Steaua Roşie, noiembrie 1957 (Anul 6, nr. 543-551)

1957-11-02 / nr. 543

PROT ETAR1 DIN T9ATE TARILE, UNIŢI VA I ln Int! uptnarea celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie De 12 zile lucrează în contul anului 1958 MARELE OCTOMBRIE -o răscruce In destinele omenirii Sute de milioane de oameni ai muncii din toate ţările întîmpină anul acesta cu o însufleţire deosebită ziua da 7 Noiembrie. Oamenii muncii sărbătoresc glo­rioasa aniversare a celui mai memo­rabil eveniment din istoria omenirii — Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie — făcînd bilanţul trans­formărilor care au avut loc in Uniu­nea Sovietică şi în lumea întreagă în aceşti 40 de ani. Acesta este un bilanţ Insuf! aţitor, care oglindeşte trăinicia orînduirii noi, socialiste, superioritatea ei asupra capitalismului, dovedind justeţea şi vitalitate^ idei­lor marelui Octombrie, ideile leninis­mului. însemnătatea istorico.mondială a Revoluţiei din Octombrie constă toc­mai în aceea că a deschis epoca li­chidării exploatării omului de către om şi a trscerii de la capitalism la socia­lism, eooca prăbuşirii sistemului colo­nial. Revoluţia din Octombrie a vestit începutul sfîrşituhii tuturor războaie­lor, a croit pentru prima oară drumul către o societate care să nu mai cu­noască flagelul agresiunilor şi cotro­pirilor. Partea cea mai revoluţionară a miş­cării muncitoreşti, partea cea mai înaintată a oamenilor muncii din toate ţările şi-a dat seama încă de atunci că Revoluţia din Octombrie va avea o importanţă imensă nu numai în Viaţa popoarelor Rusiei, ci şi pen­tru propriile lor destine, va însemna o răscruce In mersul istoriei. „Cetăţeni şt muncitori!“ — se scria într-un manifest răspîndit de grupu­rile revoluţionare din Romînîa în 1917 — ,,Strigaţi şi eîntaţi de bucurie! Pe o întindere de mii de kilometri, de la Marea Baltică şi Dină Ia gurile Du­nării . . . popoarele nu se mai răz­boiesc, omorul fratricid a întetat... Pacea a fost cucerită pe baricadele oraşelor Rusiei, cu sîngele revoluţio­(Articol publicat in ziarul „PRAVDA“ din 29 octombrie 1957). ★ GH. GHEOR3HIU-DSJ prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín ★ ★ narilor, muncitori şi ţărani, călăuziţi de lumina socialismului I“ Imperialismul internaţional nu a cruţat torţe şi mijloace pentru a zdrobi primul stat al muncitorilor şi ţăranilor, pentru a „localiza“ revo­luţia şi a izola lumea capitalistă — prin „cordoane sanitare“, „perdele de fier“ şi „cortine“ de caiomm'i — de ideile dătătoare de viaţă ale marelui Octombrie ! Astăzi, după 40 de ani, viaţa con­firmă profeticele cuvinte ale lui V. I. Lenin: „Republica noastră socialistă a sovietelor ie va înălţa viguroasă ca o făclie a socialismului internaţio­nal şi ca o pildă pentru toate masele munc toare“. Flacăra libertăţii care a pllpîit atunci tj ui oare în bezna asu­pririi cap'talîste luminează astăzi, asemenea unui soare, mersul înainte al omenirii. ★ Meritul istoric al lui Lenin constă tocmai în aceea că el, ca fidel conti­nuator al operei lui Marx, a dezvoltat in mod genial şi a îmbogăţit marxis­mul potrivit noilor condiţii istorice. Titan al gîndirii revoluţionare, Lenin a dus o luptă ideologică neobosită, cu o intransigenţă de fier, pentru curăţirea învăţăturii marxiste de ru­gina reformismului şi oportunismului şi a lurniftât clasei muncitoare tusé, proletariatului din toate ţările, calea rezolvării problemelor fundamentale ale revoluţiei socialiste. Leninismul este marxisrfiuT epocii noastre, călăuza sigură a luptei öaménitof muncii de pretutindeni pént-u socialism. Conduşi de partidul leninist, munci­torii şi ţăranii Rus!ei au sfărîmat do­minaţia claselor exploata'oare şi au făurt un stat de un tio nou. un stat condus de clasa muncitoare în frunte cu partidul ei marxist-leninîsf, un stat bazat pe alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, stat al dictaturii proletariatului. Crearea statului sovietic şi întreaga experienţă a Uniunii Sovietice au în­semnat confirmarea istorică a tezei marxist-leniniste potrivit căreia cuce­rirea puterii politice de către clasa muncitoare şi Instaurarea dictaturii proletariatului, este condiţia obligato­rie şi fundamentală a trecerii de la capitalism la socialism. Revoluţia din Octombrie a însemnat începutul ■ unui grandios proces revo­luţionar în întreaga lume, care a dus într-un şir de ţări din Europa şi Asia la victoria forţelor socialismului şi instaurarea puterii clasei muncitoare. In aceste ţări clasa muncitoare şi a­­liaţii ei au dus lupta pentru înfăotui­­rea sarcinilor revoluţiei socialiste în condiţiile istorice noi, mai favorabile, cînd exista de acum un puternic stat socialist — Uniunea Sovietică — şi cînd acesta obţinuse victoria istorică în cel de-al doilea război mondial, în condiţiile noului raport de forţe pe plan mondial, favorabil socialismului. In ţara noastră, în condiţiile create prin victoriile eroicei armate sovietice împotriva cotropitorilor hitlerişti, a avut loc insurecţia armată pregătită, organizată şi condusă de Partidul Co­munist Romín care a dus la răstur­narea dictaturii fasciste antonesciene. Acest moment de cotitură în viaţa po­porului romín a însemnat începutul revoluţiei populare. In faţa partidului nostru s-a pus problema fundamentală a revoluţiei — cucerirea puterii de că­tre oamenii muncii. Pentru partidul nostru a fost limpede că această pro­blemă va putea fi rezolvată cu succes, numai asigurînd rolul conducător al clasei muncitoare în frunte cu partidul ei marxist-leninist, numai dacă clasa muncitoare va închega o trainică al'anţă cu ţărănimea muncitoare, fău­rind astfel forţa socială capabilă să răstoarne puterea clasei exploata­toare. (Continuare in pag. 2-a) Colectivul de muncitori de la între­prinderea pentru colectarea şi indus­trializarea laptelui (I.C.l.L.) Tg. Mureş întîmpină cu succese deosebite marea sărbătoare a proletariatului internaţional. La 20 octombrie 1957 ei şl-an reali­zat planul de colectări, dind astfel sta­tului cu 143 tone mai mult unt, cu 227 tone mai multe brînzeturi şl cu 500.000 litri lapte mai mult decît prevedea planul. Realizările de mai sus se datoresc justei aplicări a hotărîrlior partidului şi guvernului cu privire la acorda­rea de avantaje ţăranilor muncitori contractanţi, care pe baza contractelor încheiate cu I.C.l.L. beneficiază de fu­raje, credit pe termen lung etc. Numai anul acesta întreprinderea a acordai ţăranilor contractanţi credite pe ter­men lung în valoare de peste două milioane lei. Printre beneficiarii aces­tor credite se află Sándor loan din Ceuaş, Hajdú András din Păingenl, Varga Gyula din Săbed, Şipos Victor din Oaia şi alţii, care lunar iu loc de 125 de litri lapte cit aveau contrac­tat au livrat întreprinderii cite 300— 400 1 lapte. , Muncitorii şi funcţionarii I.C.l.L. Tg. Mureş sínt hotărîţi să muncească in aşa fel ca întreprinderea lor să cucerească la sfîrşitu! anului titlul de întreprindere fruntaşă pe ţară. Nu de mult, adunarea generală a organizaţiei de bază P.M.R. de la U.I.L. Topliţa, a pus în discuţie ce­rerile de primire în rîndurile candi­daţilor şi membrilor de partid ale celor mai buni muncitori din fabri­­că. Au fost primiţi cu această ocazie în rîndurile candidaţilor de partid gateristul Nodiş loan şi circularis­­tul Barabás Béla, iar în rîndurile membrilor de partid gateristul Natea Vasile, şeful brigăzii I şi pendula­­ristul Cîmpian Alexandru. Mulţu­mind partidului pentru încrederea a­­cordată, ei s-au angajat în faţa a­­dunării generale să muncească în aşa iei ca să poarte cu cinste şi demnitate calitatea de candidaţi şi membri de partid. De atunci n-au trecut de cît trei săptămîni. Angaja­mentele muncitorilor — au fost tra­duse în fapte. Nodiş loan, împreună cu brigada sa formată din 6 tineri şi-a realizat planul zilnic de pro­ducţie în proporţie de 183 la sută şi Acum, In pragul sărbătoririi zilei de 7 Noiembrie creşte zi de zi nu­mărul ţăranilor muncitori din Sin. tana de Mureş care cer să fie pn miţi în gospodăria agricolă colectivă. In seara zilei de 31 octombrie adu­narea generală a colectiviştilor a pri­mit în gospodăria colectivă încă 8 famil’ii de ţărani muncitori din sat, printre care pe Căliman loan, Căli­­man luliu şi pe alţii. a obţinut o reducere a bracului teh­nic cu 1,80 la sută. Barabás Béla, circularist în brigada comunistului Győr Petru, îşi realizează zilnic, planul de producţie în proporţie da 125 Ia sută. Prin disciplina lor în muncă, prin comportarea lor exemplară faţă de ceilalţi muncitori, comuniştii Natea Vasile şi Cîmpian Alexandru, amîn­­doi din brigada I, sînt demni de urmat! Ei au contribuit în mare mă­sură ia realizările brigăzii care-şi îndeplineşte planul de producţie lu­nar în proporţie de 128 la sută, dînd produse de calitate superioară. O frumoasă şi vie activitate des­făşoară şi Erszényi Ştefan, cărător de cherestea. Ca nou membru de partid el a contribuit efectiv la rea­lizarea planului în proporţie de 154 la sută, fiind în acelaşi timp şi un activist de seamă al muncii cultu­rale., MINICA V.. corespondent Numai în cursul lunii octombrie 20 familii de ţărani muncitori de aici au păşit în gospodăria agricolă colectivă. In prezent numărul familiilor intrate în gospodărie a ajuns ta 188. Supra­faţa gospodăriei colective este de 425,27 hectare părrănt. In aceste zile, colectiviştii, activiş­tii de partid şi sfatul popular des’ă­­şoară o intensă muncă politică pentru colectivizarea completă a satuiul. Luna prieteniei romîno-sovîefiee înaintea premierei VA55A JELEZNOVA ia Teatrul Sectresc — Cunoşti subiectul? — Nul — Păi să încerc să ţl-l povestesc... Şi în vreme ce colindam pe la toate uşile sálit de festivităţi a Palatului cultural din Tg. Mureş, pentru a pu­tea pătrunde în „cetatea“ actorilor (pe scenă) şi să prindem o poză cu repetiţiile la piese lui Gorki — Vassa Jeleznova — colegul meu, fotoreporte­rul se declară de acord... In vasta operă dramatică a lui Maxim Gorki, drama „Vassa lelezno­­oa" ocupă un lor. de frunte. Aceasta pe motiv că marele dramaturg a ştiut să facă din Vassa — această re­prezentantă a burgheziei care odată cu victoria revoluţiei In Rusia urma să moară, trăgind după ea, in groa­pă, toată clasa din care făcea parte — exponentul firesc al tuturor celor ca­re cu ,ghiarele şi cu dinţii“ căutau in acea vreme să menţină şi pe mai de­parte proprietatea privată, exploata­rea. lat-o pe Vassa Jeleznova, proprie­tara unei mari întreprinderi de navi­gaţie pe Volga, cum neîncrezîndu-se in siguranţa că fiicele ei lipsite de in­­deminare — Liuba şi Nataşa — vor putea să menţină întreprinderea, pro­prietatea, recurgind la mizerabilul gest de reţinere cu forţa a fiului le­gitim al revoluţionarei Rachel. Vassa — bătrina proprletărească, ultimul ex­ponent al burgheziei muribunde, pune toată nădejdea ei, a clasei ce o repre­zenta tocmai in Colea, fiul lui Rachel, pe care pretinzind că ea l-a crescut (din cauza insurecţiei Rachel a tre­buit să stea in străinătate pină acum) îşi pune toată nădejdea .salvatoare“ in el. Pină la urmă nădejdea lui Vassa Je­leznova se spulberă, deoarece bur­ghezia în pragul morţii nu-şl poate găsi urmaşi... Acum ce facem? Cum reuşim să fo­tografiem o scenă de la repetiţia. Iată, am încercat la toate uşile şi... — Încuiat, fu răspunsul colegului meu. Aha] Să mai batem la ultima uşă. Pe unde intră actorii. Ultima uşă nu mai era încuiată, dar era păzită... Electricieni, timplari, recuzitori, meşteri în general, discu­tau ceva aprins in faţa ei. Ne luăm Inima „In dinţi“. — Ştiţi, síntem de la gazetă, vrem ...şi fără să te spunem ce dorim, in vreme ce admirau aoaralele de foto­grafiat ale colegului meu. am reuşit să ne strecurăm pe scenă. La vederea noastră, regizorul Harag Guörgy de la Teatrul din Satu Mare, făcu ochii mari. — O poză şi plecăm. Pe cuolnt... Şi „ţac“ aparatul de fotografiat şi. .ßliful“ colegului meu şi-a făcut da­toria. — Pe etnd premiera? — In cinstea zilei de 7 Noiembrie. — Actorii...? — După atita muncă cred că actri­ţa Kőszegi Margit (Vassa), nu va dezminţi popularitatea de care se bu­cură in rlndul spectatorilor, înalta clasă actoricească cu care i-a obiş­nuit. Erdős Irma (Rachel) ca de obicei, ind dă mult de lucru cu inova­­ţile personale in interpretarea rolului. Aceasta nu este decit un semn al per­fecţiunii. Acum destul, ne grăbim. Marea sărbătoare se apropie şi vrem s-o cinstim cum se cuvine. Dacă mai mult nu s-a putut, ne-am declarat satisfăcuţi şi cu atit. Succes la premieră! ATANASIE POPA O scenă de repetiţie din piesa „Vassa Jeleznova" de Maxim Gorki. Un nou tip de avion romînesc La concursul republican de zbor cu motor care a avut loc zilele trecute la Strejnic, regiunea Ploeşti, alături de alte avioane străine şi romîneşti a luat parte la probele de tentative de record şi noul tip de avion R.G. 6 C, care este încă în stadiul de omo­logare. Acest avion, destinat şcolilor de aviaţie şi zborurilor de turism, este construit de colectivul secţiei Aero de la I.F.I.L.-Reghin, condus de Vladimir Noviţchi, laureat al Premiu-, lui de Stat. R.G. 6 C este o variantă ameliorată a avionului R.G. 6 B. Noul avion, cu posturile de pilot în tandem, este un aparat monoplan. construit în întregime din lemn, cu aripa joasă, cu tren de aterizare mo­­nojamb şi bechie cu roata orientabilă. Pentru obţinerea unor performanţe mai bune de zbor, avionului i s-a re­dus anvergura. El este dotat cu un motor W.M. 4 — III de 103 c.p. şi cu toată aparatura de bord necesară acestui tip. Carlinga mai spaţioasă a avionului, închisă cu capotă de plexi­­glas şi amenajările interioare îl si­tuează printre cele mai moderne avioane de acest gen. in parte aceste calităţi au fost deja confirmate prin rezultatele ob­ţinute la concursul republican. CÂRTI Săptămlna cărţii sovietice a trecut, dar mărturie a roadelor ei stă numă­rul mare de cărţi vindute. In cele 7 zile ale săptăminu, o singură librărie din Tg. Mureş a vindut 28 800 de vo­lume. Mare e setea de cultură şi uriaşă munca ce se duce pentru a o potoli. A devenit aproape obişnuinţă consultarea listei de cărţi noi apăru­te, pentru mulţi care înainte nici mă­car nu sperau să se delecteze vreo­dată cu lectura unei cărţi bune. Şi tot mai numeroşi sínt aceia care trec zimbind pragul librăriilor, bucuroşi că raftul lor se va îmbogăţi cu încă o carte. — E luna prieteniei? Atunci, desi­gur, au apărut multe cărţi sovietice. Şi iată-l pe prof. Halász Ludovic cer­­cetind alent rafturile librăriei. A ales „Nopţi albe" de Dostoievski şi „Răz­boi şi pace“ de Tolstoi. — Eu mă ocup mai mult de mu­zică. Am luat zilele astea „Dansuri­le“ lui Haciaturian şi .Preludiile“ lui Ceaikovski. împreună cu studenţii mei am organizat şi audiţii din mu­zica sovietică. E doar Luna prieteniei. Cint cu mare plăcere în cadrul Filar­monicii bucăţile lui Procoflev, Rahmn­­ninov — dar nu numai muzica so­vietică şt rusească imi place, ci şi cărţile. La Casa de cultură a sindicatelor s-a organizat povestirea vieţii lui Le­nin pe generaţii. In ordine cronologi­că puştimea grădiniţelor a avut Inti­­ietate. Doar Lenin a fost Mii la grăr diniţă şi abia apoi şcolar. A urmat iu rind şcolărimea şi apoi tineretul. La librărie un copil cere: — „Vă rog „Povestiri despre Le­nin“ de A. Kononov. Ii sticlesc ochii. „Mama lui Lenin“ o aveţi? Ii verd ne­răbdarea după cum se lasă clnd pe un picior, cind pe altul. Vrea să se convingă singur de cele ce i s-au po­vestit la Casa Sindicatelor. Librăria „Cartea Rusă“ a organizai in cadrul Lunii prieteniei o expoziţie specială la l.M.F. şi numeroase stan­duri ocazionale de cărţi. — A meritat osteneala, relatează tov. Izsák Eugen, responsabilul li­brăriei. Cărţile se vînd ca plinea cal­dă. Dorinţa de cunoaştere a oameni­lor e tot mai mare ,fiecare zi o do­vedeşte. M. PETRA ORGAN AL COMITETULUI regional DE PARTID $1 AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE ANUL VI Nr. 543 Sî nbătă 2 noiembrie 1957 6 PAGINI - 20 BANI Comuniştii se tin de cuvînt Creşte numărul coiectiviftUor

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék