Steaua Roşie, ianuarie 1958 (Anul 7, nr. 561-568)

1958-01-04 / nr. 561

Ne vom spori elanul în muncă Anul 1957 a reprezentat pentru colectivul de muncitori, tehnicieni şi funcţionari de la U . L. Sovata un prilej de activitate intensă pentru traducerea în viaţă a sarcinilor tra­sate de cel de al 11-lea Congres al partidului şi a sarcinilor trasate de Plenara C.C. a­ P.M.R. ţinută în die­mbre 1956. Prin introducerea în mod treptat a tehnicii noi, muncitorii şi tehniciani unităţii noastre au adus o contribu­ie serioasă la realizările obţinute în producţie. Aşa bunăoară, planul produc­­e­ g:cba!­Va’,orice anuale reprezintă la noi o realizare de 115,3 la sută, iar la producţia marfă de 113,4 la sută. Noi am realizat dacă la data de 23 noiembrie sarcinile producţiei globa­le anuale, dată de la care lucrăm în contul anului 1958. Realizarea planului de producţie pe sortimente reflectă întocmai măsura în­ care o unitate se încadrează în disciplina de plan. Insuşindu-ne a­­cest lucru, la sortimentul cherestea răşinoase am realizat 106,4 la sută, iar la cherestea fag 101,2 la sută. Brigăzile organizate pe meserii ca­re s-au întrecut între ele, au ridicat în mod simţitor productivitatea mun­cii şi ca urmare, preţul de cost al producţiei a fost redus cu 2,59 la sută faţă de plan, economisind­u-se astfel la cheltuielile de producţie 174.000 lei. Succesele pe care colectivul U.I.L­. Sovata le-a înregistrat în cursul anu­lui 1957, au la bază faptul că orga­nizaţia de bază P.M.R. a reuşit să conducă în mod just activitatea po­litică din întreprindere şi prin comu­nişti, prin agitatori, sindicat şi U.T.M., să mobilizeze toate forţele din fabrică la o activitate creatoare, plină de elan. S-ar putea da nenu­mărate exemple despre activitatea creatoare a maselor de muncitori ca­re mobilizaţi de organizaţia de par­tid au făcut o seamă de inovaţii şi raţionalizări făcînd loc progresului tehnic. Folosirea la maxim a capacităţilor de producţie pentru satisfacerea me­reu mai deplină a cerinţelor de ma­terial lemnos necesar pentru dezvol­tarea industriei de produse finite din lemn, pentru nevoile ţării şi pentru export, imboldul în muncă ce l-au căpătat muncitorii în urma introdu­cerii sistemului de salarizare îmbu­nătăţit , reducerea la maxim a pro­centului bracului tehnic, aplicarea pe scară tot mai întinsă a unor metode şi procedee eficace la prelucrarea lemnului, sporirea randamentului can­titativ şi calitativ, darea în folosinţă a numeroase locuinţe muncitoreşti etc., au stimulat atît pe oamenii muncii cît şi producţia. Pentru anul 1958, colectivul nostru de muncă va avea în vedere , spri­jinindu-se pe îndrumarea şii sprijinul organizaţiei de partid, pe ajutorul co­mitetului de întreprindere, să creeze condiţiile necesare unei creşteri mai simţitoare a producţiei şi productivi­tăţii muncii. Tehnicienii împreună cu muncitorii, vor fi îndrumaţi continuu să vegheze ca producţia sporită de bunuri de larg consum să fie însoţită şi de o îmbunătăţire substanţială a calităţii. Ştiind că cerinţele economiei na­ţionale ne impun să producem mai mult şi mai bun, vom acorda o a­­tenţie deosebită organizării unei miş­cări de masă menite să pună în va­loare noi rezerve interne care sunt inepuizabile în întreprinderea noas­tră. Concomitent cu aceasta, vom pune un accent deosebit pe introducerea micii mecanizări folosind în acest scop sursele de energie electrică de la Termocentrala „Steaua roşie". Conducerea unităţii se angajează să antreneze în luptă pentru realiza­rea şi depăşirea planului de producţie pe anul 1958 întreg colectivul între­prinderii şi să-l realizeze înainte de termen. Director, FABIAN DIONISIE Cu carnetul de reporter prin cîteva întreprinderi din Tg-Mureş Po top, Agoston Birtalan, directo­rul fabricii de conserve „Mureşeni", l-am găsit aplecat asupra mesei, a­­dincit parcă intr-o lectură pasionată. In linişte te înţelegi mai bine — îmi spuse. Pofi chibzui şi asta e foarte important, mai ales acum la început de an nou cind totul se află încă într-o mapă. Vrem ca anul aces­ta să introducem fabricarea unor noi sortimente printre care conserve de fructe vitaminizate, conserve de fa­sole păstăi, calitatea I­I să supraeta­jăm secţia de cutii metalice, să con­struim un bazin pentru inmagazina­­rea subterană a materiei prime. Toa­te acestea vor contribui neapărat la reducerea preţului de cost al produc­ţiei, la creşterea productivităţii mun­cii şi nu in ultimă instanţă la o ren­tabilitate mai mare. Am aflat apoi faptul că in cursul anului 1958, colec­tivul de muncitori de aici intenţio­nează să realizeze importanta sumă de 200.000 lei drept economii prin reducerea preţului de cost al produse­lor. In acest scop se vor aplica o serie de mici mecanizări, de revizuiri a proceselor tehnologice ş. a. LA FABRICA DE CĂRĂMIDĂ „MUREŞENI" Ca şi la fabrica de conserve, biroul directorului (top. Szász), era gălă­gios. Aci, se purtau pasionante dis­cuţii cu privire la noile măsuri ce vor fi luate pentru creşterea productivi­tăţii muncii in anul 1958. Sosit re­cent dintr-o călătorie făcută cu repre­zentanţii Ministerului Industriei de Construcţii in R. P. Ungară vecină şi prietenă, tovarăşul Szász împăr­tăşea celor prezenţi: inginerului-şef, şefului-contabil, responsabilului­­de cadre etc., metodele bune pe care le aplică muncitorii din R. P. Ungară în unele domenii ale fabricilor de că­rămizi şi a căror transpunere în prac­tică şi aici ar fi posibilă şi chiar foarte utilă. Ivindu-mă, am devenit auditor şi mai pe urmă participant la discuţiile lor. Am aflat că planul pe 1958 este mărit faţă de cel din 1957 cu depă­şirile care s-au realizat. Că in prime­le luni ale acestui an va fi pus in funcţiune, la carieră, un nou excava­tor de mare randament care va înlo­cui munca manuală a 18 oameni că se preconizează construirea unui cup­tor de ars cărămizi tip tunel care va însemna economisirea unei imense cantităţi de gaz metan care acum se iroseşte in cuptoarele de ars la su­prafaţă. ,,Faptul că în cursul anului 1957 am produs peste plan un­ milion bucăţi ţigle şi peste două milioane bucăţi cărămizi, ne face să credem că şi anul acesta munca noastră va fi încununată de succes", Uni spuse la despărţire directorul fabricii. Traseul era bine ales şi cum mă apropiam de oraş tot mai mult sim­ţeai,­ nevoia de a şti, a cunoaşte ce fac celelalte colective de muncitori, cum se pregătesc ele pentru noul­ an. Citeva cuvinte cu tovarăşul direc­tor, Moldovan Francisc de la fabrica „Encsel Mauriciu", mai apoi cu pla­nificatorul-şef, tovarăşul Vâradi şi îndată aflu că întreprinderea e şi pusă la adăpost în ce priveşte pre­­contractările pentru anul acesta şi primirea de noi comenzi. Acestea vor face ca în tot cursul anului fabrica să lucreze din plin. In două serii se vor executa maşini „Triploch" şi , Rundstuhl" necesare sectorului trico­taje, maşini ale căror prototipe­ au fost executate In cursul anului 1957 şi care s-au dovedit a fi corespunză­­­toare. T'­In colaborare cu fabricile de trico­tat din ţară cum ar fi de pildă „Var­­ga Katalin" din Cluj, „Ocsko Teréz" din Timişoara şi altele, vor executa piese pentru maşini de tricotat recti­linii şi circulare, pentru maşini in sectorul pielărie, piese pentru maşini de introdus elastic in şosete etc., produse strict necesare economiei noastre naţionale şi care în trecutul apropiat încă erau importate din di­ferite ţări. Trei aspecte nu senzaţionale dar semnificative. Ele vorbesc de faptul că industria din regiunea noastră, in­­trind într-un nou an, se va dezvolta continuu, asigurind­­ clasei munci­toare aliată cu ţărănimea muncitoare tot mai multe produse necesare unei vieţi mai bune şi mai fericite. 1. OPREA Aşa au Intimpinat marca sârbatoare Locuinţe, construcţii social-culturale mai multe, mai bune şi la timp. Sub această lozincă şi-a desfăşurat activi­tatea colectivul de muncitori, tehni­cieni şi ingineri din cadrul Trustului regional de construcţii locale în cursul anului 1957. Efortul lor comun a dus la executarea în cursul anului trecut a unui număr de 290 lucrări, printre care: şcoala medie „Bolyai Farkas“, Spita­lul ginecologic şi pediatrie, tribuna sportivă, baia comunală, căminul de studenţi şi altele, în valoare totală de peste 75 milioane lei. Deşi lucrările de construire a blocu­rilor muncitoreşti nu erau prevăzute în plan, colectivul de aici ţinînd sea­ma de importanţa acestor lucrări şi-a îndreptat toate eforturile pentru orga­nizarea, mecanizarea şi aprovizionarea cu materiale a acestor şantiere. Astfel, pînă la 31 decembrie a.c. au fost date în folosinţă 6 blocuri muncitoreşti pen­tru diferite întreprinderi industriale şi cooperatiste ca „Simo Géza“, U.R.C.C., U.R.C.M, şi altele, cu un total de 115 apartamente. Alte 6 blocuri vor fi date în folosinţă în primele luni ale anului 1958. O preocupare de seamă a colectivu­lui de conducere a trustului a fost a­­sigurarea aprovizionării tehnico-mate­­riale a lucrărilor, în special a acelora neplanificate la începutul anului. Ast­fel, au fost procurate în afară de plan sute de tone de oţel, beton, ţevi, insta­laţii, conductori N.G.A., ciment pre­cum şi o serie întreagă de alte ma­teriale. Şi în domeniul îmbunătăţirii condi­ţiilor de muncă şi de trai al muncito­rilor s-au obţinut rezultate semnifica­tive. In toamna anului trecut a început construirea unui grup social-modern cu dormitoare, băi, dispensar medical şi cantină. Acest grup va fi construit din fondul de baracamente centralizat şi fondul întreprinderii. In cadrul trus­tului funcţionează 13 cantine care asi­gură masa zilnică a cca. 2.000 munci­tori şi salariaţi. Numai în 11 luni ale anului au fost făcute 89 propuneri de inovaţii dintre care 6­ au şi fost aplicate în procesele de producţie. Economiile realizate în urma introducerii lor se cifrează în jurul sumei de 250.000 lei. Forestier fruntaş Gateristul Blaga Petru de la U.I.L. Hodoşa este cunoscut ca unul din cei mai sîrguincioşi muncitori. El îşi depăşeşte lunar planul de producţie, iar din data de 29 noiembrie lucrează în contul anului 1958. TexHi© în valoare de 1.024.000 lei peste plan Harnicii muncitori de la întreprinde­rea de industrie locală „Lázár Ödön“ din Tg. Mureş dau tot mai multe bu-­­ nuri de larg consum peste plan. Aşa­­ de pildă, printr-o bună organizare a­ muncii la locul de producţie ei au reu­­şit să dea peste planul anual confec­ţii textile în valoare de 1.024.000 lei, 1 covoare ţărăneşti 252 m.p., 77.800 kg­­ olărie şi 25.500 unităţi plăci pentru sobe de teracotă. Acest lucru dovedeşte că ritmicita­tea producţiei la secţiile din cadrul în­treprinderii este menţinută şi după realizarea planului anual de producţie. Mai mult, se tinde spre o creştere tot mai simţitoare a producţiei. Am­ asigurat deja condiţiile pentru realizarea planului pe semestrul 1-1958 Steagul roşu de întreprindere frunt­taşă pe regiune în urma realizărilor înfăptuite, şi deţine şi în prezent I.F.E.T.-ul din Sovata. Acest lucru reflectă străduinţa în­tregului nostru colectiv de muncă ca­re sub conducerea organizaţiei de partid, desfăşurînd întrecerea socialis­tă la un înalt nivel, organizind nu­meroase brigăzi simple şi complexe de exploatare care aplică cu succes metodele înaintate, s-a străduit să-şi îndeplinească cu cinste sarcinile de plan. Străduinţa noastră se poate oglin­di in oarecare măsură nu numai cite­va din realizările noastre. De la înce­putul anului şi pină la 1 decembrie, la producţia globală anuală am reali­zat deja 122,9 la sută, iar la cea de marfă 124,6 la sută, iar productivita­tea muncii a fost ridicată cu 11,2 la sută faţă de plan. Ne mîndrim şi cu aceea că sortimentele le-am realizat in proporţie de 100 la sută, obţinind în acelaşi timp la utilizarea lemnului de fag un procent de 44,5 la sută. Punind un accent deosebit pe valo­rificarea deşeurilor am fabricat pro­duse de larg consum in valoare de 421.000 lei şi am obţinut o economie de 182 000 lei la cheltuielile de pro­ducţie. Cu data de 1 noiembrie am intro­dus sistemul de salarizare îmbunătă­ţit. Odată cu aceasta, câştigul munci­torilor a crescut în medie cu 18 la sută, ceea ce constituie un imbold puternic pentru realizarea sarcinilor de viitor. Pentru ca sarcinile de producţie pentru anul viitor să poată fi reali­zate, am avut grijă să terminam toa­te instalaţiile necesare pentru scoate­rea materialului lemnos din pădure Cantitatea necesară de buşteni fag prin care să se asigure realizarea planului de producţie pe semestrul 1/1958, este fasonată, din care mare parte a şi fost apropiat de drumul de tras şi de lămpile de încărcare. In felul acesta nu vom intimpina greutăţi mai semnificative. Avînd un indice mare la utilizarea lemnului de lucru fag, pentru a înfăp­tui acest indice, vom introduce la toate parchetele metoda de exploatare a fagului in rind, care experimental la parchetul Iuhod a făcut să obţi­nem o utilizare de 72 la sută. I. ZSIGMOND, director. Cu rezultate bune în munca JAKAB IRADA: Una din tinerele fruntașe de la Filatura de in din Gheor­­ghieni. Cu firele produse de ea peste plan, ar putea înconjura de cîteva ori globul pămîntesc. Am luat măsuri tehnice din timp îndeplinind întocmai sarcinile pre­văzute în planul de măsuri tehnico­­organizatoric, unitatea noastră, la sfîrşitul lunii noiembrie, a raportat partidului că planul anual la produc­ţia globală a fost realizat. Mai bine de o luna, noi producem în contul anului 1958. Din sprijinul organizaţiei de baza şi a sindicatului au fost organizate brigăzi simple şi complexe care se află în întrecere