotărîţi să realizeze pla­nul anual în 11 luni. Cercetaţi cu atenţie culturile de cartofi Gîndacul din Colorado este duşma­­nul cel mai periculos al culturilor de cartofi. Pagubele produse de acest dăunător întrec pe cete provocate de lăcuste sau alţi dăunători ai culturi­lor de cîmp. In anul acesta au fos identificate focare, provocate de gîndacul din Co­lorado în regiunile Timişoara, Ora­dea, Baia Mare, Hunedoara şi la re­giunea Cluj, regiune limitrofa cu re­giunea noastră. Astfel, pericolul a­­pariţiei acestui dăunător a devenit foarte mare, ştiut fiind că adultul gîndacului, cu ajutorul vîntului, poate zbura zilnic 30—80 km. Gîndacul din Colorado, se înmul­ţeşte foarte repede. O pereche de gîndaci poate da într-o vară peste 3 milioane urmaşi, care pot distruge complet 2,50 ha cartofi. Stăvilirea răspîndirii lui şi distru­gerea focarelor ce ar putea exista nu se poate face decît descoperind aceste focare imediat ce ele apar. Gîndacul adult seamănă foarte mult ca formă cu buburuza, dar este de două ori mai mare, avînd culoarea galbenă spre galben-murdar, pe spi­nare are 11 pete negre, la partea di­nainte și 10 dungi negre, la lungul ei. După aceste semne se pot uşor recunoaşte şi deosebi de alţi gîn­­daci. Ouăle stat alungite şi de cu­loare portocalie şi se găsesc pe dosul frunzelor. Larvele stat galben-porto­­calii şi se retrag, după ce s-au hră­nit în măsură suficientă, în pămint de unde apoi iese (insecta) gîndacul. Pentru a se putea găsi mai lesne acest dăunător, trebuie să cunoaştem următoarele: ouăle se găsesc de obi­cei pe partea de jos a frunzei, în gră­măjoare de cca. 30. Viermişorii stau pe dosul frunzelor cu care se hrănesc. Pe timp rece şi ploios gundacii se ascund în pământ, aşa că nu pot fi observaţi decît în zilele călduroase. Hotărirea Consiliului de Miniştri nr. 552 din 1949 stabileşte fiecărui cultivator obligaţia de a cerceta toate culturile de cartofi pe care le are. Acţiunea se organizează de către sfa­turile populare comunale şi datoria fiecărui ţăran este de a participa la acest control, în aşa fel ca nici o parcelă cu cartofi, roşii, vinete şi ar­dei să nu rămână necontrolată. In cazul dacă se găseşte vreun gradac din Colorado trebuie anunţat ime­diat sfatul popular comunal. Planurile de investiţii trebuie îndeplinite la timp In ultima vreme s-a constatat că o seamă de întreprinderi nu acordă atenţia cuvenită folosirii ritmice a fondurilor de investiţii, ci lucrează în salturi, lăsînd cheltuirea acestora pentru ultimele luni ale anului, sau pentru ultimele zile ale fiecărei luni folosindu-le într-un mod cu totul neeconomicos. Numai aşa se explică că planul iniţial de aprovizionare şi lucrările de construcţii nu se respec­tă, fondurile folosindu-se pentru con­fecţionarea unor obiecte de mobilier ce nu prezintă urgenţă.­in raza de activitate a Direcţiei Băncii de Investiţii din Tg. Mureş există o serie de Întreprinderi care-şi respectă planul, folosind judicios fon­dul de investiţii. Documentaţiile tehnice au fost de­puse de către întreprinderi la Banca de Investiţii în proporţie de 96 la sută, în vederea admiterii lor la fi­nanţare Realizările fizice faţă de planul valoric pe semestrul I al anu­lui 1957 au fost, la data de 31 mai, de 75 la sută. Există întreprinderi unde conduce­rea şi mai ales responsabilul cu inves­tiţiile urmăresc îndeaproape executarea ritmică a lucrărilor de investiţii. Aşa de pildă, fabrica de cărămizi „Mure­şeni“ planul de investiţii pe semestrul 1/1957 l-a realizat pînă la data de 3­ mai În proporţie de 90 la sută. Acest lucru dovedeşte că şi inspectorul băn­cii a urmărit îndeaproape realizarea planului fizic. Este demn de amintit realizarea fizică a planurilor de inves­tiţii la Direcţia P.T.T. Tg. Mureş care pină la data de 31 mai a. c. a atins proporţia de 88 la sută, la clinica de pediatrie în proporţie de 118 la sută, la I.MF. Tg. Mureş în proporţie de 97 la sută, la întreprinderile comunale în proporţie de 88 la sută. Nu acelaşi lucru putem afirma Insa despre unele întreprinderi unde des documentaţia tehnică a fost depusă în termen, realizarea fizică a planului nu este îndeplinită la timp. Din lipsa unei preocupări permanente din partea conducerii întreprinderii de industria­lizare a cărnii — abator—Tg. Mureş, unde responsabil cu investiţiile este Fodor Ernest, realizarea fizică în se­mestrul 1/1957 la data de 31 mai a. c. Însuma numai 33 la sută. Această în­treprindere a avut lucrări de investiţii care trebuiau terminate pină la data de 31 decembrie 1956. La această­­dată lucrările se aflau într-un stadiu îna­poiat fapt pentru care s-a prelungit termenul de executare a lucrărilor pâă la data de 31 martie 1957, dată la care I.R.I.C. abator se afla cu lu­crările tot în același stadiu ca și în decembrie anul trecut. Mai mult, nici pâaă în prezent nu a reușit să termine lucrările. Deși a fost sezisată in repetate rînduri de către inspectorul bănciî pentru accelerarea lucrărilor, nu a luat măsuri de executarea lor rit­mică, fapt pentru care plănui fizic pe semestrul I al anului In curs nu va fi realizat. I.C.I.A. Tg. Mureş a început lu­crările de la lag căsătoria din Cipău încă în a­­nul 1954. Din cauza unor lucrări mărunte de instalaţie şi fini­sare nu a fost dată în folosinţă nici pînă în prezent. Aici, vina principală o poartă unitatea nr. 2 din cadrul Trustului regional de construcţii lo­cale, care nu s-a străduit să termine lucrările. Deşi conducerea I.C.I.A. a intervenit în repetate rînduri pe lingă conducerea trustului în acest scop, nu s-a întreprins nimic. Se întlmplă uneori ca fondul de investiţii să fie irosit într-un mod cu totul neadmis. Aşa de pildă, tot la Cipău anul trecut, în timpul ier­nii, s-au executat lucrări de pavare. Lucrările nefiind protejate în timpul executării lor au îngheţat, trebuind să fie refăcute. Tot aici, locuinţele muncitoreşti nu au fost date în fo­losinţă pentru faptul că tencuielile au trebuit refăcute, fiind prost executate. Mai sunt încă o serie de lucrări mă­runte ca pardoseli de mozaic, parche­­tare, care contribuie la întîrzierea dării în folosinţă a acestor locuinţe. Formalism la executarea lucrărilor se manifestă în faptul că la data de 22 aprilie 1957, s-a Încheiat pentru aceste lucrări o minută între beneficiar şi Trustul de construcţii. Punctele din minută nu au fost respectate. Ingi­nerul Vasikovschi (Unitatea nr. 2) motivează această tărăgănare a lu­crărilor prin îmbolnăvirea şefului de şantier. Trustul de construcţii trebuie să analizeze temeinic stadiul lucrări­lor şi să ia măsuri urgente pentru a înlătura „asalturile“ in lucrări şi să le execute ritmic şi la timpul prevăzut. O slabă preocupare în ce priveşte realizarea fizică a