Steaua Roşie, noiembrie 1957 (Anul 6, nr. 543-551)
1957-11-02 / nr. 543
MARELE OCTOMBRIE - o răscruce In destinele omenirii Sute de milioane de oameni ai muncii din toate ţările întîmpină anul acesta cu o însufleţire deosebită ziua de 7 Noiembrie. Oamenii muncii sărbătoresc glorioasa aniversare a celui mai memorabil eveniment din istoria omenirii — Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie — făcînd bilanţul transformărilor care au avut loc in Uniunea Sovietică şi în lumea întreagă în aceşti 40 de ani. Acesta este un bilanţ Insuflaţitor, care oglindeşte trăinicia orînduirii noi, socialiste, superioritatea ei asupra capitalismului, dovedind justeţea şi vitalitatea ideilor marelui Octombrie, ideile leninismului. însemnătatea istorico-mondială a Revoluţiei din Octombrie constă tocmai în aceea că a deschis epoca lichidării exploatării omului de către om şi a trecerii de la capitalism la socialism, epoca prăbuşirii sistemului colonial. Revoluţia din Octombrie a vestit începutul sfîrşiturii tuturor războaielor, a croit pentru prima oară drumul către o societate care să nu mai cunoască flagelul agresiunilor şi cotropirilor. Partea cea mai revoluţionară a mişcării muncitoreşti, partea cea mai înaintată a oamenilor muncii din toate ţările şi-a dat seama încă de atunci că Revoluţia din Octombrie va avea o importanţă imensă nu numai în Viaţa popoarelor Rusiei, ci şi pentru propriile lor destine, va însemna o răscruce în mersul istoriei. „Cetăţeni şi muncitori!“ — se scria într-un manifest răspîndit de grupurile revoluţionare din Romînia în 1917 — ,,Strigaţi şi cîntaţi de bucurie! Pe o întindere de mii de kilometri, de la Marea Baltică şi Cună la gurile Dunării . . . popoarele nu se mai războiesc, omorul fratricid a întetat... Pacea a fost cucerită pe baricadele oraşelor Rusiei, cu sîngele revoluţie(Articol publicat in ziarul „PRAVDA“ din 29 octombrie 1957). ★ GH. GHEORGHIU-DSJ prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român ★ ★ narilor, muncitori şi ţărani, călăuziţi de lumina socialismului !“ Imperialismul internaţional nu a cruţat forţe şi mijloace pentru a zdrobi primul stat al muncitorilor şi ţăranilor, pentru a „localiza“ revoluţia şi a izola lumea capitalistă — prin „cordoane sanitare“, „perdele de fier“ şi „cortine“ de calomnii — de ideile dătătoare de viaţă ale marelui Octombrie ! Astăzi, după 40 de ani, viaţa confirmă profeticele cuvinte ale lui V. I. Lenin: „Republica noastră socialistă a sovietelor se va înălţa viguroasă ca o făclie a socialismului internaţional şi ca o pildă pentru toate masele munctoare“. Flacăra libertăţii care a pitpîit atunci trei oare în bezna asupririi capitaliste luminează astăzi, asemenea unui soare, mersul înainte al omenirii. ★ Meritul istoric al lui Lenin constă tocmai în aceea că el, ca fidel continuator al operei lui Marx, a dezvoltat in mod genial şi a îmbogăţit marxismul potrivit noilor condiţii istorice. Titan al gîndirii revoluţionare, Lenin a dus o luptă ideologică neobosită, cu o intransigenţă de fier, pentru curăţirea învăţăturii marxiste de rugina reformismului şi oportunismului şi a lumnifrat clasei muncitoare ruse, proletariatului din toate ţările, calea rezolvării problemelor fundamentale ale revoluţiei socialiste. Leninismul este marxist fiul epocii noastre, călăuza sigură a luptei oamenilor muncii de pretutindeni pentru socialism. Conduşi de partidul leninist, muncitorii şi ţăranii Rusiei au sfărîmat dominaţia claselor exploatatoare şi au făurt un stat de un tip nou, un stat condus de clasa muncitoare în frunte cu partidul ei marxist-leninist, un stat bazat pe alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, stat al dictaturii proletariatului. Crearea statului sovietic şi întreaga experienţă a Uniunii Sovietice au însemnat confirmarea istorică a tezei marxist-leniniste potrivit căreia cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare şi Instaurarea dictaturii proletariatului, este