Steaua Roşie, august 1957 (Anul 6, nr. 518-525)

1957-08-03 / nr. 518

Intîlniri, vizite şi manifestări ale delegaţiei române MOSCOVA. (De la trimişii speciali Agerpres). In cea de-a 4-a zi a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Moscova tinerii delegaţi au asistat la numeroase manifestări. In parcul „Sokolniki“ delegaţia romina a fost oaspetele delegaţiei sovietice. Intîlnirea care a durat peste 3 ore a fost o puternică manifestare a prie­teniei care leagă tineretul Romîniei popu­lare de tineretul marii Uniuni Sovietice eliberatoare Un alt grup a! delegaţiei romine a fost oaspe­tele tinerilor coreeni. In cursul după amiezii delegaţia romînă a primit vizita unui grup de delegaţi din ţă­rile arabe. Astăzi in programul delegaţiei ro­mâne nu figura nici un spectacol deoarece mulţi dintre artiştii romîni s-au prezentat în faţa juriilor con­cursurilor internaţionale. S-a întîmplat însă un lucru neprezăvut: delegaţii muncitorilor din raionul Krasnaia Presnna — cartier cu vechi tradiţii revoluţionare — au solicitat delega­ţiei române să prezinte un specta­col anunţînd că toate pregătirile sînt făcute, că mii de locuitori do­resc să-i cunoască pe artiştii ro­mîni. Astfel seara, orchestra de in­strumente populare condusă de Io­nel Budişteanu şi ansamblul de dan­suri populare U.T.M. au prezentat locuitorilor vechiului raion munci­toresc un program de muzică popu­lară romînească. Artiştii romîni stat profund emoţio­naţi de primirea ce le-o rezervă pu­blicul moscovit. Marţi seara, după spectacolul din Piaţa comunei, cei 20.000 de spectatori i-au aclamat în­delung şi au scandat „Spasibo vam, rumînî!“. Deşi nu se pot anticipa rezultate­le concursurilor artistice, trebuie să arătăm aprecierea deosebit de favo­rabilă de care s-au bucurat numeroşi solişti, printre care baritonul La­­dislau Konia, dansatorii Ion Cîm­­peanu şi Iosif Bereţchi, care au pre­zentat dansuri naţionale şi care au entuziasmat public­ din sala de concurs şi pe membrii juriilor. Azi s-au prezentat în faţa juriilor Damian Luca — la nai, N. Albulescu — la xilofon, Guţi Edi — la oboi, an­samblul de dansuri Bucureşti, care a prezentat o suită de dansuri olte­neşti etc. In seara de 30 iulie solii tineretului din R. P. Romînă şi Luxemburg au fost oaspeţii tinerilor muncitori de la fabrica de lămpi electrice din Mos- Jocurile sportive de la MOSCOVA MOSCOVA, (prin telefon). — Ora­şul Festivalului este străbătut de multe torente, torente de oameni — localnici şi oaspeţi — care se în­dreaptă spre diferite estrade, pieţe, săli de concerte etc. Dar torentul cel mai mare — un torent uriaş — are direcţia parcul sportiv „Luj­iki“. Miercuri a fost un program mai bogat, întreceri mai dinamice, victo­rii scontate însă şi surprize. Din cele şase probe atletice ale zilei, cinci au fost de alergări. Cea­laltă — săritura în înălţime-femei. La aceste probe atletismul romînesc a fost reprezentat de Iolanda Balaş (la înălţime), Ion Wiesenmayer (400 m. plat), Florica Oţel şi Elisabeta Buda (800 m. plat serii). Seria suc­ceselor — care sperăm să continue — a deschis-o Iolanda. Fosta noas­tră recordmană mondială a sărit 1,66 m., clasîndu-se pe locul întîi. E adevărat că acest rezultat nu este la nivelul performanţei ei anterioare, dar­­ victoria e victorie! De zece ani recordul ţării noastre la 400 metri plat aparţinea maestru­lui emerit al sportului I. Moina. (47,8 sec.) Ei bine, ieri acest record a fost doborît. Noul recordman este excelentul nostru atlet Ion Wiesen­­mayer, care, participînd în finala probei de 400 metri a înregistrat timpul de 47,7 sec. El s-a clasat al doilea, în urma cehoslovacului Jira­­sek (47,6 sec.). Cei mai rapizi atleţi ai jocurilor sunt cunoscuţi: polonezul Folk (10,5 sec. pe 100 m. plat) şi sovietica Krepkîna (11,9 sec. pe aceeaşi dis­tanţă)­. Scrimerii noştri (echipa de floretă) au pierdut prima întîlnire din tur­neu­ final, cu echipa U.R.S.S. Cum s-a întîmplat? Explicaţiile nu sînt ne­cesare — cel mai bun a învins. To­tuşi nu este exclus ca oboseala din prima zi, cind ai noştri au învins pe francezi şi polonezi, să fi avut o oarecare influenţă. In clasamentul final, floretiştii maghiari au ocupat locul întîi,­­urmaţi de cei sovietici. Românii— pe locul trei. Floretistele române au fost învinse şi ele de re­dutabila echipă a R. P. Ungare, una din favoritele turneului, precum şi de echipa Uniunii Sovietice. O veste din Iaroslavl. Meciul de fotbal Romînia—R. D Germană s-a terminat la egalitate (2—2). Rezul­tatul poate fi considerat mulţumitor pentru noi. Echipa romînă, cu o for­maţie tînără şi cu cîţiva jucători indisponibili, a avut în faţă un ad­versar puternic, prima garnitură de fotbal a ţării prietene. Din nou veşti bune despre cei doi boxeri români de la categoria „mus­că“. Atît Mircea Dobrescu cît şi Pu­­iu Nicolae au cîştigat şi meciurile susţinute ieri. C. Dumitrescu şi Ilie Dragnea au pierdut, iar M. Stoian, încă suferind, nu s-a prezentat în partida cu iugoslavul Jakovlevic. La lupte, volei, tenis de masă, baschet, handbal, nataţie, tenis, sportivii noştri au obţinut victorii, continuîndu-şî drumul spre un loc cît mai bun în clasamentele finale. Echipele de rugbi au început între­cerile. Prima victorie au înregistrat-o rugbiştii italieni: călătoria lor la Moscova — interzisă la început de autorităţile italiene — le-a fost apro­bată. Astfel, acum interesantul tur­neu de rugbi are cinci formaţii cu mare renume: Franţa, Ralta, Ţara Galilor, Cehoslovacia, şi — ați ghi­cit — România ÎNŞTIINŢARE Conducerea Băilor Sîngeor­­giu de Mureş, de pe lîngă di­recţiunea Spitalului clinic Tg. Mureş, aduce la cunoştinţă, că începînd de la data de 5 august a. c. băile calde se vor putea întrebuinţa numai după o con­sultaţie medicală prealabilă. Propunerile medicale pentru băile calde vor fi eliberate de următorii : Medicul băii (consultă în zile lucrătoare între orele 8—13). Medicii de policlinică şi teren în orele de consultaţii oficiale. Medicii de întreprinderi. Atragem atenţiunea cetăţeni­lor care folosesc băile calde, că de la 5 august, casieria băilor va elibera bilete de intrare nu­mai pe baza propunerii medi­cale. Consultaţiile medicale sunt gratuite pentru angajaţi şi membrii lor de familie, pentru pensionari, şi membrii gospodă­riilor colective. Pentru particu­lari costul consultaţiei este de 10 lei. Dispoziţiunile de mai sus sunt aduse în interesul cetăţenilor pentru a exclude şi preîntîmpi­­na orice complicaţii ce s-ar ivi în urma folosirii contraindicate a băilor calde. Băile reci pot fi folosite şi pe mai departe fără consulta­ţie medicală. Direcţiunea Spitalului clinic Tg. Mureş ATENSIUNE I. S. Loteria anunţă că vineri 6 august a. c. va avea loc o tragere excepţională Loto Central, la care se vor distribui în afara premiilor obiş­nuite în bani premii suplimentare de cîte 50.000 şi 10.000 Iei. Cu acelaşi bilet se participă atît la tragerea pentru premiile obişnuite în bani cît şi la tragerea premiilor suplimentare, fără a se plăti nimic în plus peste preţul obişnuit al bi­letului. Detalii găsiţi în prospectul ce se împarte gratuit, la toate unităţile de vîrtizare a biletelor Loto Central. Revedere placute Intr-o zi a festivalului a putut fi văzută o franțuzoaică de 20 de ani la braţul unui sovietic cărunt. Ea e studentă. El e şeful unei secţii a uzinei „Trud" din regiunea Gorki. Ea rîde, rîde şi vorbeşte mereu. El e puţin obosit, căci nu-i mult de cind a coborit din avion. De unde se cunosc? Acum 15 ani. Intr-o noapte, osta­şul sovietic Mihail Poliskalov evada dintr-un lagăr fascist. Casa soţilor Carault (sătucul La Mouriére-Pienne) l-a ascuns citeva zile. Oameni buni, surisul unei fe­tiţe de 5 ani, Simona Poliskalov s-a dus in maquis. So­ţii Carault nu l-au mai văzut nicio­dată... Duminică, la serbarea deschiderii festivalului, „Komsomolskaia Pravda" publica următoarea scrisoare: „Mai trăieşti, prietene Mihail? Unde eşti? Vreau neapărat să te văd. Mama şi tata mi-au poruncit-o­". Semna Si­mona Carault, delegată franceză la festival. Și prietenul Mihail a venit într-un suflet cu avionul. ANUNŢ La tragerile de amortizare a asigurărilor de viaţă înche­iate prin Administraţia Asi­gurărilor de Stat „ADAS“, ţi­nute în sala cinematografului „Steagul roşu“ din Tg. Mu­reş, în ziua de 31 iulie 1957, au ieşit următoarele grupuri de litere : Următoarea tragere va avea loc la 31 august 1957. R.J.W. Y.C.A. N.Y.V. R.U.M. S. I. G. N.E.S. D.W.S. R.D.R. 0 după amiază pe şantierul de construcţii Dacă treceai nu de mult în după amiezile însorite de vară pe strada Dózsa Gheorghe, puteai observa că pe şantierul de construcţii a blocu­rilor muncitoreşti munca nu mai era dusă in ritmul de dimineaţa. Ici, colo puteai zări cîte o echipă de zidari sau betonişti lucrind, dar parcă fără spor. In după amiaza zilei de 31 iulie, însă, întreg şantierul era în „mişca­re“. Pretutindeni se lucrează cu multă tragere de inimă, din cînd In cînd conducătorul grupului de mun­că voluntară de la I.C.R.A. (direc­torul Sândorfy) priveşte la grupul vecin de la O.C.L. produse indus­triale dacă nu cumva le-a luat-o înainte. In fruntea coloanei ce trans­porta cu roaba cărămida de la dis­tanța de 50 m la blocul nr­ 6 se afla directorul întreprinderii I.C.R.A. „Am răspuns chemări muncitorilor de la fabrica de zahăr „Bernăth An­drei“ angajîndu-ne că vom da ajutor prin muncă voluntară la construirea blocurilor muncitoreşti. Am planifi­cat să venim 15 persoane azi după amiază. Dar a mai apărut un tova­răş care s-a ţinut morţiş de noi să ne ajute şi el. Şi într-adevăr am format 2 echipe, una la cărat cărămidă şi alta la cărat pietriş la betonieră. Peste 4.000 buc. de cărămizi şi 50 metri cubi de pietriş am transportat azi după masă — afirmă directorul întreprinderii“. Şi roabele se incărcau şi se descăr­­cau cu repeziciune. Blocul de cără­­m­izi stivuite se înălţa la locul de muncă cu repeziciune. Nu departe, la blocul nr. 7 se puteau vedea cele 41 de persoane venite de la O.C.L. produse industriale transporting la banda rulantă cărămidă. Peste 2­ 300 bucăţi de cărămidă au fost transpor­tate la etajul II al blocului, iar din camioane s-au descărcat cca. 5.000 bucăţi de cărămidă. Un alt grup tot de la O.C.L produse industriale aju­tă la montarea unei macarale, iar al­ţii transportă cherestea de la distan­ţa de cca. 40 m. Intr-un colţ al şantierului sub con­ducerea lui Nagy Dionisie de la „Unitatea", cei 25 de muncitori transportau fier de beton pe care-l stivuiau pentru a fi la indemîna be­tonierilor , peste 15.000 kg au trans­portat In acea după amiază. Cei 22 de salariaţi de la T.A.P.L. au trans­portat de la distanţa de 100 m peste 6 metri cubi de deşeuri lemn şi peste 1.000 bucăţi cărămizi. Un alt grup tot de la T.A.P.L. a adunat 300 kg de fier vechi de pe şantier. Cei de la „Ciocanul“ în număr de 30, au dus la blocul nr. 9 peste 4.000 iar pentru blocul 8, 1.000 bucăţi de cărămidă. Această muncă voluntară este pres­tată în afara celeia din ateliere unde se execută lucrări de fierărie pentru blocuri. Şi cei de la O.R.A.D., I.R.T.A. şi O.C.L. Alimentara au dat prin muncă voluntară un ajutor preţios pentru accelerarea muncii pe şantier. Ajutorul dat este confirmat şi de in­ginerul Codrea Nicolae şi maistrul zidar Birtalan Gábor. TR. ŞTEFANESCU — CALENDARUL săptămînii —1­4 august. Se împlinesc 165 de ani de la naşterea marelui poet revoluţionar englez Percy Bysshe Shelley auto­rul operelor de circulaţie universală ,, o u­ ei­er elibe­rat* 1’. „Carol I.”, „Odă libertăţii", „Victoria vieţii" et*. 5 august; *n .929— începe eroica grevă a muncitorilor de la­ Lupeni.­­ In 1895, moare marele clasic al marxismului Friedrich Engels, care împreună cu Ka-1 Marx a creat socialismul ştiinţific. | 6 august: Se Împlinesc 65 de ani de la moartea in Grigore­ Manolescu, fost director de scenă la Teatrul Naţional din Bucureşti. E primul interpret la noi al lui Hamlet,­­ 7 ?U USÎ: In I®29 s'a n®sci|t marele savant mineralog român Ştefan Micle, fost profesor de fizică şi chimie la Fa­f cultatea de Ştiinţe din Iaşi. (A murit în 1879) O an­oust­ ,n 1940 apare manifestul C.C. al P.C R., întitulat ° * „Către toţi muncitorii şi ţăranii romi­ni", care chema masele la făurirea frontului unic. 9 august: In 1601 a fost ucis Mihai Viteazul, sub domnia că­ S­u­ruia (1593—1601) s-a constituit vremelnic un stat cen­tralizat, alcătuit din Muntenia, Moldova şi transilvania. In 1908 izbucneşte greva docherilor din Galaţi, care cereau limitarea zilei de muncă, libertatea de organizare şi întrunire. IO august: Se împlinesc 5 ani de la inaugurarea termocentralei l­o­r „Gh. Gheorghiu-Dej” de la Doiceşti, prima mare lucrare _________ din planul de electrificare a ţării noastre. Intovărăşiţii cer sprijin Ţăranii din Chiheru nu se prea ocupau de agricultură. Ocupaţia lor era cărăuşia. Pentru a cîştiga o bu­cată de mămăligă pentru copii, cu­treierau săptămîni intregi cele mai îndepărtate sate de pe cîmpie cu o căruţă de lemne. Pămîntul rămînea nelucrat. — In anii ce au trecut de la eli­berarea patriei noastre de sub jugul fascist multe s-au schimbat şi la Chiheru, spune ţăranul muncitor Făgărăşan Ioan. Se naşte o viaţă nouă. Acum nu mai sint pămînturi nelucrate. In sat se construieşte un frumos cămin cultural care se va inaugura în cinstea zilei de 23 Au­gust. 14 familii de ţărani muncitori de aici au pornit pe un drum nou, înfiinţînd o întovărăşire zootehnică. •­ Era în preajma sărbătorii zilei de 1 Mai 1957. La Chiheru se pre­gătea un mare eveniment, inaugu­rarea întovărăşirii zootehnice. Ur­mând sfatul partidului 14 familii de ţărani muncitori şi-au unit 34 de oi şi 8,66 ha pămînt, înfiinţînd la 28 aprilie 1957 întovărăşirea zootehnică ,1 Mai 11. Cel dintîi care a înaintat cerere de înscriere a fost ţăranul munci­tor Matei Vasile. S-au înscris apoi şi alte familii ştiind că numai dru­mul agriculturii socialiste este în stare să ducă ţărănimea muncitoare la o viaţă fericită. Au trecut de atunci trei luni. Şi pe bună dreptate intovărăşiţii nu sunt mulţumiţi de realizările lor. După inaugurare intovărăşiţii Bog­dan Vasile şi Făgărăşan Ioan au mai adus în întovărăşire cîte 2 oi, numărul acestora ajungînd astfel la 42. Altceva nu s-a făcut. — Forma aceasta de muncă e nouă pentru noi, spun intovărăşiţii de aici. Nu ştim cum să pornim la muncă. Aşa cum o familie nouă are nevoie de sfatul bătrînilor, « naşilor, tot aşa şi întovărăşirea noastră este o familie tinăr­ă care are nevoie de îndrumare. Şi tocmai de îndrumare şi sprijin nu s au bucurat intovărăşiţii de aici de la Chiheru, începînd de la inaugurare şi pină în prezent. Hotărîrea adunării generale, adu­să imediat după înfiinţarea întovă­răşirii, de a se cumpăra 14 viţe­­pentru a-i creşte şi valorifica, lucru ce ar fi dus la unirea întovărăşiţi­­lor, La crearea fondului obştesc, nu a fost sprijinită de nimeni,­ rămlnind numai pe hârtie. In sesiunile sfatului popular co­munal nu se aminteşte un cuvint despre întovărăşire. — Vom da tot sprijinul întovără­şirii, a spus tovarăşul Pop Ioan, preşedintele sfatului popular comu­nal, cu ocazia inaugurării. Dar cînd, aceasta nu se ştie. Se ştie atît că Dină în prezent nu a dat nici un ajutor. Ce să mai spunem atunci de or­ganele raionale ? Chiheru a avut „ghinionul" să fie ,.piatră de hotar“ a raionului Reghin. Cum ai ieşit din Chiheru păşeşti pe teritoriul raionului Tg. Mureş. Şi pentru ca nu cumva să se rătăcească, nimeni de la raion, în ruptul capului, nu se deplasează la Chiheru. * Membrii întovărăşirii „1 Maiu din Chiheru aşteaptă. Aşteaptă spri­jin şi îndrumare din partea tehni­cienilor şi activiştilor de la raion, din partea sfatului popular comu­nal. Ei sînt hotărîţi să facă paşi înainte pe drumul pe care au por­nit cu 3 luni în urmă­ Aşteaptă şi restul ţăranilor muncitori din sat să vadă primele succese ale Into­­vărăşirilor ca apoi să pornească și ei pe această cale- P. POPSOR

Next