socialistă. Cu toate că uneori I.F.E.T. Topliţa­riu a reu­şit să ne aprovizioneze ritmic cu ma­sa lemnoasă necesară pentru prelu­crat, conform planului, totuşi, fores­tierii din fabrica noastră au ştiut să-şi organizeze munca în aşa fel ca producţia să nu sufere. Noi am reu­şit ca la sfîrşitul anului să dăm pes­te plan 270 m­c lemn de mină răşi­­noasă, 1.875 m c lemn pentru celu­­oză, 2.075 m c cherestea, 364 m c lăzi, 100 m c lăzi din lăturoaie, 26.500 garnituri şipoi pentru export, 40.000 m­p parazăpezi şi 346 m­­c cherestea din lemn colateral. Aceste rezultate le-am putut obţine datorită şi unor măsuri tehnico-orga­­nizatorice luate din timp. Aşa de pil­dă, la depozitul de buşteni munca la sortare s-a făcut conform indicaţiilor de sortare, căutîndu-se în felul aces­ta a scoate un­ procent tot mai mare de lemn de lucru din buşteni. S-a căutat ca bracul tehnic să se reducă tot mai mult. Gateriştii Natea Vasile, Bögözi Adalbert, Princz Ioan, György Péter şi alţii, au fost în continuu pre­ocupaţi la locul de producţie, cu a­­plicarea întocmai a dimensiunilor de stass prevăzute în tabelul de modele. De altfel, gateristul Natea Vasile printr-un ordin al Ministerului Silvi­culturii, în trimestrul IV al anului trecut a fost premiat în mod excep­ţional pentru rezultatele frumoase pe care le-a obţinut în producţie. O contribuţie însemnată la obţine­rea rezultatelor amintite mai sus au adus-o şi Szász Ştefan încărcător de vagoane, Corpoş Ioan sortator de cherestea, Gáli Emeric şi Kiss Ludo­vic pendularişti la fabrica de lăzi, Stan Ioan şi János Mihály ţapinari. încă de la începutul lunii decem­brie în cadrul unei consfătuiri de producţie noi am luat toate mă­surile necesare în vederea a­sigurării unei­­ bune desfăşurări a procesului de producţie pentru anul viitor. In acest plan de măsuri tehni­­co-organizatoric, noi am prevăzut şi unele lucrări strict necesare pentru buna desfăşurare a producţiei şi pe timpul iernii. Aşa de pildă, am pre­văzut în planul nostru de măsuri teh­­nico-organizatoric urmărirea livră­rilor ritmice a buştenilor de gater la depozitul de buşteni, am asigurat un stoc tehnic de 2.300 m­c de che­restea pentru fabrica de lăzi şi 3.000 m­c buşteni de gater, 400 m­c che­restea pentru binale şi 350 tone con­­­bustibil rezervă pentru cazane. Pentru asigurarea cazanelor cu apă am trecut la înfundarea Mureşului la un nivel corespunzător cu canti­tatea de apă necesară cazanelor. Ne-am asigurat în depozit, din timp, cu ulei de iarnă corespunzător pentru toate maşinile de la hala de gatere şi cazane, am înlocuit geamurile sparte la toate secţiile din unitate şi am luat o serie de alte măsuri menite să ducă la creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Mai avem prevăzut pentru anul 1958 construirea unui atelier pentru tîm­­plărie, lucru ce va influenţa în mod direct mărirea producţiei la­cinale. De asemenea vom prelungi linia de garaj, î­nlăturind astfel unele trans­porturi costisitoare din interiorul uni­tăţii. Cu sprijinul ce-l vom primi din partea organizaţiei de bază şi a sin­dicatului, în munca noastră, precum şi a măsurilor tehnico-organizatorice pe care le-am luat pînă în prezem, forestierii noştri păşesc plini de în­­credere în puterea lor de muncă în­­ aşa fel ca anul 1958 să se soldeze cu rezultate şi mai frumoase în produc­ţie. SPITZER EMIL. Director U.I.L. Topliţa

Next