condiţia obligatorie şi fundamentală a trecerii de la capitalism la socialism. Revoluţia din Octombrie a însemnat începutul ■ unui grandios proces revoluţionar în întreaga lume, care a dus într-un şir de ţări din Europa şi Asia la victoria forţelor socialismului şi instaurarea puterii clasei muncitoare. In aceste ţări clasa muncitoare şi aliaţii ei au dus lupta pentru înfăptuirea sarcinilor revoluţiei socialiste în condiţiile istorice noi, mai favorabile, cînd exista de acum un puternic stat socialist — Uniunea Sovietică — şi cînd acesta obţinuse victoria istorică în cel de-al doilea război mondial, în condiţiile noului raport de forţe pe plan mondial, favorabil socialismului. In ţara noastră, în condiţiile create prin victoriile eroicei armate sovietice împotriva cotropitorilor hitlerişti, a avut loc insurecţia armată pregătită, organizată şi condusă de Partidul Comunist Român care a dus la răsturnarea dictaturii fasciste antonesciene. Acest moment de cotitură în viaţa poporului român a însemnat începutul revoluţiei populare. In faţa partidului nostru s-a pus problema fundamentală a revoluţiei — cucerirea puterii de către oamenii muncii. Pentru partidul nostru a fost limpede că această problemă va putea fi rezolvată cu succes, numai asigurînd rolul conducător al clasei muncitoare în frunte cu partidul ei marxist-leninist, numai dacă clasa muncitoare va închega o trainică alianţă cu ţărănimea muncitoare, făurind astfel forţa socială capabilă să răstoarne puterea clasei exploatatoare. (Continuare in pag. 2-a) Luna prieteniei romîno-soviefice înaintea premierei VA55A JELEZNOVA la Teatrul Sectresc — Cunoşti subiectul? — Nul — Păi să încerc să ţi-l povestesc... Şi în vreme ce colindam pe la toate uşile salit de festivităţi a Palatului cultural din Tg. Mureş, pentru a putea pătrunde în „cetatea“ actorilor (pe scenă) şi să prindem o poză cu repetiţiile la piese lui Gorki — Vassa Jeleznova — colegul meu, fotoreporterul se declară de acord... In vasta operă dramatică a lui Maxim Gorki, drama „Vassa Jeleznova" ocupă un lor de frunte. Aceasta pe motiv că marele dramaturg a ştiut să facă din Vassa — această reprezentantă a burgheziei care odată cu victoria revoluţiei In Rusia urma să moară, trăgind după ea, in groapă, toată clasa din care făcea parte — exponentul firesc al tuturor celor care cu ,ghiarele şi cu dinţii“ căutau in acea vreme să menţină şi pe mai departe proprietatea privată, exploatarea. Iat-o pe Vassa Jeleznova, proprietara unei mari întreprinderi de navigaţie pe Volga, cum neîncrezîndu-se in siguranţa că fiicele ei lipsite de indeminare — Liuba şi Nataşa — vor putea să menţină întreprinderea, proprietatea, recurgind la mizerabilul gest de reţinere cu forţa a fiului legitim al revoluţionarei Rachel. Vassa — bătrina proprietărească, ultimul exponent al burgheziei muribunde, pune toată nădejdea ei, a clasei ce o reprezenta tocmai in Colea, fiul lui Rachel, pe care pretinzind că ea l-a crescut (din cauza insurecţiei Rachel a trebuit să stea in străinătate pină acum) îşi pune toată nădejdeasalvatoare din el. Pină la urmă nădejdea lui Vassa Jeleznova se spulberă, deoarece burghezia în pragul morţii nu-şi poate găsi urmaşi... Acum ce facem? Cum reuşim să fotografiem o scenă de la repetiţia. Iată, am încercat la toate uşile şi... — Încuiat, fu răspunsul colegului meu. Aha! Să mai batem la ultima uşă. Pe unde intră actorii. Ultima uşă nu mai era încuiată, dar era păzită... Electricieni, timplari, recuzitori, meşteri în general, discutau ceva aprins in faţa ei. Ne luăm Inima „In dinţi“. — Ştiţi, suntem de la gazetă, vrem ...şi fără să te spunem ce dorim, in vreme ce admirau aparatele de fotografiat ale colegului meu, am reuşit să ne strecurăm pe scenă. La vederea noastră, regizorul Harag György de la Teatrul din Satu Mare, făcu ochii mari. — O poză şi plecăm. Pe cuvint... Şi „tac“ aparatul de fotografiat şi, .Bliful“ colegului meu şi-a făcut datoria. — Pe ctndi premiera? — In cinstea zilei de 7 Noiembrie. — Actorii...? — După atita muncă cred că actriţa Kőszegi Margit (Vassa), nu va dezminţi popularitatea de care se bucură in rindul spectatorilor, înalta clasă actoricească cu care i-a obişnuit. Erdős Irma (Rachel) ca de obicei, inci dă mult de lucru cu inovaţile personale in interpretarea rolului. Aceasta nu este decit un semn al perfecţiunii. Acum destul, ne grăbim. Marea sărbătoare se apropie şi vrem s-o cinstim cum se cuvine. Dacă mai mult nu s-a putut, ne-am declarat satisfăcuţi şi cu atit. Succes la premieră! ATANASIE POPA O scenă de repetiţie din piesa „Vassa Jeleznova" de Maxim Gorki. PROTETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VA I ORGAN AL COMITETULUI regional DE PARTID $1 AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE ANUL VI Nr. 543 Sîmbătă 2 noiembrie 1957 6 PAGINI - 20 BANI In Intupinarea celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie De 12 zile lucrează în contul anului 1958 Colectivul de muncitori de la întreprinderea pentru colectarea şi industrializarea laptelui (I.C.I.L.) Tg. Mureş întîmpină cu succese deosebite marea sărbătoare a proletariatului internaţional. La 20 octombrie 1957 ei şi-au realizat planul de colectări, dind astfel statului cu 143 tone mai mult unt, cu 227 tone mai multe brînzeturi şi cu 500.000 litri lapte mai mult decît prevedea planul. Realizările de mai sus se datoresc justei aplicări a hotărîriior partidului şi guvernului cu privire la acordarea de avantaje ţăranilor muncitori contractanţi, care pe baza contractelor încheiate cu I.C.I.L. beneficiază de furaje, credit pe termen lung etc. Numai anul acesta întreprinderea a acordat ţăranilor contractanţi credite pe termen lung în valoare de peste două milioane lei. Printre beneficiarii acestor credite se află Sándor Ioan din Ceuaş, Hajdú András din Păingeni, Varga Gyula din Săbed, Sipos Victor din Oaia şi alţii, care lunar in loc de 125 de litri lapte cit aveau contractat au livrat întreprinderii cite 300— 400 lapte. , Muncitorii şi funcţionarii I.C.I.L. Tg. Mureş sînt hotărîţi să muncească in aşa fel ca întreprinderea lor să cucerească la sfîrşitul anului titlul de întreprindere fruntaşă pe ţară. Comuniştii se ţin de cuvînt Nu de mult, adunarea generală a organizaţiei de bază P.M.R. de la U.I.L. Topliţa, a pus în discuţie cererile de primire în rîndurile candidaţilor şi membrilor de partid ale celor mai buni muncitori din fabrică. Au fost primiţi cu această ocazie în rîndurile candidaţilor de partid gateristul Nadiş Ioan şi circularistul Barabás Béla, iar în rîndurile membrilor de partid gateristul Natea Vasile, şeful brigăzii I şi pendularistul Cîmpian Alexandru. Mulţumind partidului pentru încrederea acordată, ei s-au angajat în faţa adunării generale să muncească în aşa fel ca să poarte cu cinste şi demnitate calitatea de candidaţi şi membri de partid. De atunci n-au trecut decît trei săptămîni. Angajamentele muncitorilor au fost traduse în fapte. Nadiş Ioan, împreună cu brigada sa formată din 6 tineri şi-a realizat planul zilnic de producţie în proporţie de 183 la sută şi a obţinut o reducere a bracului tehnic cu 1,80 la sută. Barabás Béla, circularist în brigada comunistului Győr Petru, îşi realizează zilnic, planul de producţie în proporţie de 125 la sută. Prin disciplina lor în muncă, prin comportarea lor exemplară faţă de ceilalţi muncitori, comuniştii Natea Vasile şi Cîmpian Alexandru, amîndoi din brigada I, sînt demni de urmat! Ei au contribuit în mare măsură la realizările brigăzii care-şi îndeplineşte planul de producţie lunar în proporţie de 128 la sută, dînd produse de calitate superioară. O frumoasă şi vie activitate desfăşoară şi Erszényi Ştefan, călător de cherestea. Ca nou membru de partid el a contribuit efectiv la realizarea planului în proporţie de 154 la sută, fiind în acelaşi timp şi un activist de seamă al muncii culturale., MINICA V., corespondent Creşte numărul colectivişilor Acum, In pragul sărbătoririi zilei de 7 Noiembrie creşte zi de zi numărul ţăranilor muncitori din Sintana de Mureş care cer să fie prmiţi în gospodăria agricolă colectivă. In seara zilei de 31 octombrie adunarea generală a colectiviştilor a primit în gospodăria colectivă încă 8 familii de ţărani muncitori din sat, printre care pe Căliman loan, Căliman luliu şi pe alţii. Numai în cursul lunii octombrie 20 familii de ţărani muncitori de aici au păşit în gospodăria agricolă colectivă. In prezent numărul familiilor intrate în gospodărie a ajuns la 188. Suprafaţa gospodăriei colective este de 425,27 hectare pătruni. In aceste zile, colectiviştii, activiştii de partid şi sfatul popular desfăşoară o intensă muncă politică pentru colectivizarea completă a satului. Un nou tip de avion romînesc La concursul republican de zbor cu motor care a avut loc zilele trecute la Strejnic, regiunea Ploeşti, alături de alte avioane străine şi romîneşti a luat parte la probele de tentative de record şi noul tip de avion R.G. 6 C, care este încă în stadiul de omologare. Acest avion, destinat şcolilor de aviaţie şi zborurilor de turism, este construit de colectivul secţiei Aero de la I.F.I.L.Reghin, condus de Vladimir Noviţchi, laureat al Premiuului de Stat. R.G. 6 C este o variantă ameliorată a avionului R.G. 6 B. Noul avion, cu posturile de pilot în tandem, este un aparat monoplan, construit în întregime din lemn, cu aripa joasă, cu tren de aterizare monojamb şi bechie cu roata orientabilă. Pentru obţinerea unor performanţe mai bune de zbor, avionului i s-a redus anvergura. El este dotat cu un motor W.M. 4 — III de 103 c.p. şi cu toată aparatura de bord necesară acestui tip. Carlinga mai spaţioasă a avionului, închisă cu capotă de plexiglas şi amenajările interioare îl situează printre cele mai moderne avioane de acest gen. In parte aceste calităţi au fost deja confirmate prin rezultatele obţinute la concursul republican. CÂRŢI Săptămina cărţii sovietice a trecut, dar mărturie a roadelor ei stă numărul mare de cărţi vindute. In cele 7 zile ale săptăminii, o singură librărie din Tg. Mureş a vindut 28 800 de volume. Mare e setea de cultură şi uriaşă munca ce se duce pentru a o potoli. A devenit aproape obişnuinţă consultarea listei de cărţi noi apărute, pentru mulţi care înainte nici măcar nu sperau să se delecteze vreodată cu lectura unei cărţi bune. Şi tot mai numeroşi sunt aceia care trec zimbind pragul librăriilor, bucuroşi că raftul lor se va îmbogăţi cu încă o carte. — E luna prieteniei? Atunci, desigur, au apărut multe cărţi sovietice. Şi iată-l pe prof. Halász Ludovic cercetind atent rafturile librăriei. A ales „Nopţi albe" de Dostoievski şi „Război şi pace“ de Tolstoi. — Eu mă ocup mai mult de muzică. Am luat zilele astea „Dansurile“ lui Haciaturian şi „Preludiile“ lui Ceaikovski, împreună cu studenţii mei am organizat şi audiţii din muzica sovietică. E doar Luna prieteniei. Cvit cu mare plăcere în cadrul Filarmonicii bucăţile lui Procofiev, Rahmaninov — dar nu numai muzica sovietică şi rusească imi place, ci şi cărţile. La Casa de cultură a sindicatelor s-a organizat povestirea vieţii lui Lenin pe generaţii. In ordine cronologică puştimea grădiniţelor a avut Intiietate. Doar Lenin a fost Mit la grădiniţă şi abia apoi şcolar. A urmat iu rind şcolărimea şi apoi tineretul. La librărie un copil cere: — „Vă rog „Povestiri despre Lenin“ de A. Kononov. Ii sticlesc ochii. „Mama lui Lenin“ o aveţi? Ii verd nerăbdarea după cum se lasă cindi pe un picior, cind pe altul. Vrea să se convingă singur de cele ce i s-au povestit la Casa Sindicatelor. Librăria „Cartea Rusă“ a organizat in cadrul Lunii prieteniei o expoziţie specială la I.M.F. şi numeroase standuri ocazionale de cărţi. — A meritat osteneala, relatează tov. Izsák Eugen, responsabilul librăriei. Cărţile se vînd ca plinea caldă. Dorinţa de cunoaştere a oamenilor e tot mai mare ,fiecare zi o dovedeşte. M. PETRA