Steaua Roşie, ianuarie 1958 (Anul 7, nr. 561-568)

1958-01-04 / nr. 561

La început de an pe Valea Nirajului De-a lungul Nirajului se înşiră ca urlan gospodăriile agricole colective. Acum, la început de an, peste tot e mare animaţie. Se face bilanţul muncii pe un an, se împarte rodul muncii colectiviştilor. Leordeni, Gheorghe Dózsa, Ilieni, Nicoleşti—Ciha, sunt sate locuite de oameni harnici. In fiecare există gospodărie colectivă. Fiecare an scurs a adus ceva nou în viaţa colectiviştilor. La Nicoleşti-Ciha, de exemplu, în ultimii ani, din veniturile realizate în gospodăria colectivă peste 80 colectivişti şi-au construit case noi. Cu toţii se mîndresc de succesele lor. Colectiviştii Kádár Francisc, Csergedi Jenő, Imre Alexandru şi mulţi alţii şi-au construit case în anul 1957. Făcînd bilanţul muncii rodnice din anul 1957, gîndurile tuturor se îndreaptă spre anul 1958, pentru a obţine noi şi importante succese în întărirea gospodăriilor colective, în scopul creşterii continue a nivelului de trai al colectiviştilor. — Marea noastră familie numără acum 130 familii — spune Jăni Gheorghe, contabilul gospodăriei colective din Crăciuneşti. Acum ne pregătim pentru darea de seamă anuală, in anul 1957, cu toate calamităţile ce au existat, am avut rezultate bune. Şi parcă pentru a întări cele spuse, contabilul colectivei scoase borderourile cu veniturile realizate de colectivişti. — Să vă dăm numai un exemplu, spune el. Colectivistul Kuti Gheorghe pentru zilele-muncă efectuate în gospodăria colectivă a primit 2.547 kg grîu, 1.702 kg porumb, aproape 115 kg zahăr, 380 kg vin, 7,93 kg miere de albine și alte produse și bani. Madarász Gheorghe de asemeni numai din grîu a dus acasă 2.129 kg. Mult ne-a vorbit apoi despre dezvoltarea gospodăriei colective, despre creşterea producţiei la hectar, creşterea valorii zilei-muncă etc. — Prin lucrarea pământului cu mijloace mecanizate şi prin aplicarea metodelor agrotehnice înaintate, an de an am obţinut producţii tot mai mari. Numai la grîu de pildă, în anul 1957 am obţinut o producţie medie de 2.452 kg la hectar faţă de 2.250 kg cît am obţinut în 1956. Am obţinut producţii mai mari la toate culturile. Aceasta a făcut posibilă ca valoarea zilei-muncă să treacă de 30 lei, faţă de 25 lei cît a fost în 1956. Tóth Elek de cinci ani e membru al gospodăriei agricole colective „Scînteia“ din Crăciuneşti. De atunci, e mereu îngrijitor de animale. N-a fost un an în care să fi realizat mai puţin de 500 zile-muncă. A efectuat chiar şi peste 600 zile-muncă, îşi cunoaşte bine rostul. Viţeii crescuţi de el sunt frumoşi, bine dezvoltaţi. Atenţia lui ca şi a celorlalţi îngrijitori e mare faţă de animale. Iată de pildă, după cum se vede şi în fotografie, apa mai întîi o toarnă într-un bazin, apoi o încălzeşte. Vacile cu lapte consumă borhotul amestecat cu apă caldă, un lucru recomandabil pentru toţi îngrijitorii de animale. Apă încălzită consumă şi tineretul bovin ca şi vacile cu o producţie scăzută de lapte. Dacă cu producţia de cereale colectiviştii sunt mulţumiţi, apoi cu cea animală nu sunt împăcaţi. La sfîrşitul fiecărui an ei cu toţii discută şi analizează felul cum să obţină o producţie de lapte tot mai mare pe cap de vacă, însă pînă acum n-au reuşit. — Sporirea numărului de animale şi a productivităţii animalelor o să fie o preocupare de seamă a noastră în această iarnă — spune colectivistul Jăni Gheorghe. Am început cursurile agrotehnice la care participă 28 colectivişti. Acestea desigur vor aduce o contribuţie însemnată la înfăptuirea sarcinilor noastre. Pe drumul " Sint membru al întovărăşirii ,,Drumul belşugului" din Petelea, raionul Reghin. Cu trei ani in urmă, cînd a luat fiinţă întovărăşirea am fost printre primii care am înaintat cererea, înscriindu-mă cu tot pămintul. Atunci am fost puţini, insă din an un an tot mai mulfi ţărani muncitori s-au convins că drumul arătat de partid este drumul drept care trebuie să păşească toţi ţaranii muncitori. Anul 1957 ce s-a scurs va rămine neuitat pentru zeci de familii de ţărani din comuna noastră. In acest an, mai mult ca oricind a crescut numărul acelora care au păşit pe drumul agriculturii socialiste. Numai în- tr-o singură zi de pildă, am primit in rindurile noastre 98 membri noi. Mulţi dintre ei şi-au înscris in intovăraşire tot pămintul. Acum marea noastră familie numără 225 familii. In afară de acestea, 20 ţărani muncitori au înaintat cereri pentru a fi primiţi în întovărăşire, numărul lor hind în continuă creştere, începem noul an 1958 mai uniţi şi mai puternici. Suntem hotăriţi ca în ''iest an să obţinem noi şi noi realizări în mărirea producţiei la hectar, ca prin aceasta să demonstrăm că drumul pe care am pornit este Intr-adevăr drumul belşugului dură cum i-am dat şi denumirea into’'"-'} sirii noastre. SIMON TEODOR, membru în întovărăşirea Drumul belşugului“ din Perelet Spre noi succese în noul an Gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră se dezvoltă din an în an. Ele sunt dotate cu tot mai mult maşini agricole complexe, care duc la extinderea mecanizării lucrărilor, la mărirea producţiei agricole. In anul 1957 recoltatul cerealelor în gospodăriile agricole de stat s-a executat mecanizat în proporţie de 54 la sută faţă de 27 la sută cît era în 1949. Araturile s-au executat mecanizat în proporţie de 92 la sută, însălaînţitiile de 72 la suta, iar întreţinerea culturilor în proporţie de 35 la sută. Extinderea mecanizării lucrărilor agricole a contribuit la sporirea producţiei obţinută la hectar. Astfel, în comparaţie cu anul 1949, în anul 1957 producţia medie la hectar a porit cu 34 la sută la grîu, cu 96 la sută la porumb şi cu 93 la sută la legume. Muncitorii şi tehnicienii gospodăriilor agricole de stat sînt hotărîți să obțină noi succese in anul 1958. Steaua rssb.. rînduri de viitor In zilele de iarnă, pe la sediile gospodăriilor colective colectiviştii se duc cînd sînt chemaţi sau dacă au de aranjat cîte ceva, iar alţii, să se intereseze dacă e ceva de lucru. Şi cu toate că e iarnă, de lucru este. Victor Szabó, preşedintele gospodăriei agricole colective „Varga Katalin“ din satul Foi, are grijă să le găsească de lucru. In ctrînd vor începe cu 13 atelaje transportul gunoiului de grajd pe cîmp. Ei vor ca în cursul iernii să transporte cel puțin 20 vagoane. Nici porumbul şi nici chiar ierburile nu dau producţii sporite la hectar dacă solul nu e îngrăşat. Pe colectiviştii din satul Fol îi preocupă şi reparatul maşinilor şi uneltelor agricole. La ei nici carele şi nici maşinile nu stau sub cen liber. Ele sînt adăpostite în remize. In anul 1957 pe lîngă construcţiile existente colectiviştii au mai ridicat şi un fînar. In anul 1958 ei vor să mai construiască lin fînar cu o mare capacitate. Colectiviştii s-au obişnuit ca în serile lungi de iarnă să parbiere la cursurile agrotehnice. Mai anii trecuţi nu prea acordau atenţie cuvenită cursurilor. Dar vizînd că cele învăţate la cursuri, cum ar fi