Steaua Roşie, ianuarie 1958 (Anul 7, nr. 561-568)

1958-01-04 / nr. 561

La început de an pe Valea Nirajului De-a lungul Nirajului se înşiră ca ur­­lan­ gospodăriile agricole colecti­ve. Acum, la început de an, peste tot e mare animaţie. Se face bilanţul muncii pe un an, se împarte rodul muncii colectiviştilor. Leordeni, Gheorghe Dózsa, Ilieni, Nicoleşti—Ciha, sunt sate locuite de oameni harnici. In fiecare există gos­podărie colectivă. Fiecare an scurs a adus ceva nou în viaţa colectiviştilor. La Nicoleşti-Ciha, de exemplu, în ultimii ani, din veniturile realizate în gospodăria colectivă peste 80 co­lectivişti şi-au construit case noi. Cu toţii se mîndresc de succesele lor. Colectiviştii Kádár­ Francisc, Csergedi Jenő, Imre Alexandru şi mulţi alţii şi-au construit case în anul 1957. Făcînd bilanţul muncii rodnice din anul 1957, gîndurile tuturor se în­dreaptă spre anul 1958, pentru a ob­ţine noi şi importante succese în în­tărirea gospodăriilor colective, în sco­pul creşterii continue a nivelului de t­rai al colectiviştilor. — Marea noastră familie numără acum 130 familii — spune Jăni Gheorghe, contabilul gospodăriei co­lective din Crăciuneşti. Acum ne pre­gătim pentru darea de seamă anuală, in anul 1957, cu toate calamităţile ce au existat, am avut rezultate bune. Şi parcă pentru a întări cele spuse, contabilul colectivei scoase borderou­­rile cu veniturile realizate de colec­tivişti. — Să vă dăm numai un exemplu, spune el. Colectivistul Kuti Gheorghe pentru zilele-muncă efectuate în gos­podăria colectivă a primit 2.547 kg grîu, 1.702 kg porumb, aproape 115 kg zahăr, 380 kg vin, 7,93 kg miere de albine și alte produse și bani. Madarász Gheorghe de asemeni nu­mai din grîu a dus acasă 2.129 kg. Mult ne-a vorbit apoi despre dez­voltarea gospodăriei colective, despre creşterea producţiei la hectar, creşte­rea valorii zilei-muncă etc. — Prin lucrarea pământului cu mij­loace mecanizate şi prin aplicarea metodelor agrotehnice înaintate, an de an am obţinut producţii tot mai mari. Numai la grîu de pildă, în a­­nul 1957 am obţinut o producţie me­die de 2.452 kg la hectar faţă de 2.250 kg cît am obţinut în 1956. Am obţinut producţii mai mari la toate culturile. Aceasta a făcut posibilă ca valoarea zilei-muncă să treacă de 30 lei, faţă de 25 lei cît a fost în 1956. Tóth Elek de cinci ani e membru al gospodăriei agricole colective „Scînteia“ din Crăciuneşti. De a­­tunci, e mereu îngrijitor de animale. N-a fost un an în care să fi realizat mai puţin de 500 zile-muncă. A efec­tuat chiar şi peste 600 zile-muncă, îşi cunoaşte bine rostul. Viţeii cres­cuţi de el sunt frumoşi, bine dezvol­taţi. Atenţia lui ca şi a celorlalţi îngri­jitori e mare faţă de animale. Iată de pildă, după cum se vede şi în fo­tografie, apa mai întîi o toarnă în­­tr-un bazin, apoi o încălzeşte. Vacile cu lapte consumă borhotul amestecat cu apă caldă, un lucru recomandabil pentru toţi îngrijitorii de animale. Apă încălzită consumă şi tineretul bovin ca şi vacile cu o producţie scăzută de lapte. Dacă cu producţia de cereale co­lectiviştii sunt mulţumiţi, apoi cu cea animală nu sunt împăcaţi. La sfîrşi­­tul fiecărui an ei cu toţii discută şi analizează felul cum să obţină o producţie de­­ lapte tot mai mare pe cap de vacă, însă pînă acum n-au reuşit. — Sporirea numărului de animale şi a productivităţii animalelor o să fie o preocupare de seamă a noastră în această iarnă — spune colecti­vistul Jăni Gheorghe. Am început cursurile agrotehnice la care parti­cipă 28 colectivişti. Acestea desigur vor aduce o contribuţie însemnată la înfăptuirea sarcinilor noastre. Pe drumul " Sint membru al întovărăşirii ,,Dru­mul belşugului" din Petelea, raionul Reghin. Cu trei ani in urmă, cînd a luat fiinţă întovărăşirea am fost prin­tre primii care am înaintat cererea, înscriindu-mă cu tot pămintul. Atunci am fost puţini, insă din an un an tot mai mulfi ţărani muncitori s-au con­vins că drumul arătat de partid este d­rumul drept care trebuie să pă­şească toţi ţaranii­ muncitori. Anul 1957 ce s-a scurs va rămine neuitat pentru zeci de familii de ţă­rani din comuna noastră. In acest an, mai mult ca oricind a crescut nu­mărul acelora care au păşit pe dru­mul agriculturii socialiste. Numai în- tr-o singură zi de pildă, am primit in rindurile noastre 98 membri noi. Mulţi dintre ei şi-au înscris in into­văraşire tot pămintul. Acum marea noastră familie numără 225 familii. In afară de acestea, 20 ţărani mun­citori au înaintat cereri pentru a fi primiţi în întovărăşire, numărul lor hind în continuă creştere, începem noul an 1958 mai uniţi şi mai puternici. Suntem­ hotăriţi ca în ''iest an să obţinem noi şi noi reali­zări în mărirea producţiei la hectar, ca prin aceasta să demonstrăm că drumul pe care am pornit este In­tr-adevăr drumul belşugului dură cum i-am dat şi denumirea into’'"-'} sirii noastre. SIMON TEODOR, membru în întovărăşirea Drumul belşugului“ din Perelet Spre noi succese în noul an Gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră se dezvoltă din an în an. Ele sunt dotate cu tot mai mult maşini agricole complexe, care duc la extinderea mecanizării lucră­rilor, la mărirea producţiei agricole. In anul 1957 recoltatul cerealelor în gospodăriile agricole de stat s-a executat mecanizat în proporţie de 54 la sută faţă de 27 la sută cît era în 1949. Araturile s-au executat mecani­zat în proporţie de 92 la sută, însă­­laînţitiile de 72 la suta, iar întreţi­nerea culturilor în proporţie de 35­ la sută. Extinderea mecanizării lucrărilor agricole a contribuit la sporirea pro­ducţiei obţinută la hectar. Astfel, în comparaţie cu anul 1949, în anul 1957 producţia medie la hectar a po­rit cu 34 la sută la grîu, cu 96 la sută la porumb şi cu 93 la sută la legume. Muncitorii şi tehnicienii gospodă­riilor agricole de stat sînt hotărîți să obțină noi succese in anul 1958. Steaua rssb.. rînduri de viitor In zilele de iarnă, pe la sediile gospodăriilor colective colectiviştii se duc cînd sînt chemaţi sau dacă au de aranjat cîte ceva, iar alţii, să se intereseze dacă e ceva de lucru. Şi cu toate că e iarnă, de lucru es­te. Victor Szabó, preşedintele gospo­dăriei agricole colective „Varga Ka­talin“ din satul Foi, are grijă să le găsească de lucru. In ct­rînd vor în­cepe cu 13 atelaje transportul guno­iului de grajd pe cîmp. Ei vor ca în cursul iernii să transporte cel puțin 20 vagoane. Nici porumbul şi nici chiar ierburile nu dau producţii spo­rite la hectar dacă solul nu e îngră­şat. Pe colectiviştii din satul Fol îi preocupă şi reparatul maşinilor şi uneltelor agricole. La ei nici carele şi nici maşinile nu stau sub cen­­ li­ber. Ele sînt adăpostite în remize. In anul 1957 pe lîngă construcţiile existente colectiviştii au mai ridicat şi un fînar. In anul 1958 ei vor să mai con­struiască lin fînar cu o mare capaci­tate. Colectiviştii s-au obişnuit ca în serile lungi de iarnă să parbiere la cursurile agrotehnice. Mai anii tre­cuţi nu prea acordau atenţie cuvenită cursurilor. Dar vizînd că cele învă­ţate la cursuri, cum ar fi însămînţa­­tul cerealelor păioase în rînduri în­crucişate sau însămînţarea porumbu­lui în rînduri dispuse în pătrat dau rezultate cît se poate de bune, lucru-­ rilor le-au dat o altă întorsătură.­­ Odată cu venirea iernii vreo 40 de­ colectivişti s-au înscr­s să parti­­pei la cursuri. Tehnicianul Ferenczi Kál­­­mán care predă lecţiile e apreciat la­­ gospodărie. E socotit ca un fiu al colectiviştilor. De mulţi ani îi urmea­ză sfaturile şi întotdeauna au cîştigat cînd l-au ascultat. Colectiviştii din Foi vor ca în 1958 să obţină cel puţin 2.000 kg grîu la hectar, iar la porumb peste 3.500 kg etc. In noul an pilda colectiviştilor ,Molhai Takács, József Farkas, Lajos Orbán şi alţii ca ei, care au efectua­te între 730—800 zile-muncă e bine să fie urmată de toţi colectiviştii de aici. Pentru binele şi bunăstarea mastvă , a împlinit un deceniu de la pro­clamarea Republicii Populare Româ­ne, patria noastră dragă. Noi, ţăranii muncitori, privim cu mîndrie drumul parcurs şi realizările obţinute in a­ceastă perioadă scurtă. Nu de mult la noi, la Pănet am sărbătorit un ’nare eveniment, împlinirea a 7 ani de cînd, numeroşi ţărani muncitori din comuna noastră, urmînd îndem­nul partidului, au pus bazele gospo­dăriei agricole colective „Calea so­­ialismului". De la înfiinţare şi pînă în prezent gospodăria noastră colectivă s-a dez­voltat şi întărit; viaţa membrilor ei devine tot mai fericită. Numai in ul­ti­mii doi ani 80 la sută din colecti­vişti, din veniturile realizate în gos­podăria colectivă şi-au introdus gazul metan in case, mulţi şi au construit case şi grajduri noi. Anul 1957 a fost un an de muncă însufleţită, un an de victorii. A cres­cut simţitor producţia obţinută în gospodărie şi odată cu aceasta au sporit­­ veniturile membrilor. La griul de toamnă , de pildă, am rea­lizat o producţie medie de 1.822 kg la hectar. Pe unele parcele producţia la hectar a trecut de 2.500 kg. La orzul de toamnă am obţinut o pro­ducţie de 2.930 kg la hectar. Prin­ aceasta a fost posibil să re­partizăm cantităţi mari de cereale pentru zilele-muncă. Familia colecti­vistului Bartha L. Alexandru, pen­tru zilele-muncă efectuate, a dus acasă peste 2.800 kg numai din griu. Cantităţi mari au dus şi Borbély Io­sif junior, Covina Ioan junior şi mulţi alţii. Pe lingă cantităţile de cereale im părţile membrilor, gospodăria noas­tră a vindut statului, pe bază de con­tract, însemnate cantităţi de cereale. A crescut simţitor şi producţia de lapte. Dacă in anul 1956 am obţinut 1.500 litri lapte pe cap de vacă, in anul 1957 aceasta s-a ridicat la 2.100 litri lapte pe cap de vacă. Făcind bilanţul anului 1957, gin­­durile noastre se îndreaptă spre noul an 1958. Vrem ca In 1958 să sporim producţia la hectar cu 10 la sută fa­ţă de cea obţinută in 1957 iar pro­ducţia de lapte pe cap de vacă să crească cu 19 la sută. Acestea vor duce la întărirea con­tinuă a gospodăriei, la binele şi bu­năstarea noastră, a tuturora. BARABÁS D. IOSIP, preşedintele G.A.C. Pănet Sîntem reîndiri de sîntem Iată că ne aflăm la începutul unui nou an. Ca orice gospodar care-şi analizează activitatea sa din decursul unui an, şi noi, brigada IV-a de tractorişti ne am analizat activitatea desfăşurată în cursul anului 1957. Rezultatul muncii noastre e îmbucu­rător. Ne am realizat şi chiar depă­şit planul anual de producţie. Îmi amintesc că in primăvară cină am devenit şeful brigăzii a IV a, una din cele mai slabe brigăzi, nici nu mă gindeam că vom putea obţine a­­semenea rezultate. Am avut insă în brigadă oameni pricepuţi şi înţelegă­tori cum e de exemplu Aurel Pintea P­intea e singurul tractorist pe staţiu­ne care deserveşte o gospodărie a­­ricolă colectivă. Colectiviştii din co­mună sunt mulţumiţi de munca de ■alitate pe care o efectuează tracto-• maşinile cu care­­ dotaţi ristul Pintea. Noi cu toţii din briga­dă ca şi ceilalţi din staţiune ne mi­­strim cu el pentru că a reuşit să-şi depăşească planul anual al lucrărilor agricole cu 25 la sută. In perioada actuala eu şi cei 6 trac­torişti din brigadă ne străduim să executăm reparaţiile la tractoarele noastre, participind activ fiecare la această lucrare. La început de nou an, noi, cei din brigada IV-a, ne angajăm să execu­tăm reparaţiile la tractoare în aşa fel ca la primăvară să putem efectua lucrări de calitate şi în perioada op­timă, fără a avea vreo oră de repa­raţii in cîmp. De asemenea, vom eco­nomisi peste 150 kg motorină. Ne vom strădui ca fiecare m­ între noi, a­­colo la unitatea agricolă socialistă unde lucrează să contribuie la atra­gerea de noi membri in sectorul so­cialist al agriculturii. Sîntem mindri de maşinile agricole ■A tractoarele moderne cu care sîntem dotaţi. Acest lucru dovedeşte grija regimului nostru democrat-popular pentru mecanizarea agriculturii. Drept recunoştinţă, noi îngrijim bine maşinile şi tractoarele pe care le a­­vem in primire şi executăm lucrări de calitate, adrăgind simpatia colec­tiviştilor şi a ţăranilor cu gospodări individuale pe care ii deservim. VAN HURDUGACIU, şeful brigăzii a IV-a de tractoare de la S.M.T. Tg. Mureş. 8 nwiraiori - 8 vaioane lapte peste u­ an In urmă cu patru luni, mai precis la 14 septembrie 1957, gospodăria a­­­­gricolă de stat „Stahanov“ din Re­­­­ghin a anunţat, că şi-a îndeplinit pla-­­ nul global la producţia de lapte.­­ Primul dintre mulgătorii gospodă­riei care şi-a realizat planul anual, şi aceasta încă în luna august, a fost Vasile Moraru. Dintre secţiile gospodăriei cele mai bune rezultate au fost obţinute de secţia zootehnică din Suseni. Acolo merează 8 oameni de nădejde, 6 din­tre ei, şi aceştia sunt Cornea Petru, Csáki Gheorghe, Vasile Moraru, Ale­­andru Oprea, loan Mészáros şi Ale­xandru Orbán, au cîte opt ani vechi­­me în G.A.S. ca mulgători, iar Zaha­­rie Oprea şi loan Mihai au doar un an de activitate în acest domeniu. De la 14 septembrie 1957 aceşti 8 mulgători de la vacile îngrijite de ei au muls mai mult de 86.000 litri lapte peste planul global pe care-1 a­­­veau de îndeplinit.­­ Dacă au muncit au şi fost răsplă­tiţi. Incepînd cu luna septembrie cîş­­tigul lunar al fiecărui mulgător a fost între 1.800—2.300 lei. Este ui succes al mulgătorilor. D. nu putem trece cu vederea nici mun­ca depusă de brigadierul Dumitru Tancu, care s-a îngrijit ca furajele necesare pentru hrăni­rea animalelor să fie asigurate. Un lucru care le aduce laudă celor de la Suseni este că au reuşit să re­ducă preţul de cost cu 0,55 lei la fiecare litru lapte muls. Datorită se­lecţioni riguroase pe care au apli­cat-o la cele 100 vaci, s-a reuşit să aibă acum 14 vaci cu o producţie de peste 5.000 litri lapte, alte 23 vaci cu o producţie de 4.000 litri lapte şi 63 vaci cu o producţie între 3—4.000 litri lapte în decursul unui an. Acum la început de nou an, mun­citorii secţiei Suseni se angajează să muncească în aşa fel ca să obţină în cursul anului 1958 cîte 3.250 litri lap­te pe fiecare cap de vacă furajată. Noi le urăm spor la muncă acestor bravi muncitori, iar exemplul lor re­comandăm să fie urmat de toţi mul­gătorii din unităţile socialiste ale a­­griculturii.

Next