Steaua Roşie, decembrie 1957 (Anul 6, nr. 552-560)

1957-12-04 / nr. 552

PROIETARI DIN T0ATE ŢĂRILE, UNIŢI VA î -ANbL VI Mr. 552 Mhrcuri, 4 decembrie 1957 | 6 HAJI.1I — 20 BAÁI IN INTERIORUL ZIARULUI; w In raionul Topliţa munca politică dă roade (paj. 2-a), — In casa colectivistului Savu (pag. 2-a). «r> Ziua Constituţiei Sovietice (pag. 3-a). — Constituirea comitetelor organizatorice ale mişcării feminine (pag. 4-a). — Un colectiv bine închegat (pag. 4-a). Intîmpinarea cefei de-a 10-a aniversări a proclamării R.P.R. în industria regiunii noastre Ca şi tn întreaga ţară, şi tn regiu nea noastră, oamenii muncii se străduiesc sl obţină noi şi noi rea­lizări în producţie, conştienţi fiind că numai în felul acesta ei îşi vor da aportul lor la consolidarea econo­miei naţionale, la continua ridicare a nivelului de trai al ponorului. La reuşita îndeplinirii planului anual de producţie înainte de termen con­tribuie o serie de factori. Buna or­ganizare a întrecerii socialiste de pildă, este unu! din factorii care mo­bilizează întreaga masă de munc,.ori in procesul de producţie, în vederea realizării şi depăşirii planului anual de producţie. întrecerea socialistă este un izvor nesecat al iniţiativei muncitorilor pentru aplicarea pe o scară tot mai largă a micii meca­nizări, a metodelor înaintate de lu­cru, realizarea unor economii în­semnate menite să ducă la îmbună­tăţirea tot mai simţitoare a nivelului de trai al muncitorilor. Numai orga­nized munca în acest fel, harnicii muncitori de la uzinele de fier „Vlă­­hiţa“ au reuşit să raporteze partidu­lui că încerind cu data de 8 noiem­brie a. c. furnalele de aici dau fontă în contul anului 1958. Acest succes a putut fi debîndit datorită faptu­lui eă furnaliştii de. aici, fiind antre­naţi în întrecere socialistă au de­păşit planul în fiecare lună în me­die cu 8 la sută. Un factor care a contribuit la realizarea acestui suc­ces a fost şi inovaţia propusă ie maistrul de furnal Mihály ‘Kálmán, care constă în izclarea. în timpul spălării săptămînale a conductelor de gaze, a furnalului nr. 2, de primul ramai fără ca acesta din urmă să fie oprit. In urma acestei inovaţii în fie­care săptămînă s-a obţinut o descăr­care de fontă în plus. Tot aici, în cadrul consfătuirilor de producţie pe grupe sindicale, care au avut loc în zilele de 13 şi 14 noiembrie, echi­pele de la furnale şi-au luat anga­jamentul să cinstească cea de-a 10-a aniversare a proclamării R.P.R. prin ş da în lunile noiembrie şi decem­brie peste plan 100 tone de fontă. Realizări măreţe au obţinut şi fo­restierii de la I.F.E.T. Reghin care de la începutul anului au reuş t să dea peste plan 2.857 m c lemn ro­tund, răşinoase, 95 m c de lemn pentru mină, 415 m c celuloză răşi­­noasă, 52 m c stîlpi telecomunicaţii, 1.917 m c buşteni pentru gatere fag, 215 m c buşteni de rulaj fag etc. Şi la fabrica de mobile „Simo Géza“ din Tg. Mureş, muncitorii şi-au luat angajamentul ca pînă la sfîrşitul a­­nuiui să producă peste plan 500 pa turi export, 300 studiouri „Mureşul“ şi peste 300 de dormeze. Din păcate nu toate întreprinderile se străduiesc să organizeze concret întrecerea socialistă fapt ce atrage după sine nereali/area planului de | producţie în termenul fixat. Aşa bu­năoară la mina de cărbuni din Bor- i sec pînă mai acum cîteva luni pro- j durţia se desfăşura slab. Erau nenu- ' mărate lipsuri în ce priveşte aprovi- j zionarea locurilor de muncă cu mate­rie primă, materiale etc. Disciplina ! muncii era siabă iar întrecerea so­cialistă era organizată formal. In luna septembrie a. c. biroul comitetului de partid al raionului Topliţa s-a deplasat la mină şi îm­preună cu birou! organizaţiei de ba­ză. cu conducerile întreprinderii şi a I.R.E.M.-uîui, cu participarea unor ! mineri pricepuţi a analizat cauza stării lucrurilor, stabilind o seamă de măsuri care trebuiau luaie pentru remedierea lipsurilor. Una din mă­surile cuprinse în planul de acţiune a fost şi mod.f carea troliului de ex­tracţie potrivit unor antecaicule care au dus la rea'izarea planului de pro­ducţie şi chiar la depăşirea lui pe lina octombrie cu 5,19 ia sută. In vederea întîmpinării de către întreprinderile din regiunea noastră, a celei de a 10-a aniversări a procla­mării R.P.R., cit noi succese în mun­că. o sarcină de căpetenie în faţa colectivelor de conducere trebuie să tie luarea unor măsuri teiuucc-orga nizatorlce care să asigure, acum cîpd ne mai desparte aproape o lună de încheierea bilanţului muncii pe un an, realizarea şi chiar depăşirea planului anual de producţie. Consfătuirile de producţie să constituie un prilej unde muncitorii, tehnicienii şi inginerii să-şi poată revizui activitatea lor la locul de muncă, să vină cu noi pro­puneri menite să îmbunătăţească pro­cesul tehnologic de producţie al în­treprinderii. Realizarea a cît mai multe economii să fie o măsură strict necesară care să asigure întărirea economică a întreprinderii, experi­mentarea cu succes a sistemului de salarizare îmbunătăţit şi strîns legat de acestea desigur ridicarea necon­tenită a nivelului lor de trai. • De aceea organizaţiilor de bază din întreprinderi le revine sarcina impor­tantă de a îndruma zilnic activita­tea sindicatului, de a controla, la faţa locului, rezultatele muncii acestuia, în vederea creării condiţiilor optime de realizare şi chiar de depăşire a planului anual de producţie înainte de termen, cinstind în felul acesta cea de-a 10-a aniversare a proclamării Republicii Populare Romíné. resüriídfilc dc la Cluj prilejuite de împlinirea a 529 de ani de la răscoala ieüagiior de la Doüilna Pentru Mcperiilm aoriculturli regiunii noastre — Peste 3.000 cereri cu peste 3.300 hectare Numai în cursul unei săptâ­­mîni (între 25 noiembrie şi 2 decembrie) peste 3.000 FAMI­LII DE ŢARANI MUNCITORI DIN REGIUNEA NOASTRA CU PESTE 3.300 HECTARE DE PAMINT AU ÎNAINTAT CERERI PENTRU A FI PRI­MIŢI IN UNITĂŢILE SOCIA­LISTE EXISTENTE SAU PEN­TRU ÎNFIINŢAREA DE NOI UNITĂŢI. In această perioadă au luat fiinţă 6 NOI ÎNTOVĂ­RĂŞIRI în care au intrat 305 FAMILII DE ŢARANI MUN­CITORI. In raionul Topliţa au luat fiinţă două întovărăşiri, iar în raioanele Ciuc, Cristuru Secuiesc, Odorhei şi Sf. Gheor­­ghe cîte una. In raionul Sf. Gheorg’ie, rit pildă, de la 25 noiembrie In 2 decembrie, în gospodăriile agri­cole colective existente au in­trat 58 ţărani muncitori cu 69,87 hectare iar în întovără­şiri 219 familii cu peste 2G0 hectare pămînt. Peste 300 fa milii de ţărani munci .ori au înaintat cereri pentru înfiinţa­rea de noi unităţi. In raionul Odorhei, în gospo­dăriile agricole colective exis­tente au intrat 78 familii cu 475,33 ha, în