însămînţatul cerealelor păioase în rînduri încrucişate sau însămînţarea porumbului în rînduri dispuse în pătrat dau rezultate cît se poate de bune, lucru- rilor le-au dat o altă întorsătură. Odată cu venirea iernii vreo 40 de colectivişti s-au înscrs să partipei la cursuri. Tehnicianul Ferenczi Kálmán care predă lecţiile e apreciat la gospodărie. E socotit ca un fiu al colectiviştilor. De mulţi ani îi urmează sfaturile şi întotdeauna au cîştigat cînd l-au ascultat. Colectiviştii din Foi vor ca în 1958 să obţină cel puţin 2.000 kg grîu la hectar, iar la porumb peste 3.500 kg etc. In noul an pilda colectiviştilor ,Molhai Takács, József Farkas, Lajos Orbán şi alţii ca ei, care au efectuate între 730—800 zile-muncă e bine să fie urmată de toţi colectiviştii de aici. Pentru binele şi bunăstarea mastvă , a împlinit un deceniu de la proclamarea Republicii Populare Române, patria noastră dragă. Noi, ţăranii muncitori, privim cu mîndrie drumul parcurs şi realizările obţinute in această perioadă scurtă. Nu de mult la noi, la Pănet am sărbătorit un ’nare eveniment, împlinirea a 7 ani de cînd, numeroşi ţărani muncitori din comuna noastră, urmînd îndemnul partidului, au pus bazele gospodăriei agricole colective „Calea soialismului". De la înfiinţare şi pînă în prezent gospodăria noastră colectivă s-a dezvoltat şi întărit; viaţa membrilor ei devine tot mai fericită. Numai in ultimii doi ani 80 la sută din colectivişti, din veniturile realizate în gospodăria colectivă şi-au introdus gazul metan in case, mulţi şi au construit case şi grajduri noi. Anul 1957 a fost un an de muncă însufleţită, un an de victorii. A crescut simţitor producţia obţinută în gospodărie şi odată cu aceasta au sporit veniturile membrilor. La griul de toamnă , de pildă, am realizat o producţie medie de 1.822 kg la hectar. Pe unele parcele producţia la hectar a trecut de 2.500 kg. La orzul de toamnă am obţinut o producţie de 2.930 kg la hectar. Prin aceasta a fost posibil să repartizăm cantităţi mari de cereale pentru zilele-muncă. Familia colectivistului Bartha L. Alexandru, pentru zilele-muncă efectuate, a dus acasă peste 2.800 kg numai din griu. Cantităţi mari au dus şi Borbély Iosif junior, Covina Ioan junior şi mulţi alţii. Pe lingă cantităţile de cereale im părţile membrilor, gospodăria noastră a vindut statului, pe bază de contract, însemnate cantităţi de cereale. A crescut simţitor şi producţia de lapte. Dacă in anul 1956 am obţinut 1.500 litri lapte pe cap de vacă, in anul 1957 aceasta s-a ridicat la 2.100 litri lapte pe cap de vacă. Făcind bilanţul anului 1957, gindurile noastre se îndreaptă spre noul an 1958. Vrem ca In 1958 să sporim producţia la hectar cu 10 la sută faţă de cea obţinută in 1957 iar producţia de lapte pe cap de vacă să crească cu 19 la sută. Acestea vor duce la întărirea continuă a gospodăriei, la binele şi bunăstarea noastră, a tuturora. BARABÁS D. IOSIP, preşedintele G.A.C. Pănet Sîntem reîndiri de sîntem Iată că ne aflăm la începutul unui nou an. Ca orice gospodar care-şi analizează activitatea sa din decursul unui an, şi noi, brigada IV-a de tractorişti ne am analizat activitatea desfăşurată în cursul anului 1957. Rezultatul muncii noastre e îmbucurător. Ne am realizat şi chiar depăşit planul anual de producţie. Îmi amintesc că in primăvară cină am devenit şeful brigăzii a IV a, una din cele mai slabe brigăzi, nici nu mă gindeam că vom putea obţine asemenea rezultate. Am avut insă în brigadă oameni pricepuţi şi înţelegători cum e de exemplu Aurel Pintea Pintea e singurul tractorist pe staţiune care deserveşte o gospodărie aricolă colectivă. Colectiviştii din comună sunt mulţumiţi de munca de ■alitate pe care o efectuează tracto-• maşinile cu care dotaţi ristul Pintea. Noi cu toţii din brigadă ca şi ceilalţi din staţiune ne mistrim cu el pentru că a reuşit să-şi depăşească planul anual al lucrărilor agricole cu 25 la sută. In perioada actuala eu şi cei 6 tractorişti din brigadă ne străduim să executăm reparaţiile la tractoarele noastre, participind activ fiecare la această lucrare. La început de nou an, noi, cei din brigada IV-a, ne angajăm să executăm reparaţiile la tractoare în aşa fel ca la primăvară să putem efectua lucrări de calitate şi în perioada optimă, fără a avea vreo oră de reparaţii in cîmp. De asemenea, vom economisi peste 150 kg motorină. Ne vom strădui ca fiecare m între noi, acolo la unitatea agricolă socialistă unde lucrează să contribuie la atragerea de noi membri in sectorul socialist al agriculturii. Sîntem mindri de maşinile agricole ■A tractoarele moderne cu care sîntem dotaţi. Acest lucru dovedeşte grija regimului nostru democrat-popular pentru mecanizarea agriculturii. Drept recunoştinţă, noi îngrijim bine maşinile şi tractoarele pe care le avem in primire şi executăm lucrări de calitate, adrăgind simpatia colectiviştilor şi a ţăranilor cu gospodări individuale pe care ii deservim. VAN HURDUGACIU, şeful brigăzii a IV-a de tractoare de la S.M.T. Tg. Mureş. 8 nwiraiori - 8 vaioane lapte peste u an In urmă cu patru luni, mai precis la 14 septembrie 1957, gospodăria agricolă de stat „Stahanov“ din Reghin a anunţat, că şi-a îndeplinit pla- nul global la producţia de lapte. Primul dintre mulgătorii gospodăriei care şi-a realizat planul anual, şi aceasta încă în luna august, a fost Vasile Moraru. Dintre secţiile gospodăriei cele mai bune rezultate au fost obţinute de secţia zootehnică din Suseni. Acolo merează 8 oameni de nădejde, 6 dintre ei, şi aceştia sunt Cornea Petru, Csáki Gheorghe, Vasile Moraru, Aleandru Oprea, loan Mészáros şi Alexandru Orbán, au cîte opt ani vechime în G.A.S. ca mulgători, iar Zaharie Oprea şi loan Mihai au doar un an de activitate în acest domeniu. De la 14 septembrie 1957 aceşti 8 mulgători de la vacile îngrijite de ei au muls mai mult de 86.000 litri lapte peste planul global pe care-1 aveau de îndeplinit. Dacă au muncit au şi fost răsplătiţi. Incepînd cu luna septembrie cîştigul lunar al fiecărui mulgător a fost între 1.800—2.300 lei. Este ui succes al mulgătorilor. D. nu putem trece cu vederea nici munca depusă de brigadierul Dumitru Tancu, care s-a îngrijit ca furajele necesare pentru hrănirea animalelor să fie asigurate. Un lucru care le aduce laudă celor de la Suseni este că au reuşit să reducă preţul de cost cu 0,55 lei la fiecare litru lapte muls. Datorită selecţioni riguroase pe care au aplicat-o la cele 100 vaci, s-a reuşit să aibă acum 14 vaci cu o producţie de peste 5.000 litri lapte, alte 23 vaci cu o producţie de 4.000 litri lapte şi 63 vaci cu o producţie între 3—4.000 litri lapte în decursul unui an. Acum la început de nou an, muncitorii secţiei Suseni se angajează să muncească în aşa fel ca să obţină în cursul anului 1958 cîte 3.250 litri lapte pe fiecare cap de vacă furajată. Noi le urăm spor la muncă acestor bravi muncitori, iar exemplul lor recomandăm să fie urmat de toţi mulgătorii din unităţile socialiste ale agriculturii.