Steaua Roşie, ianuarie 1958 (Anul 7, nr. 561-568)

1958-01-04 / nr. 561

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VA ţ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID Şl AL SFATULUI POPULAR AL REGIONII AUTONOME MAGHIARE ANUL Vil Nr. 5S1 I Sîmbătă, 4 anuarie 1958 [ 6 PAGINI — 20 BANI Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Repubücii Populare Romíné DECRET pentru stabilirea datei alegerii deputaţilor !n sfaturile populare. Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Popu­lare Romîne decretează: Articolul 1. Data alegerii deputaţilor in sfaturile populare se stabileşte pentru ziua de 2 martie 1958. Constituirea sfaturilor populare se va face după data de 11 martie 1958. Preşedintele Prez diului Marii Adunări Naţionale, Dr. PETKU GROZA Bucureşti, 2 ianuarie 1958. nr. 1. Secrefarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, QHEOKUHE STvICA Mesajul de Anul Nou rostit la postui de radio do tovarăşul dr. Petru Groza, preşsdinteie Prezidiului Marii Adunări Nationale a flap jbiicii Populare Romîne Locomotivele 764.203 şi 764.160 sínt gata Din realizările noastre An nou, oameni noi Sesiunea Bazei de cercetări ştiinţi­fice a Academiei R. P. R. Zilele trecute a avut Ioc sesiunea ştiinţifică a Bazei de cercetări ştiin- i ţifice a Academiei R.P.R. din Tg. Mureş. j După deschiderea sesiunii, profeso- I rul dr. Szentpéteri József a ţinut 1 conferinţa „Zece ani de fa moartea 1 eminentului darvinist, biolog romín, savant progresist Emil Racovjţă". După această conferinţă profesorul dr. Székely Carol secretarul Bazei, a pre­zentat raportul de activitate pe anul 1957. Vorbitorul a arătat că această ba­ză de cercetări a luat fiinţă ca rod al grijii partidului şi guvernului pen­tru dezvoltarea ştiinţei. Raportul a ară­tat condiţiile care au fost puse la dispoziţia bazei şi a vorbit despre felul cum au ştiut s| se folosească de aceste condiţii. In raport se arată eîanu! şf devo. tamentul cu care lucrează cercetăto­­j rii. Slot multe cazuri cint s-au con« fecţiorat aparataje care plnă acum e­­rau importate. S-au introdus metode noi, moderne de lucru, ca: metoda histochimlcă, metode noi de colorare şi impregnare, noi metode chirurgica­le, metode electrice şi chimice origi­nale. 1 Vorbitorul a mulţumit conducerii I.M.F.-ului care a dat un mare a­­jutor Bazei punîndu.i la dispoziţie nu numai săli, laboratoare, aparataje, ci şi cadre medicale bine pregătite, şi şi-a exprimat recunoştinţa pentru ajutorul multilateral primit de la A- j cademia R.P.R. I După raportul de activitate au fost prezentate lucrările ştiinţifice ale cer­cetătorilor colectivelor de cercetători, lucrări care tratează probleme ştiin­ţifice în domeniul medical, istoric şi 1 din domeniul istoriei literaturii. Au fost citite, respectiv depuse 30 de lu­crări. Spre noi realizări întovărăşirea zootehnică „30 Decembrie“ AL NEGRE/ membru al întovărăşirii agricole „înainte“ din Reghin O nouă întovărăşire Sintern siguri că harnicul nostru popor, talentat şi gospodar, colabo­­rînd şi ajutîndu-se reciproc cu bunii săi prieteni şi aliaţi din ţările lagă­rului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, va dezvolta mai departe pe drumul socialismului, industria şi agricultura ţârii noastre, ceea ce va duce la creşterea neîntreruptă a bună­stării sale. Noi şi tot mai valoroase cuceriri ale ştiinţei vor fi puse tn slujba oa­menilor muncii. Operele Ijterare şi de artă izvorîte din dragostea pentru popor şi inspirate din realităţile noi ale vieţii noastre pe care o trăim dfn plin, vor contribui la ridicarea ni­velului cultural al maselor şi la intă. rirea voinţei oamenilor muncii de a-şi mări eforturile pentru înflorirea patriei noastre. Sintern convinşi că ţările socialiste, marea noastră prie­tenă — Uniunea Soviet că, forţele Iu­bitoare de pace din întreaga lume, vor dobîndi şl in acest an victor i însemnate în înfăptuirea celei mai scumpe năzuinţi a omenirii — stator­nicirea unei păci trainice In lume şi a convieţuirii paşnice între popoare. Pentru viitorul luminos al iubitului nostru popor, pentru biruinţa păcii şi a înţelegerii intre toate ţările, per­­mit-ţi-mi ca în această noapte a anu­lui nou, să vă adresez trad fonala urare romii lească; „ta mulţi ani!". Dragi prieteni şi tovarăşi, Peste citeva minute ne despărţim de anul 1957. încheiem bi’anţui unui an de muncă rodnică pentru întărirea patriei noastre libere şi în acelaşi timp. bilanţul unui deceniu de la in­staurarea Republicii Populare Romî­ne. Eroica noastră clasă muncitoare, harnica noastră ţărănime, împreună cu vrednicii noştri cărturari, entu­ziasmaţi de rezultatele obţinute pînă în prezent înfăptuiesc cu adîncă în­credere opera mare a cons'ruirii unei vieţi noi, transformând ţara intr-un uriaş şantier. Ei urmează cu încrede­re politica justă a Partidului Munci­toresc Romín şi a Guvernului Repu­blicii Populare Romîne, dezvoltîiid e­­conomia naţională şi îmbogăţind zi de zi, cu noi valori patrimoniul nos­tru cultural. Intrăm în primul an al celui de-al doilea deceniu al Republi­cii noastre, într-un nou an de muncă paşnică, plini de încredere în des'i­­neie patriei noastre scumpe, in viito­rul luminos pe care şi-l hărăzeşte prin munca spornică poporul romín. Pă­şim pragul anului 1958 cu aceeaşi Ur­mă convingere că vom întări mai departe alianţa între clasa munci­toare şi ţărănimea muncitoare şi vom adinei tot mai mult frăţeasca cola- I borare şi prietenie dintre poporul ro­mín şi minori'.ăţile naţionale din pa- I tria uc&bfrä comună. T sä. după 48 ore de la intrarea acestor două locomotive in depou, ele oor fi supuse spre revizie In faţa comisiei. Sintern cu lucrările pe sflrşite. Deja putem spune că locomotivele 764.203 şi 764.160 sínt gata pentru revizie.“ Cu aceste cuvinte spuse de tovarăşul Mózes Máthé. mt-am dat şt mai bine seama de ce drapelele roşu şi trico­lore incă mai fluturau pe depou. c» r la aburii amestecaţi cu apă pentru spălarea locomotivelor. De indată locomotivele au fost învelite in aburi, Iar Mózes Máthé. spălător mai in virstă, alături de Puşcaş Albert, executau spălarea locomotivelor. ,,De dimineaţă am văzut că am început bine anul. Nimeni n-a întir­­ziat. Privlţi-l pe omul acela de pe locomotiva ’203; este unul din tinerii cu care ne mindrim. Intr-adevăr, tinărul Truţa Alexandru, strungarul Hidos Dumitru, lăcătuşul Demeter Gyula şi alţii sínt exemple demne de urmat in ce priveşte conşli.ncio­­zitatea în muncă. Astăzi, după ma­,rSă ştiţi că anul acesta l-am în­ceput tot bine — imi spune tov. Koloşi, de la Depoul de locomotive GFR Tg.