întovărăşirile e­­xistente 69 familii cu 98 ha, iar alte 247 familii au cerut înfiin­ţarea de noi unităţi. In celelalte raioane în pe­rioada de la 25 noiembrie la 2 decembrie au fost de asemeni înaintate un mare număr de! cereri : în raionul Tg. Mureş de pildă 322 familii de ţăranij muncitori au înaintat cereri pentru a fi primite în unităţile socialiste existente sau pentru înfiinţarea de noi unităţi, în raionul Tg. Secuiesc 358 ce­reri, în raionul Reghin peste 260 cereri. Cristuru Secuiesc 239 cereri, Gheorghieni 215, Topliţa peste 290, Sîn^eorg’u de Pădure 169. Ciuc peste 150,1 CLUJ (Agerpres). — La Cluj au început festivităţile prilejuite de îm­plinirea a 520 de ani de la răscoa­lele iobagilor romîni şi maghiari din Transilvania între care răscoala de la Bobîlna a constituit un moment important. Sîmbătă după amiază a avut loc la Teatrul Naţional din localitate o adunare festivă consacrată acestui eveniment. Au participat reprezen­tanţii autorităţilor locale de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură, numeroşi oameni ai muncii romîni şi maghiari din oraşul şi regiunea Cluj. Participanţii la adunare au salutat cu căldură sosirea în sală a mem­brilor delegaţiei C. C. al P.M.R. şi guvernului Republicii Populare Ro­míné, care participă la festivităţi. Tov. Emil Bodnăraş, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.M.R., vi­cepreşedinte al Consiliului de Miniş­tri, Ianoş Fazekas, secretar al C. C. al P.M.R., Atanase Joja, membru al C.C. al P.M.R., ministrul învăţămân­tului şi Culturii, Augustin Alexa, membru al C.C. al P.M.R., procuror general al Republicii Populare Ro­míné, Ladislau Banyai, director ge­nera! în Ministerul Învăţământului şi Culturii, acad. Andrei Oţetea, au luat loc în prezidiu. In prezidiul adunării au luat Ioc de asemenea tovarăşii Csupor Ludo­vic, membru al C.C. al P.M.R., mem­bru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi prim-secretar al Comi­tetului regional P.M.R. al Regiunii Autonome Maghiare, Vasile Vaida, membru supleant al C. C. al P.M.R., prim-sezretar al Comitetului regio­nal Cluj al P.M.R., scriitorul Nagy István, membru al Prezidiului Ma­rii Adunări Naţionale, Kulcsár Fran­­cisc, preşedintele Comitetului Execu­tiv al Sfatului Popular regional Cluj, precum şi reprezentanţi ai co­mitetului orăşenesc P.M.R. Cluj, ai, sfaturilor populare regional şi orăşe­nesc, reprezentanţi ai muncitorilor, ţăranilor muncitori şi intelectualilor din regiune. Adunarea festivă a fost deschisă de tov. Petru Jurcă, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Cluj. A luat cuvîntul tov. acad. Atanase Joja, care a adus adunării salutul C.C. al P.M.R. şi al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Ro­míné. Cuvîntarea acad. Atanase Joja Se împlinesc peste 500 de ani de la evenimentul memorabil cînd ţăranii romîni şi maghiari, înfrăţindu-se prin jertfe de sînge în lupta împotriva exploatatorilor şi asupritorilor feu­dali şi clericali, au ridicat steagul glorios al răscoalei pentru demnita­tea omenească, pentru libertate şi pentru o existenţă mai bună — a spus vorbitorul. Răscoala de la Bo­bîlna este unul dintre cele mai im­portante acte revoluţionare ale is­toriei patriei noastre; ea se înca­drează în rîndul marilor mişcări ţă­răneşti din Evul Mediu Împotriva feudalismului, fiind prima manifes­tare de luptă revoluţionară orga­nizată a ţărănimii împilate din ţara noastră. Răscoala de la Bobîlna a luminat ca un far conştiinţa ţărănimii ro­míné şi maghiare, a unit tn aceeaşi luptă de clasă pentru aceleaşi obiec­tive, pentru aceleaşi interese, hotă­­rîtoare în ultima analiză — intere­sele de clasă — pe ţăranii romîni şi unguri; ea a apărut ca o prevestire minunată a unirii lor în decursul veacurilor ce au urmat împotriva exploatării şi împilării, mai ales ca o prevestire a măreţei unităţi a oa­menilor muncii, indiferent de na­ţionalitate, în lupta pentru con­strucţia socialismului în patria noastră scumpă. Republica Popu­lară Romînă. Acest fapt este o stră­lucită confirmare a tezei marxist­­leniniste potrivit căreia interesele de clasă sînt în ultimă analiză determi­nante, ele constituind motorul pro­gresului istoric, al trecerii de la so­cietatea de exploatare la orînduirea fără exploatare socială şi naţională — dînd conţinut şi ţel mişcării is­torice de la inferior la superior, de la preistorie la istorie. Aspiraţiile nobile ale răsculaţilor romîni şi unguri de la Bobîlna au fost realizate şi depăşite într-o mă­sură la care ei nu puteau visa — în lupta comună dusă în zilele noastre de poporul romín şi de naţionalită­ţile conlocuitoare, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romín, pen­tru instaurarea Republicii Populare Romíné şi pentru construirea socia­lismului. In cursul acestei lupte s-a cimentat prietenia veşnică a poporu­lui romín şi a naţionalităţilor con­locuitoare. Uneltirile duşmanilor de clasă, încercările lor de a dezbina pe oamenii muncii rerrîni, maghiari, germani etc. sínt ' sortite unui eşec ruşinos în faţa unităţii de neclintit a maselor muncitoare. Ţărănimea are astăzi un aliat cre­dincios — clasă muncitoare — iar conducătorul încercat al oamenilor muncii din ţara noastră. Partidul Muncitoresc Romín, călit în luptă şi înarmat cu invincibila teorie a mar­­xism-leninismului, dezvoltă econo­mia şi cultura noastră, unitatea de nezdruncinat a oamenilor muncii din ţara noastră, indiferent de naţio­nalitate. După ce a subliniat succesele im­portante obţinute în anii puterii populare în toate domeniile de acti­vitate vorbitorul a spus : Poporul nostru nu este numai un creator de bunuri materiale, ci are un bogat fond cultural în limbi di­ferite pe care Intelectualitatea le­gată de popor are nobila misiune de a-1 ridica tot mai sus, de a-1 îm­bogăţi necontenit. Promovarea continuă a frăţiei po­porului romín cu naţionalităţile con­locuitoare, ridicarea continuă a ni­velului de trai, sporirea şi adîn­­cirea fondului cultural de mare preţ al poporului, înflorirea necontenită a patriei noastre în cadrul lagărului socialist în frunte cu marea noastră prietenă U.R.S.S., este omagiul su­prem pe care după 5Ó0 de ani îl adu­cem luptătorilor eroici romîni şi ma­ghiari de la Bobîlna. Textul cuvîntării acad. A. Joja a fost citit în limba maghiară de tov. Kulcsár Francisc. A luat apoi cuvîntul acad. pref. C. Daicoviciu, rectorul Universităţii „Victor Babeş“. Cuvîntarea acad. prof. C. Daicoviciu Acum 520 de ani, prin ultimele zile ale lui noiembrie, suburbiile Clujului începînd cu Mî’ăşiuru! sînt teatrul unor lupte Crîncene pe viaţă şi pe moarte date între oştile ţără­neşti romíné şi maghiare şi trupele feudalilor coalizaţi. Întreaga regiune din acest centru ai Ardealului este învolburată de pîrjolul răsmeriţei a cărei ultimă fază. cea mai crîncenă şi cea mai hotărîtoare, se desfăşura aici. Acad. Daicoviciu a făcut apoi un amănunţit istoric al desfăşurării răs­coalei* Eliberarea ţării şj a poporalul nostru de exploatarea cr înotul a moşierilor şi capitaliştilor, prfja luptă organizată şi condusă de clasa mun­citoare în frunte cu partidul eî marxist-leninlst a rezolvat definitiv şi radical această problemă a pămîrt­­tului, împlinind visul de veacuri al ţărănimii muncitoare. Astăzi, tn re«1 gimul no6tru de democraţie populari, sub înţeleaptă conducere a Partidu­lui Muncitoresc Romín, frăţia oamenf­­lor muncii de diferite naţionalităţi contribuie la întărirea forţei şi pro greşului patriei. Această realitate iz­vorăşte din însăşi concepţia de bază a învăţăturii marxist-ienlniste. Referindu-se la învăţămintele răs­coalei de la Bobîlna, faptul că drep­tatea este de partea celor mulţi, a luptătorilor pentru libertate şi că năzuinţa spre pace şi libertate cars uneşte pe oamenii muncii este che­zăşia sigură a vieţii şi propăşirii fie­cărei societăţi omeneşti, acad. Dai­coviciu a spus în încheiere: Să ne însuşim aceste învăţăminte şi să le aplicăm, sub conducerea partidului clasei muncitoare, pînă la desăvârşita zidire a socialismului bl ţara noastră, A luat apoi cuvîntul prof. univ, Balogh Edgar de la Universitatea „Bolyai“. Cuvîntarea prof. univ. Balogh Edgar „Cu 520 de ani în urmă, a spua printre altele vorbitorul, pe pămîntul Ardealului s-a desfăşurat o răscoală ţărănească de mare amploare. Prin multe din trăsăturile sale esenţiale această mişcare se deosebea de ma­nifestările obişnuite ale luptei de clasă purtată de ţărănimea asuprită vreme de veacuri întregi. Se deose­bea întîi prin faptul că pentru prima oară ea înfăptuia unitatea de luptă a poporului romín şi maghiar care trăiau pe acelaşi pămînt şi aveau a­­ceeaşi soartă vitregă, dar care au fost de atîtea ori împinse către antago­nism. Se deosebea apoi această răs­coală ţărănească de răsmeriţele de dinainte şi de după ea şi prin îm­prejurarea de a fi .atras de partea ei mica nobilime şi pe meşteşugarii orăşeni, de asemenea antagonistă cla­selor dominante. In al treilea rînd sintern îndreptăţiţi a califica mişcarea revoluţionară din 1437 drept prima mişcare avînd un specific deoarece dincolo de spontaneitatea brută a disperării cu care ea lovea, dincolo de caracterul său de instinctiv şi orb antagonism faţă de feudalism, ea con­ţinea de acum formele conştiente şi organizate ale luptei de clasă. Răscoala ţărănească din 1437 $ putut fi înecată în sînge dar conflic­tele economice, sociale, politice şa ideologice ale vremii s-au menţinut pînă în epoca noastră. Nouă şi ticu­lui nostru regim i-a revenit sareîna de a distruge, odată cu exploata­rea capitalistă, ultimele rămăşiţe ale teudaiismului, de a face să dispari prăpastia dintre oamenii muncii de la oraşe şi sate, de a ridica la rang de principiu de conduită spiritul socialist — conştient şi organizat — urmărind binele poporului romín, al naţionalităţii maghiare şi celor­lalte naţionalităţi, binele omului“. 9 HG A N Al COM ITETU L«J RE G! O NAI DE PARTID $1 AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék