Steaua Roşie, octombrie 1957 (Anul 6, nr. 534-542)

1957-10-02 / nr. 534

R.P. Romînă—R.P.F. Iugoslavia 1:1 (0:0) Incepînd de la orele 9 dimineaţa grupuri tot mai compacte de iubitori ai fotbalului se îndreptau grăbiţi spre minunatul stadion „23 August“ unde urma să aibă loc întîlnirea internaţio­­nală de fotbal R.P. Romînă—R.P.F. Iugoslavia, contînd pentru calificarea în finalele campionatului mondial de la Stockholm. Deosebita animaţie începea deja din Gara de Nord: fiecare tren sosit a­­ducea reprezentanţii diferitelor colţuri ale ţării. Am văzut suporteri veniţi din Arad, Timişoara, Suceava, Baia Mare etc. Orele 12. Nici un loc, inclusiv pe culoarele de coborîre nu mai putea fi găsit Sub razele soarelui de septem­brie , furnicarul de oameni se agita, comenta, consuma limonadă, juca ta­ble etc. La peste 100.000 se ridica numărul impresionant al celor veniţi să-i vadă pe cei mai buni „ai noştri“. Stadionul stabilea un record de par­ticipanţi, un record în ce priveşte do­rinţa arzătoare a celor prezenţi de a vedea un joc frumos, o victorie a cu­lorilor româneşti. Dar aşteptările au fost zadarnice. In locul unui înalt nivel fotbalistic, cu tot ansamblul lui de cerinţe au avut parte, mai ales în primă repri­ză, de un joc confuz, nervos, plin de pase greşite, executate tocmai de cei de la care ne aşteptam mai puţin: Ozon, Ene I şi II, Anghel V. şi alţii. Apărătorii se luptau din răsputeri pentru a stăvili atacurile iugoslave. Aceştia din urmă nervoşi şi încordaţi şi ei, au reuşit mai repede să pună stăpînire pe joc, care însă nu-şi gă­sea finalitate. Milutinovici şi Mujici au fost cei care în această parte a jocului au constituit mai des pericol pentru poarta noastră. De la noi, singur Petschowski, acest „veteran de aur“ al fotbalului nostru şi-a dat toate resursele încercînd „cu dinţii“ parcă să tragă după sine o linie de atac speriată, un adevărat pachet de nervi ce nu se putea regăsi. Fluierul de sfîrşit de repriză a scos un adînc oftat de pe buzele celor mulţi care asistau la acest joc. In care „ai noştri“ în afară de un imens semn de întrebare nu puteau da nimic. Bi­ne că s-a terminat aşa şi nu mai rău! Repriza a doua începe tot în nota de superioritate a oaspeţilor. Sînt în­să şi cîteva acţiuni periculoase, ini­ţiate de Petschowski însă fără rezul­tat. In rezolvarea lor „marele Beara“ a avut ezitări nepermise clasei lui. Noroc a avut cu apărătorii și mai ales cu Zebet care a jucat excelent. Golul iugoslavilor a căzut în mi­nutul 7 de joc al reprizei secunde în urma șutului sec al lui Mujici. Punctul înscris de iugoslavi a pro­dus un adevărat reviriment în echipă. Recăpătîndu-și calmul, jucătorii noş­tri din atac au pornit dezlănţuiţi, duşi de acelaşi Petschowski inepui­zabil, alimentaţi fiind de Bone, care începînd de acum a făcut un joc ma­re, asaltînd poarta lui Beara. încep minute cu adevărat dramatice. Un joc infernal, mai mult o dezlănţuire şi o cheltuire supremă de energie decît un joc tactic şi tehnic, pune stăpini­­re pe jucătorii noştri. Mingea degaja­tă cu greu de apărătorii iugoslavi, revine tot mai des spre poarta lui Beara. Egalarea plutea în aer, se putea vedea. Şi a sosit în minutul 15 al reprizei secunde, în urma unei combinaţii Ozon—Petschowski şi Ene II, ultimul trimiţînd puternic mingea în plasa lui Beara. Insă arbitrul aus­triac Grill, nu acordă golul, invocînd o iregularitate, imaginară de altfel, a lui Ozon. Reveniţi din uimirea provocată de decizia arbitrului, jucătorii noştri continuă impetuoasa dezlănţuire îm­potriva porţii adverse. Hotărîrea şi dîrzenia lor completează lipsurile tac­tice şi tehnice. Bone şi Călinoiu tri­mit tot mai des mingi în linia de a­­tac, încordarea creşte la maximum. Nemaiavînd decît de cîştigat, romînii atacă în permanenţă. Iugoslavii însă mulţumiţi de rezultatul obţinut, de altfel pe merit, se retrag în apărare. In asemenea condiţii trebuiau să piardă avantajul, şi l-au pierdut. In minutul 33 o splendidă centrare a lui Petschowski este reluată cu capul de Ene I. Jucător şi minge s-a oprit în plasă. Egalarea s-a făcut. Deşi rit­mul epuizant continuă, scorul nu mai poate fi schimbat; sînt prea puţine minutele rămase. Rezultatul echitabil de 1:1 rămîne definitiv. Făcînd faţă cu succes jocului din repriza întîi a iugoslavilor apărarea echipei noastre o putem considera mulţumitoare. Semn de întrebare ră­mîne însă selecţionarea liniei noastre de atac, în care nu ştim nici acum ce a căutat Anghel V., recunoscut extrem dreapta, pe aripa stîngă- Jena permanentă, determinată de jocul pe acest post era evidentă. De asemenea Ene II nu-şi găsea locul de loc în postul de extremă dreaptă. De la iugoslavi cei mai buni s-au dovedit a fi apărarea în special în repriza doua și din linia de atac Mi­tici, Mujici, Rajkov, P. ROMEO ALTE REZULTATE: R. P. Romînă (juniori) — R. P. F. Iugoslavia (juniori) 5:1 (3:0) R.P.F. Iugoslavia (echipa B)—R.P. Romînă (echipa B) 2:1 (0:0) Concursul de jocuri distractive al ziarului „Steaua roşie ‘ AL. VLAHUJA ORIZONTAL": 1. Nuvelă în care Vlahuţă arată, în imagini realiste, cum armata burgheză degradează şi distru­ge ostaşii. — Altă nuvelă în care descrie viaţa mizerabilă a ocnaşilor, victime ale nedreptăţii sociale. 2. Copil fiind, în faţa mizeriei pe care o îndura, Vla­huţă trăgea nădejdi încrezătoare în viitor: „umblu eu desculţ acum, rabd de foame şi tot felul de umilinţe, dar are să vie vremea pentru mine să se vadă ce pot“. — Cocoşul sau găina fără coadă (mold.). — Orăşel în insula Corfy. 3. Rac de mare. — Vechi ducat în Banat. — Vechi măsuri de greutate, în Moldova. 4. Păm­înt ce încă n-a fost lucrat. — Pădurice (mold.). 5. Bidiviu. — A vui. — Vopsea pentru păr. 6. Vas în care se calcă strugurii la vie. — Başa, șeful gărzii domnești care păzea di­naintea uşii camerii dormitorului. — Care nu este aceeaşi persoană (pi.). 7. Pene de despicat lemne. — Aşa cum era gazda lui Vlahuţă pe vremea cînd învăţa la Bîrlad (fig.). 8. Fiica unui boier scăpătat de care se îndră­gosteşte poetul Dan şi cu care se că­sătoreşte. (personaj din romanul Dan). — Ustensii de croşetat. — Vere! 9. A 15-a zi a lunii martie la Romani. — Exclamaţie. — A semna. 10. Po­­madă. — Rămîne. . în faţa unui eveniment neaşteptat (fem.). — Mătu­şă (băn.) 11. Tipul popular al ne­rodului. — Un fel de Morfeu (vezi proverbul: cu ochii baza ochii, cu ... sprincenele, cu gura ştirbi­tură). — Rudă. — Exprimă mirare. — 12. Poezie în care Vlahuţă se revoltă îm­potriva neputinţei divine în faţa neno­rocirilor pămîntene (La ...). — Pia­tră preţioasă. — Terminaţie latină. — 13. Serviciu prestat de Vlahuţă pe vre­mea cînd era elev, pentru a se putea întreţine. — Butoi pe roate pentru cărat apă. — Pronume personal. — 14. Cantitate infimă. — A coti. — Cu „i” colecţie de plante. — 15. „Pofteşte afară"­­. — Profesiune exercitată de Vlahuţă la Tîrgovişte. VERTICAL: 1. învăţător. — Poezie în care Vlahuţă arată destinul artei în societatea burgheză, dispreţul aces­teia pentru arta adevărată scoţînd în evidenţă amărăciunea şi suferinţa ar­tistului condamnat să trăiască şi să creeze într-o astfel de lume, precum şi revolta împotriva ei. 2. Ştiinţa care studiază legile artei. — Celălalt nume al personajului de la 8 ori­. 3. Fac curăţenie (fig.). — Martori la cunu­nie. — Adesea au acoperit sufletul lui Vlahuţă, dispărînd însă repede, datori­tă voinţei dîrze a poetului de a birui (fig­­. 4. Acolo a început să scrie el versuri sub influenţa lecturii lui A­­lecsandri şi Eminescu, iar profesorul său de limba romînă îi îndrumează primii paşi în literatură şi ziaristică. — In întruchiparea acestui personaj, Vlahuţă, în nuvela „Din durerile lu­mii" dă o serie de date auto­biografice ca viaţa de meditator, admiraţia pen­tru Eminescu etc. — Boierime pămîn­­teană introdusă de turci şi însărcinată cu veghea siguranţei publice. — 5. Greşeli. — Roman social da D. Bolin­­tineanu. — 6. Garanţie morală (fig­). — A (?!)• — Vene! 7. Poezie In care Vlahuţă face să se reflecte exploata­rea singeroasă a ţărănimii şi să în­demne la revoltă împotriva acestei ex­ploatări. —• Cenuşiu. 8. Republică de­mocrată europeană. — Carte la jocul de cărţi (un fel de lacheu al Damei). — „De la..." în care Vlahuţă a­­rată cum mor oameni de pelagră. 9. Zeul vînturilor la vechii greci — Con­ducători de oşti — O altă profesie exercitată de Vlahuţă la Galaţi şi care i-a oferit prilejuri de a cunoaşte viaţa mizerabilă a deţinuţilor, victime ale nedreptăţii sociale şi care i-au furni­zat subiecte pentru două din nuvelele sale 10. „Cîţiva­ schiţă publi­cată de Vlahuţă In revista „Viaţa“ pe care a scos-o chiar el. — O căra Vla­huţă gazdei sale pe vremea cînd era la Bîrlad. 11. Roman scris de Vla­huţă, pornind de la ideea conflictului de neîmpăcat dintre artist şi societa­tea vremii. — Dare suplimentară pen­tru lefile boierilor. — Conj. (lat ) 12. Stinghii I — Om de stat, ungur (R­egal C). — Conjuncţie. — Nul. 13. „. . . şi funcţionarism" articol în care poetul înfăţişează critic societa­tea burgheză, care tolerează şi încu­rajează existenţa unor paraziţi. — Culegere de anecdote. — Interjecţie CU. . . ghiaţă. — 14. Sint atent. — Reprezentant de seamă al realismului critic In literatura romînă, apărînd caracterul popular al literaturii noastre împotriva formulei „artă pentru artă”, oglindind aspecte ale realităţii epocii, TRIVERB CINEMATOGRAFIC (5, 2, 5) , punct, din care făcea parte, cu un puternic fond patriotic. — 15. L-a făcut celebru pe Fănică Luca. — A visa treaz! Poezie în care Vlahuţă descrie soar­ta tristă a omului pe care îl vede ca un vîslaș încercînd să ajungă la liman. CRIPTOGRAFIE (9, 2, 5, 4) 3 puncte 4B „ ~ E “ G A NOUL MERS AL TRENURILOR valabil de la 29 septembrie a.c. până la 31 mai 1958 Războieni — Tg.-Mureş — Ciceu — Oraşul Stalin — Bucureşti Bucureşti — Oraşul Stalin — Ciceu — Tg-Mureş — Războieni • Biletele se pot procura de la | s‘ t S Í t Ú S 1Í t Í f \ £ |[ » || £ || a. |[ a. I o- |^£ I £ I I a. o. a, £ Războieni_________4,21 — — 0,39 — — 11,57 117,08 — 22,40 — — —________ U­M Mures SOS. 6,22 — 2,43 — — 0,31 ig. Mures ph 6 38 _ 1515 ^ 3,16 _ 14,05 19,07 19,48 1­0,39 - — -­­_____ Reghin 7,43 - 16,20 — 4,13­­ - 20,31 1­1,43 - — — n-n, sos. — 18,59­­ — 21,00 2,22 ucaa pl. 1­8,15 8,53 17,07 — 4,45 M7­­­g 21,30 2,32 —­­ — sî Toplita____________10,15 18,38 - — 1­6,55 - 22,50 3,58 - - -_______ Gheorghieni — 11,11 19,39 - - 1 7,57 - ^ *3,46 4,59 - -Ciceu______________— 12,35 21,26 —____— 9,48 - 1,15 1­6,46 3,51 jLOl 14,41 _____ Miercurea Ciuc — 12,48 21,39 — — 10,01 — 1,31 - 3,04 4,14 14,54J_____ Sf. Gheorghe______—_ 14,21 23,41 - - 12,17 -_____ 3,12 - 5,05 6,25 17,01 _____ Orașul Stalin_______15,25 0,47 - -­­ 13,37 — - 4,16 - 6,15 7,22 18,05 ____ București 19,18 — — — 19,01 _ — — 8,30 — — — — _____ " N­­ = a a" g e’ g sf 3* ú £ é I sf g é á £ 3 S> <5 <u o uiu <u cu -u e iu a> <n.a.a.CL<ra.a.a,o.a.cLa. București__________—_ 5,00 — — — — 118,32 19,41 — — — — — — Orașul Stalin______T­0_ 10,17 - 12,09 15,47 1­9,54­­ 23,48 2,29 - - — — — — Sf. Gheorghe______8,55 11,50 — 13,38 17,02 20,59 0,37 3,42_ — - — — Miercurea Ciuc 11,03 12,80 — 15,57 19,12 23,14 1­2,18 5,51 — — — — — — -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­Ciceu 11,18 13,14 — 16,19 19,27 23,39 2,46 6,17 — 0,30­­? — — — -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­Gheorghieni - 14,38 - 18,04 — - 4,12 7,59 - 2,26­­2 — — — ---------------------- ■ ------- ------------------------------- ----------------------------------------------------------­■4-- Toplița — 15,22 — 19,04 —­­ 5,06 8,54 — 3,21 — — — — nwia sos. 16,13­­ 211,13 1 5,57 10,10 4,36 $ Veaa pl. I - s 16,35 20,19 — — 6,27­­ 10,34 4,48 — — — Reghin — @.* 17,16 21,03 — — 1­6,53 — 11,08 5,25 — — — To­­so*- ; 18,11 42,06 I 7,13 12,03 6,28 - - - — ig.­Mureș pU _ __m — — — - I - — 12,15 — 1,20 8,00 15,44 19,29 I Războieni — — — — _— — _ — 14,03 3,22 10,01 17,51 21,30 ORAŞUL STALIN—SF. GHEORGHE BREŢCU—SF. GHEORGHE- LINIE ÎNGUSTA BREŢCU ORAŞUL STALIN Oraşul Stalin 3,26 9­56 16,50 Breţcu 1,10 936 15,50 ÎSn/' :l' !f!r li »7 Sf. Gheorghe 3,13 10,33 18,06 Tg. Secuiesc 2,07 10,33 16,59 Tg. Secuii 7,16 13,21 20,21 Sf. Gheorghe 4,19 12,48 20,21 Ban­i •sit 4la Breţcu 8,09 14,19 21,14 Orasul Stalin 5,31 13,59 21,38 fg. Murt, 5,’16 6,20 MIERCUREA CIUC-CICEU CICEU—MIERCUREA CIUC # Pentny aceleratu, de la 1948 Miercurea Ciuc 7,25 14,13 18,07 Ciceu 6,56 13,30 16,40 sPri- București se eliberează tichete Ciceu 7,44 14,36 18,30 Miercurea Ciuc 7,10 13,48 11,57 petru loc. Pl. CICEU—GHI­MEŞ—GALAŢI SOS. GALAŢI—GHIMEŞ—CICEU agenţiile de voiaj C.FR. cu 5 zile 21,40 1,38 11,28 17,55 7,22 2,28 14,41 17,05 Orfain­e de pE CCare. LINIE ÎNGUSTA • 3 vagoane de la trenul perso­nal de la 6,38 se anexează la Deda TG. MUREŞ—PRAID PRAID TG. MUREŞ acceleratului ce vine de la Baia Tg. Mureş 7,45 13,50 Praid 2,45 18,50 Mare. — Călătorii ce merg înspre Băile Sovata . 12,35 19,37 Băile Sovata 3,15 19,27 bucureşti nu vor fi nevoiţi a mai Praid 13,02 20,05 Tg. Mureş 8,38 0,15 schimba trenul la Deda. Cupon de participare la concursul de jocuri distractive al ziarului „Steaua roșie" — SERIA VIA 2X 1957 JA

Next