planului de inves­tiţii se observă şi la O.C.L. „Ali­mentara“, I.G.L. Tg. Mureş, fabrica de mobile „Simo Géza“ din Tg. Mu­reş şi căminul şcolii din Apalina. Aflindu-ne la sfîrşitul semestrului , conducerile întreprinderilor au ca sarcină de a analiza în mod amănun­ţit stadiul lucrărilor de investiţii şi să ia măsuri pentru a evita aglome­rarea acestora pentru ultimul trimes­tru al anului, atunci, cînd nici tim­pul nu este favorabil unor astfel de lucrări, iar întreprinderea executorie este suprasolicitată. Conducerile în­treprinderilor trebuie să respecte cu strictețe termenele de executare a lucrărilor, să gospodărească chibzuit Fondurile de investiţii şi să asigure îndeplinirea lor ritmică. T. ST. Prin grădina de legume In partea dreaptă a Mureşului, lîngă noua fabrică de oxigen, se întinde pe o suprafaţă de aproape 40 ha grădina de legume a gospodăriei agro-zoo­­tehnice de pe lîngă sfatul popular regional. Locul bun, corespunzător culturii le­gumelor şi zarzavaturilor ca şi oa­menii pricepuţi ce lucrează aici fac din grădină o adevărată şcoală şi un izvor nesecat de venituri. Sarcina celor ce lucrează în gră­dină e să alimenteze toate cantinele din oraşul Tg.-Mureş cu legume şi zarzavaturi proaspete. In acest scop încă din anul trecut s-a construit o seră unde în cursul iernii şi al primăverii timpurii se produc legume şi zarzavaturi. Din seră au fost vîndute cantinelor în pe­rioada februarie—aprilie peste 7297 căpăţini salată, 10.200 buc. ardei iuţi, 6.462 legături ridichi, 1246 kg castra­veţi, peste 346 kg dovlecei etc. In pe­rioada mai—iunie din grădina de le­gume a gospodăriei agro-zootehnice a fost dată pentru consum cantinelor o cantitate de peste 10.500 kg salată verde, 6.476 kg gulioare, 8.500 kg spanac, însemnate cantităţi de mor­covi, varză de vară, ceapă verde etc. Pe tarlaua de 4 ha stat cultivate pătlăgelele roşii. Lucreţia Moldovan, Silvia Dăndărău, Ana Pintea, Ileana Nagy, Ana Felii şi altele prind cu grijă tulpinele, rup copilii, apoi te leagă cu sfoară. Frunzele roşiilor poartă încă urmele zemei bordoleze semn că nu de mult au fost stropite. Printre pătlăgelele roşii cîteva femei plantează răsaduri de varză de toam­nă. Tufele roşiilor stat încărcate cu flori galbene şi pătlăgele încă verzi. Se aşteaptă la cel puţin 8—10 kg roşii de la o tulpină. Printre muncitorii de toate virstele ce împînzesc grădina îşi găseşte tot­deauna de lucru brigadierul legumicol. Andrei Berekméri, vechi grădinar, cu multă experienţă în cultivarea ardei­lor dulci în răsadniţe. In mod expe­rimental a plantat în răsadniţele ja­poneze răsadurile de vinete ale căror flori şi fruct liliachiu împodobesc grădina. Intr-un colţ al grădinii, adăpostite de cîteva tocuri de răsadniţe, cresc peste 500 crizanteme. Iată că nici floricaHura nu a scăpat din preocu­parea harnicilor legumicultori. Pe vreo cîteva hectare sunt pregătite canalele necesare irigării vinetelor, ardeiului, conopidei, verzei de vară etc. Cele două brigăzi ce lucrează în grădină reuşesc să întreţină culturile curate fără buruieni. Muncitorii, în majoritate din împrejurimi, lucrează cu plăcere, învaţă o meserie bună şi realizează cîştiguri frumoase. Pretutindeni, pe întinsa grădină se lucrează cu spor. Unii recoltează var­ză, alţii conopidă, salată etc. Zilnic se predau cantinelor 30—50.000 kg le­gume şi zarzavaturi.

Next