Steaua Roşie, noiembrie 1957 (Anul 6, nr. 543-551)

1957-11-02 / nr. 543

MARELE OCTOMBRIE — o răscruce in destinele omenirii (Urmare din pag. 1-a) Călăuzindu-se în mod creator după învăţătura marxist-leninistă, partidul nostru a putut organiza lupta victo­rioasă a oamenilor muncii, in frunte cu clasa muncitoare, pentru instaura­rea regimului de democraţie populară. Fireşte că procesul istoric al instau­rării puterii politice a clasei munci­toare nu s-a desfăşurat şi nici nu s-ar fi putut desfăşura in mod identic in ţări atit de diferite ca Imensa Chină, cu structura ei economică şi socială atît de complexă, ca Cehoslovacia, dezvoltată din punct de vedere indus­trial, sau ca unele ţări balcanice cu o economie predominant agrară. Ca rezultat, în fiecare din aceste ţări s-au manifestat un şir de particularităţi în ceea ce priveşte etapele dezvoltării revoluţiei, formele vieţii politice, am­ploarea şi ritmul transformărilor so­cialiste. Dar experienţa construirii noii orîaduiri în toate ţările socialiste a confirmat încă odată valabilitatea uni­versală a învăţăturii lui Lenin despre dictatura proletariatului, învăţătura marxist-leninistă despre căile trecerii de la capitalism la socia­lism a fost îmbogăţită de Congresul al XX-lea al P.C.U.S. In condiţiile actuale, cînd există nu­meroase ţări socialiste şi s-a format puternicul lagăr socialist, cînd larga mişcare democratică şi socialistă din ţările capitaliste creşte şi se dezvol­tă, se deschid posibilităţi pentru for­me paşnice de trecere la socialism a unor ţări. Dar oricare ar fi forma de trecere la transformarea socialistă a societăţii, esenţa ei rămîne în mod inevitabil aceeaşi: puterea politică a clasei muncitoare, în frunte cu deta­şamentul ei înaintat — partidul mar­­xist-leninist In viaţa întregii mişcări muncito­reşti internaţionale are o însemnătate uriaşă activitatea lui Lenin pentru crearea unui partid revoluţionar, avangarda clasei muncitoare. Victoria Revoluţiei Socialiste din Octombrie a confirmat istoriceşte necesitatea vitală pentru mişcarea muncitorească revoluţionară, a unui partid revoluţionar, înarmat cu teoria marxist-leninistă şi unit printr-o disciplină de fier. Azi e cu desăvîrşire limpede că dacă Uniunea Sovietică a reuşit să reziste tuturor încercărilor şi să con­struiască cu succes societatea so­cialistă în condiţiile grele ale încer­cuirii capitaliste, aceasta s-a datorat faptului că poporul sovietic a fost condus de către partidul comunist, forţă conducătoare în opera de con­struire a socialismului, partidul în jurul căruia s-au unit strîns masele largi ale poporului. Este un merit istoric al P.C.U.S. în faţa poporului sovietic şi a prole­tariatului internaţional acela că, a­­părînd ca lumina ochilor unitatea sa şi zdrobind pe troţkişti, buharinîşti, grupurile de naţionalişti burghezi, pe toţi aceia care au încercat să submi­neze unitatea sa de monolit. Parti­dul Comunist al Uniunii Sovietice a reuşit să asigure victoria socialismu­lui în U.R.S.S. Experienţa drumului istoric străbătut de P.C.U.S., in­­transigenţa şi fermitatea, perseveren­ţa cu care s-a îngrijit de întări­rea unităţii rîndurilor sale consti­tuie o pildă şi un îr­văţămînt de o importanţă vitală pentru partidele comuniste şi muncitoreşti din întrea­ga lume. In anii avîntului revoluţionar ge­nerat de Revoluţia din Octombrie, in ţara noastră a luat naştere partidul comunist, partid de tip nou, călăuzit de învăţătura marxist-leninistă. Par­tidul nostru s-a născut în anii grei ai ilegalităţii, în lupta aspră revolu­ţionară. Conducerea de către partid a luptei maselor muncitoare pentru instaurarea puterii populare în Romî­­nia a asigurat desfăşurarea victorioasă a acestei lupte Trăgînd învăţăminte din gloriosul drum istoric parcurs de P.C.U.S., în­văţăminte confirmate de propria sa experienţă, partidul nostru, ca şi ce­lelalte partide frăţeşti, apără ca lu­mina ochilor unitatea rîndurilor par­tidului, coeziunea sa ideologică, în­tăreşte legătura sa cu masele, luptă cu intransigenţă împotriva oricăror încercări de a submina coeziunea şi disciplina interioară a partidului. Aceasta este chezăşia îndeplinirii cu succes de către partid a sarcinilor complexe ce-i revin în opera de con­struire a socialismului în ţara noastră. ★ Clasa muncitoare are sarcina is­torică de a transforma întreaga so­cietate, de a făuri o nouă orînduire, relaţii de producţie noi, socialiste, în întreaga economie, de a construi o nouă suprastructură a bazei economice a societăţii. Aceste sarcini, de o am­ploare şi complexitate fără precedent, pot fi îndeplinite cu succes numai dacă clasa muncitoare are în mîinile ei puterea de stat, deoarece opera de construire a socialismului nu se des­făşoară şi nu s-ar putea desfăşura­­niciodată în voia mersului de la sine. Ea nu poate fi decit rodul activită­ţii conştiente şi organizate a oame­nilor muncii, conduşi de partid, care folosesc statul socialist ca instrument principal pentru construirea noii orîn­­duiri. Revoluţia Socialistă din Octombrie a dovedit capacitatea clasei muncitoa­re nu numai de a conduce societatea, dar şi de a asigura ridicarea ei pe o treaptă superioară de dezvoltare. Cu cită forţă se adevereşte astăzi previziunea lui Lenin, care încă în ajunul lui Octombrie 1917 a arătat că revoluţia socialistă va deschide calea unei dezvoltări nemaivăzut de rapide a tuturor forţelor creatoare ale socie­tăţii . La a 40-a aniversare a Revoluţiei din Octombrie, Uniunea Sovietică a devenit ţara primei centrale electrice atomice din lume, a primei rachete balistice intercontinentale, a primului satelit artificial al pămîntului. Cu o uriaşă forţă, realizările Uniunii So­vietice au arătat lumii întregi ce pot să înfăptuiască oamenii muncii cînd au în miinile lor puterea de stat şi sunt conduşi de partidul marxist­­leninist pe calea spre comunism. Statul nostru democrat-popular, fo­losind creator experienţa Uniunii So­vietice, îndeplineşte cu succes sarcina de a construi economia nouă, socia­listă. El întăreşte şi lărgeşte neînce­tat sectorul socialist al economiei, pe baza politicii leniniste de industriali­zare socialistă a ţării şi de cooperati­vizare a agriculturii, în interesul ridi­cării continue a nivelului de trai al celor ce muncesc. Ca rezultat al aces­tei politici au fost obţinute succes­ de o însemnătate hotărîtoare în construi­rea bazelor economice ale socialismu­lui. Astăzi producţia industrială a Romîniei reprezintă mai mult de ju­mătate din venitul naţional al ţării. Peste 43 la sută din suprafaţa agri­colă a ţării este ocupată de sectorul socialist al agriculturii. Creşte necontenit nivelul de trai al muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor. Cultura şi ştiinţa au devenit un bun al poporului. Toate aceste cuceriri ale poporului român au devenit posibile datorită fap­tului că puterea de stat se află în mîinile oamenilor muncii în frunte cu clasa muncitoare, că statul democrat­­popular desfăşoară o uriaşă activitate d­e organizare a economiei şi de dez­voltare a culturii. Una din cele mai importante înfăp­tuiri istorice ale Marii Revoluţii So­cialiste din Octombrie constă în fău­rirea unei forme superioare a demo­craţiei — democraţie pentru cei ce muncesc. Democraţia burgheză, oricare ar fi forma pe care o îmbracă şi oricît de poleită ar fi de apologeţii capitalis­mului este şi rămîne întotdeauna o formă a dictaturii de clasă a bur­gheziei, o democraţie pentru cei pu­ţini împotriva celor mulţi. Esenţa democraţiei socialiste con­stă în aceea că orînduirea de stat socialistă asigură condiţiile materiale pentru ca oamenii muncii să se poată bucura efectiv de drepturi şi libertăţi democratice. Partidul Comunist al Uniunii So­vietice a asigurat participarea acti­vă la viaţa obştească a maselor oa­menilor muncii, realizînd unirea lor strînsă în jurul partidului şi al sta­tului socialist. Un proces asemănător de dezvoltare a democraţiei socialiste se petrece în celelalte ţări socialiste unde puterea clasei muncitoare a trezit la viaţă politica şi obştească activă cele mai largi mase ale poporului. Preocupîndu-se de dezvoltarea de­mocraţiei socialiste, partidele comu­niste şi muncitoreşti din ţările de democraţie populară nu uită totodată că în perioada de trecere de la ca­pitalism la socialism, cînd mai există clase exploatatoare şi rămăşiţe ale acestora, lupta de clasă nu încetează, continuînd să acţioneze ca o lege obiectivă. De aceea este necesară o vigilenţă neslăbită a oamenilor muncii, fermi­tatea şi hotărîrea în apărarea cuce­ririlor revoluţionare ale poporului. Aşa cum a arătat experienţa Uniunii Sovietice şi propria noastră experien­ţă, trecerea de la capitalism la socia­lism presupune un îndelungat proces de formare a conştiinţei socialiste a oamenilor. Aceasta este o formă aparte a luptei de clasă în care rolul deter­minant îl are activitatea educativă dusă de partidul clasei muncitoare şi de statul socialist. In această privinţă un rol uriaş îl are lupta partidului împotriva ideolo­giei burgheze. Lupta împotriva teorii­lor revizioniste şi reformiste sub toate formele lor de manifestare, lupta îm­potriva concepţiilor idealiste în ştiin­ţă, împotriva influenţelor străine în literatură şi artă reprezintă sarcina de o importanţă hotărîtoare pentru triumful ideologiei socialiste, pentru consolidarea unităţii poporului in ju­rul partidului şi guvernului şi, deci, pentru consolidarea puterii muncito­rilor şi ţăranilor. In zilele noastre, socialismul s-a transformat într-un sistem mondial. Pe calea deschisă de Revoluţia din Octombrie au păşit popoarele unui şir de ţări din Europa şi Asia, prin­tre care şi poporul român. Intre ţările socialiste, unite prin co­munitatea intereselor a ideologiei şi a ţelului final, s-au statornicit relaţii de tip nou, bazata pe principiile in­ternaţionalismului proletar şi caracte­rizate prin deplina egalitate în drep­turi, prin colaborare tovărăşească şi ajutor reciproc prietenesc. Ca primă ţară a socialismului, dis­­punînd de o uriaşă experienţă, Uniu­nea Sovietică acordă un puternic a­­jutor internaţionalist celorlalte ţări socialiste, însuşirea creatoare a ex­perienţei de 40 de ani a patriei Re­voluţiei din Octombrie uşurează mult înaintarea spre socialism a ţării noas­tre, ca şi a celorlalte ţări de demo­­craţie populară. De cîte ocolişuri şi rătăciri nu s-au cruţat partidele co­muniste şi muncitoreşti învăţînd din această experienţă, străduindu-se, cu tot mai mult succes, s-o aplice crea­tor, potrivit condiţiilor istorice con­crete ! Ca şi celelalte partide din ţările socialiste, partidul nostru consideră drept element fundamental al politi­cii sale externe întărirea continuă a prieteniei de nezdruncinat cu Uniu­nea Sovietică, a unităţii lagărului so­cialist în frunte cu U.R.S.S., a le­găturilor frăţeşti între toate ţările socialiste. întărirea unităţii ţărilor socialiste este chezăşia apărării inde­pendenţei naţionale şi a construirii cu succes a socialismului în fiecare dintre aceste ţări. Marea Revoluţie Socialistă din Oc­tombrie a însemnat apariţia pentru prima oară în istoria a unui stat care militează cu o consecvenţă neabătută pentru apărarea păcii şi dezvoltarea prieteniei popoarelor. Luptînd cu consecvenţă pentru pace, poporul sovietic a fost totodată hotărît să dea o ripostă oricărui agresor. O­­menirea îi este recunoscătoare Uniu­nii Sovietice pentru că a făurit forţa capabilă să nimicească maşina de război hitleristă şi nu va uita nici­odată eroismul şi abnegaţia cu care poporul sovietic şi-a vărsat sîngele pentru a salva din jugul fascist po­­po­rele înrobite. Interesele tuturor popoarelor, inte­resele întregii omeniri cer ca relaţiile între ţările cu orînduiri sociate dife­rite să fie întemeiate pe principiile coexistenţei paşnice — aşezate de Lenin încă e­in 1917 la baza politicii externe a statului sovietic. Oame­nii muncii din lumea întreagă privesc cu fierbinte simpatie neobositele efor­turi ale Uniunii Sovietice şi celorlalte state socialiste, îndreptate spre apă­­rarea păcii şi promovarea principiilor coexistenţei paşnice. ★ Poporul sovietic, sărbătorind ani­versarea Marii Revoluţii Socialiste, poate pe bună dreptate să fie mîndru că în aceşti 40 de ani, înfăptuind po­runcile lui Lenin, a construit cu suc­ces socialismul, a repurtat victorii de însemnătate istorico-mondială, jus­­tificînd pe deplin încrederea oamenilor muncii de pretutindeni. Poporul român, alături de toate po­poarele lumii sărbătoreşte aniversa­rea Marelui Octombrie cu o uriaşă însufleţire şi cu o nestrămutată în­credere în victoria socialismului. Acum 40 de ani, oamenii muncii cuceriseră puterea într-o singură ţară, care se asemuia pe atunci unei in­sule asaltate de valurile încercuirii capitaliste vrăjmaşe. Astăzi, pe ca­lea deschisă de marele octombrie înaintează treisprezece ţări, cuprinzând aproape un miliard de oameni. Cresc neîncetat şi se maturizează în toate ţările forţele clasei muncitoare — ste­gar al păcii şi progresului social. Ideile marxism-leninismului, ideile care au luminat calea măreţei Revo­luţii Socialiste din Octombrie, înain­tează victorios, cucerind de partea lor mase uriaşe. Viitorul aparţine socialismului! ★ ★ Cină au început lu­crările de montaj au sosit pe şantierul fa­bricii de benzi de carde a întreprinderii „Encsel Mauriciu" din Tg.-Mureş, ingineri şi tehnicieni din Moscova. Se spune că în citeva luni ei au învăţat româneşte şi ungureşte numai ca să poată ex­plica muncitorilor şi teh­nicienilor toate amănun­tele cu privire la insta­larea, funcţionarea şi întreţinerea maşinilor complicate. Apoi cu citeva luni înainte de intrarea in funcţiune a fabricii s-au reîntors de la Moscova meşterii din Rominia ca­re au plecat să înveţe meşteşugul fabricării benzilor de carde la uzina ,,A 7-a an­versare a lui Octombrie“ din capitala Uniunii Sovieti­ce. Şi, ceea ce era firesc, după doi ani de practică, la rindul lor, meşterii au învăţat ruseşte... ... La inaugurare, cînd cu toţii erau îmbujoraţi de bucuria rodului mun­cii comune, meşterii din Tg.-Mureş emoţionaţi au început să vorbească ru­seşte, iar specialiştii so­vietici emoţionaţi ii sa­lutau cînd romineşte, cînd ungureşte pe cei ce le stringeau mîinile cu căldură prietenească. Şi ce bine se înţelegeau ! „La telefon Moscova" Asta s-a Intlmplat înainte cu trei ani. Cu un an men tirziu eram in biroul maistrului Gheorghe Strîmbu. Toată fabrica de benzi de car­de era In plină frâmln­­tare. încă la intrare am aflat de la îngrijitoarea indignată că nu mai au pistă pentru benzi decit pe două săptămini. Fir­ma engleză cu care s-a încheiat contract pentru livrarea benzilor de pistă, a „uitat" să ex­pedieze la timp materia de bază. Maistrul Strim­­bu era şi mai furios, su­părat foc pe toate fir­mele engleze care „nu ştiu ce-i cinstea şi ome­nia". Dar obirnii telefonul și fata maistrului se în­senină. Repetă cuvintele operatoarei: „La telefon Moscova". Am asistat la o convorbire telefonică uimitoare. la început ex­plozia de bucurie a lui Strimbu. „Noroc Alexei Alexandrovicil ... Vezi că sintem­ iarăși in pa­nă... N-avem pistă, dacă nu căpătăm in 10 zile, oprim fabrica! ... Cum?... Ne ajutafi?­ ... Te sărut Alexei Ale­xandrovicii ... Salută-i pe toţi tovarăşii de la voi, in numele nostru al tuturora!... După 12 zile au sosit la Tg.-Mureş baloturi uriaşe de pistă, pe care se puteau citi desluşit in­scripţiile proaspete: „C.C.C.P.", Scrisori, călă­torii Anul trecut a sosit la Tg.-Mureş în vizită un grup de ingineri sovie­tici. Printre ei un ingi­ner din Ural. Le-a adus o scrisoare de la maiştrii uzinei ,,A 7-a aniversare a lui Octombrie". ... „Trimiteţi-ne vorbă tovarăşi, ce mai faceţi? Arătafi-i tovarăşului in­giner din Ural fabrica, spuneţi-i greutăţile. Fiind­că la reîntoarcere el o să treacă pe la noi, ne va spune tot şi noi vă ajutăm cu dragă inimă." Şi aşa a şi fost. Peste citeva zile au sosit nişte colete cu avionul: erau pietrele de polizor pe care le-au cerut cei de la „Encsel Mauriciu". Din lipsa acestor pietre producţia era deseori fri­­nată. Dar aşa e: priete­nul adevărat la nevoie se cunoaşte! ... Am văzut atitea teancuri de scrisori le­gate cu şnururi colorate in sertarul biroului mais­trului Strimbu, de parcă ar avea vreo iubită la Moscova. Expeditorul in­să e bărbat, maistru ca şi Gh. Strimbu. Cuprin­sul: termeni tehnici, schiţe. Introducerile şi încheierile, cuvinte calde, prieteneşti. Cel ce cores­pondează se numeşte maistrul Alexandr Ale­­xandrovici Murzin. Dar maiştrii Gheorghe Strim­bu şi Gheorghe Maria din Tg.-Mureş mai pri­mesc scrisori şi de la profesorul Alexandr Fa­­deevici sau maistrul Ale­xandru Andreev din Mos­cova. „Mai veniţi pe la noi“ — sună încheierea uneia din aceste scrisori. Şi maistrul Gheorghe Strimbu s-a şi dus. A plecat cu un grup de tu­rişti, împreună­­ cu ingi­­nerul-şef al întreprinderii, tovarăşul Hassan. A stat numai două săptămini la Moscova, dar ii vine greu să descrie in cu­vinte ospitalitatea şi căldura prietenească cu care au fost primiţi In schimb, mi-a pus in faţă un vraf de schiţe, descrieri tehnice in limba rusă. Gheorghe Strimbu a făcut doi ani de zile practică la fa­brica de carde din Mos­cova. Totuşi, era să nu mai recunoască interiorul uzinei: maşini moderni­zate, perfecţionare teh­nică , pretutindeni. Pri­mul lucru despre care le­­au vorbit inginerii sovie­tici a fost: Introduceţi şi voi perfecţionările teh­nice. Nu-i voie să rămi­­neţi in urmă cu nici un pas. Poftim schiţele, re­ţetele ..." La rindul lor, maistrul şi inginerul din România au fost asaltaţi cu întrebări: „Cum func­ţionează maşinile? Voi aţi modernizat vreo in­stalaţie? Ce noutăţi ne puteţi spune? Spuneţi-ne şi părerea despre munca noastră! Criticaţi-ne cu curaj să învăţăm! Şi cu cită bucurie au ascultat vestea că la Tg. Mureş din deşeurile de pistă se fabrică covoare deosebit de estetice. Le­­au cerut de îndată deta­lii, explicaţii, descrieri tehnice. Iar a doua zi di­rectorul uzinei tovarăşul Sipilov le-a spus: Înce­­pem­ şi noi fabricarea co­­voarelor din deşeuri". E foarte plăcut să pri­meşti un cadou, dăruit cu drag de un prieten bun. Dar este şi mai plă­cut dacă pot face un ca­dou aceluiaşi prieten. Aşa a simţit şi mais­trul Strimbu, acolo la Moscova. Că despre cadourile primite ele sunt de nepre­ţuit. Poate cel mai de preţ dintre toate este re­ţeta cu ajutorul căreia se poate confecţiona şi la Tg. Mureş piatra de po­lizor atît de scumpă de care aveau permanentă nevoie producătorii ben­zilor de carde. Schiţele şi descrierile tehnice noi contribuie la schimbarea radicală a proceselor de producţie. ... După schimbul de onoare închinat celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie muncitorii fa­bricii de carde s-au adu­nat la miting. In acea zi au depăşit sarcinile de plan cu mult. După sa­tisfacţia muncii rodnice au vorbit entuziasmaţi despre Revoluţia Socia­listă de acum 40 de ani, despre umbrele trecutului şi viaţa lor însorită de acum. Apoi, au citit o scrisoare pe care au tri­mis-o la Moscova pe adresa fabricii „A 7-a aniversare a lui Octom­brie". Au trimis o scri­soare plină cu sentimente fierbinţi de dragoste, sentimente pe care nu le pot avea decit fraţii ca­re se iubesc! V. KONYA

Next