-Mureş. Să vedeţi cu cit elan se lucrează la Depoul de loco­motive, linia îngustă. Mergeţi acolo şi vă veţi convinge*. Cu cit mă apropiam de depou se auzeau tot mai desluşit loviturile de ciocane. Locomotivele 764 203 şi 764.160 erău in reparaţie de o zi. Şeful dă echipă Varga Domokos ve­rifica cu minuţiozitate fiecare lucra­re ce se executa pe locomotive. Un fluierat întrerupt al tinărului Puşcaş Albert anunţa că se poate da drumul zootehnice pe .are au denumit-o „30 Decembrie . Membrii no! întovărăşiri s-au an­gajat ca şi în anul acesta 1958, să continue munca de lămurire printre ţăranii cu gospodării individuale, pentru ca comuna lor să fie complet cooperativizată. ALEXANDRINA GANEA, corespondent în anii puterii populare în comu­na Corbu, raionul Topliţa, au fost aduse multe îmbunătăţiri, printre care şi electrificarea. Datorită veni­turilor realizate, mulţi dintre ţărani şi-au construit case şi grajduri noi. Alţii şi-au cumpărat aparate de radio. Cunoscînd avantajele muncii în co­mun, zilele trecut" 53 familii cu un număr de 139 oi, 11 stupi şi 41 hec­tare au pus bazele unei întovărăşiri Zilele trecute adunarea generală a întovărăşirii a discutat cererile al­tor 43 ţărani munci.ori care au fost primiţi in întovărăşirea agricolă. Ei s-au înscris cu 73 ha pănnnt. Printre cei noi înscrişi aminum pe Chibuş Gheoighe cu 3,80 ha, Weiman Fri­­deric cu 5,30 ha, loan Holircă cu 5 ha şi alţii. Alte 9 cereri aduse de ţăranii din oraş aşteaptă să fie discutate de adunarea generală. Acum la început de an ca ori ce gospodar, noi ne-am planificat ca odată cu venirea primăverii să înce­pem construirea unui sediu al înto­vărăşirii. o remiză de unelte, o ma­gazie de cereale. Vom extinde cul­tura porumbului hibrid. Acestea sínt planurile noastre la început de an. care prin sîrguinţa noastră, a tuturora, le vom realiza şi chiar depăşi. Noi, întovărăşiţii din oraşul Re­ghin, urăm tuturor celor ce lucrează pe ogoare spor la muncă în noul an iar ţelul fiecăruia să fie obţinerea de producţii cit mai mari ia hectar şi atragerea de noi membri in uni­tăţile sociai’ste existente sau forma­rea de altele noi, ca intr-un viitor cit mai scurt nici un sat să nu fie fără sector socialist. Anii s-au scurs pe nesimţite. De atunci, din anul 1950 de cînd a luat fiinţă întovărăşirea agricolă „înain­te“ din Reghin, au trecut 7 ani, iar al 8-lea începe acum. De atunci, cele 43 familii care au pus bazele întovă­răşirii agricole lucrînd pămîn.ul în comun şi ajutaţi de S.M.T -ul din Reghin au obţinut rezultate frumoa­se. Datorită experienţei acumulate in decursul anilor, întovărăşirea noastră a ajuns ca în anii 1955—1956 să fie fruntaşă pe raion şi regiune. In anul 1955 producţia obţinută de noi la griu a fost mai mare cu 37%, iar în 1956 cu 22% decit în sectorul individual. La sfecla de zahăr noi am obţinut în medie în anul 1956 peste 36.000 kg sfeclă de -ahăr la hectar. Rezultatele obţinute de noi, întovă­răşiţii. au avut o influenţă bună asupra ţăranilor cu gospodării indi­viduale. Astfel, numărul membrilor a ajuns Ia 70. Un lucru bun este că toţi s-au înscris cu toată suprafaţa de pămînt pe care o posedă. Din fon­durile băneşti realizate de noi am reuşit să ne cumpărăm o maşină de semănat cereale păioaîe, 5 prăşitori de porumb cu tracţiune animală, o tocătoare de porumb şi altele. Cîştigînd bine în întovărăşire, 19 dintre membrii acesteia şi-au con­struit case noi, iar alte 22 familii au primit pămînt pentru a-şi construi case; unii din ei au şi început lu­crările de pregătire. Am păşit în noul an cu oameni noi. Toţi ţăranii muncitori de aici sînt cuprinşi în gospodăria agricolă colectivă şi în întovărăşirea existentă în sat, Ideciu de Jos fiind astfel complet oooperativizat. Mai uniţi ca oricînd, anul acesta ţăranii muncitori din Ideciu de Jos vor lupta pentru a obţine producţii cît mai mari Ia hectar, pentru înflori­rea satului şi bunăstarea celor ce muncesc. IOAN TRIMBiTAŞ, corespondent Ţăranii muncitori din Ideciu de Jos au încheiat anul 1957 cu însem­nate succese în muncă. Cea mai mare iaptă a lor în cinstea aniver­sării a !0 ani de la proclamarea Re­publicii Populare Romîne şi a noului an 1958 a fost ierminarea coopera­tivizării agriculturii. Cu trei zile înainte de începerea noului an o veste îmbucurătoare s-a răspîndit în tot satul. Ultimele fami­lii de ţărani muncitori din Ideciu de Jos au înaintat cereri pentru a fi primite în unităţile socialiste din a­­gricultură. au terminat sau sínt în curs de a termina diferite şcoli profesionale, me­dii sau superioare. O realizare însemnată obţinută de noi în anul care s-a scurs a fost con­stituirea întovărăşirii zootehnice. Peste 40 familii de ţărani muncitori ne-am unit pentru creşterea anima­lelor în comun. Păşind în noul an 1958 gîndurile noastre se îndreaptă spre continua dezvoltare şi întărire a tinerei noas­tre familii. Ne-am propus cu toţii ca în acest an să mărim numărul oilor în aşa fel ca fiecare întovărăşit să aibă 10 oi. Sîntem hotărîţi ca anul acesta să obţinem noi şi însemnate succese în muncă. DIMA CHIRILA, preşedintele întovărăşirii zootehnice dia Ruşii-Munţi De curînd oamenii muncii din ţara noastră au sărbătorit cea de a 10-a aniversare a proclamării Republicii Populare Romîne. Cu acest prilej am făcut biianţul realizărilor noastre ob­ţinute sub conducerea partidului. La noi, la Ruşii-Munţi de pildă. în a­­ceastă perioadă scurtă s-au construit peste 100 case şi 80 grajduri noi. S-a construit un frumos cămin cultural. Pata ruşinoasă, analfabetismul, lăsa­tă de regimul burghezo-moşieresc a fost ştearsă în întregime. Peste 360 de neştiutori de carte au fost alfabe­tizaţi. Astăzi în satul nostru avem un cor din 80 persoane, o brigadă de agi­taţie artistică formată din 16 per­soane şi o echipă de dansuri cu care ne mîndrim. Aproape 50 fk şi fiice de ţărani muncitori din satu! nostru angajat că membrii gospodăriei co­lective vor sprijini pe întovărăşiţi şi le vor împărtăşi din experienţa lor în ceea ce priveşte lucrarea pămîn­­tului cu mijloace mecanizate. Prin înfiinţarea întovărăşirii agri­cole în satul Luieriu, cooperativiza­rea agriculturii se a;>ropie de sfîrşit. Sfîrşitul anului 1957 ca şi începutul anului 1958 — i-a găsit pe cei din Luieriu ca de obicei în plină acti­vitate. iar rezultatele lor sínt demne de laudă şi de urmat. MIHAIL MOLDOVAN, corespondent întruniţi în adunarea generală, Í03 familii de ţărani muncitori din comuna Luieriu, raionul Reghin, au hotărît să-şi unească păminturile într-o singură tarla. In cinstea celei de a 10-a aniver­sări a proclamării R.P.R. luierenii au hotărît ca întovărăşirea lor să poa-te numele datei istorice care a deschis drumul unei ere noi. Alături de cele 103 familii la inaugurarea întovărăşirii agricole „30 Decembrie“ au luat parte şi colec­tiviştii din comună. Ionel Moraru, prejedintele gospodăriei colective s-a In Drinaa zS die lucvu Şi aşa ca acesta, lăcătuşul Farkas Francisc care lucra la fierăria nece­sară pentru sobele de încălzit ce se vor instala la sera dlt Mureşeni şi care prîntr-o grijă deosebită, prin educarea celor doi tineri Coman loan şi Crăciun Aurel. a crescut adevăraţi meseriaşi; sau dacă-1 pri­veai pe Roth Iuliu, sudorul electric care suda la scheletele metalice pen­tru sera din Mureşeni, Dobai Ştefan matriţier. Nagy Mihály fierarul pri­ceput care cu echipa condusă de el răspunde ta toate chemările condu­cerii printr-o muncă mai intensă şi mulţi alţi muncitori, acum în primele zile ale noului an muncesc mai cu sîrg, cu mai mult elan, pentru a face faţă cu cinste sarcinilor noi di producţie. Ei ştiu că numai aşa îş vor face viaţa mai fericită, mai îm­belşugată! Din partea redacţiei, le dorim suc ces în muncă în noul an, şi noi vie torii pe frontul grandioasei construcţii socialiste la temelia căreia pun ş ei zi de zi cărămidă cu cărămidă. t v săturat şi de sărbătoare, tovarăşe. De abia aşteptam să-mi preiau ma­şina. Şi la noi, fiecare muncitor aşa-i. Cu toţii lucrăm in brigadă şi avem grijă ca fiecare să lucreze cinstit, treaba să meargă! Că de acum săr­bătorile au trecut cu bine.“ Asemenea unui furnicar. în curte şi în ateliere, muncitorii, care s-au prezentat pînă la unul la lucru, lu­crează cu sîrg, făcînd să-ţi ţiuie urechile de gălăgia produsă de lovi­turile de ciocane asupra meta.eior. Lăcătuşul Grama ştia de ce am dat pe la atelierul lor şi de aceea nu s-a răbdat să nu mă însoţească şi să nu-mi vorbească de colegii lui, despre faptele lor Mi-1 arăta cu mina pe Takács Zoltán, un lăcătuş cu ochelarii atîrnîndu-i pe nas şi care tocmai inînuia pila cu măiestrie. E cel mai bun specialist — spunea Grama — care execută lucrări de mare precizie. Şi mă duse la o ma­gazie unde îmi arătă uşile ornamen­tate. bronate de el, uşi ale căror fru­museţe şi aspect atrăgător depăşeşte orice aşteptare. Atmosfera de sărbătoare, parcă în­conjoară întreg oraşul, toate între­prinderile. Curăţenia exemplară de peste tot dă acest aspect exterior. Dacă intri insă în incinta între­prinderilor, acolo unde se hotărăşte soarta planurilor noastre de stat, în contrast cu ceea ce vezi aiară, ţi se înfăţişează realitatea vie, clocotul muncii libere creatoare. 2 ianuarie 1958. In atelierul de lă­­cătuşerie a întreprinderii de produ­se industriale se adună oameni tot mai mulţi. Lăcătuşi, sudori, fierari îşi urează an nou fericit şi discu.ă despre felul cum au petrecut, cum au sărbătorit, pe unde şi la cine au fost şj cîte şi mai cîte, scoţînd hohote de rîs şi de veselie. Oamenii odih­niţi. dornici de a pune mina cît mai repede pe unelte, se apucă de lucru. Privesc mai întti la presa excen­trică ia care lucrează lăcătuşul Gra­ma loan, omul vesel, iubit de írureg atelierul. Lamelele pentru bateria de încălzire ies din ştanţă una cîte una, semănînd cu nişte piese ornamen­tale. Intru în vorbă cu el. „M-am

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék