Steaua Roşie, februarie 1958 (Anul 7, nr. 569-576)

1958-02-01 / nr. 569

PROLETAR! UN TOATE TARILE, UNITI VA I L-a 2/ ianuarie 1958 a avut loc în Clubul întreprinderii locale a materia­lelor de construcţii adunarea oame­nilor muncii din ci'cumscripţia elec­torală regională nr. 5 şi circumscrip­ţiile electorale orăşeneşti nr. 94, 95, 46 şi 97, pentru desemnarea candida­ţilor în alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare de la 2 martie. In prezenţa a cca. 270 aleg .tori, tovarăşul Kiss Dénes vicepre.edinte al D-R.C.M-, membru în consiliul re­gional F.D.P., a propus candidat în circumscripţia electorală regională nr. 5 pe tînăra Szász Eva ţesătoa e de la „Textila-Mureş“. Tovarăşa Szász Eva, fiică de muncitori, s-a Încadrat de la o vîrstă fragedă în lupta tineretului pentru o viaţă mai tună. A muncit mai mulţi ani în calitate de activistă la U.T.M. în cadrul căruia a luat parte la mai multe acţiuni sociale In prezent, tovarăşa este secretara orga­nizaţiei U.T.M. din secţia unde lucrea­ză şi în acelaşi timp o ţesătoare pri­cepută. In sprijinirea propunerii s-au ridi­cat tovarăşii Kutasi Ştefan, Păcurar Sabin, muncitor de la cooperativa Textila-Mureş“ şi Szász Alexandru de la fabrica „Simo Géza" care au sus­ţinut cu căldură candidatura propusă. Cei prezenţi au acceptat în unanimi­tate această propunere. Tot cu această ocazie au fost făcu­te propuneri de candidau în ciruim­­seripţti]« orăşeneşti nr. 94, 95, 96 şi 97 compuse din străzile Malinovski, Koronka, J. Fucsik şi altele. Astfel, în circumscripţiile nr. 94 a fost propus Noul cămin cultural din Vlăhiţa şcoli, spitale, dispensare sanitare, case de naştere etc., diferite repara­ţii la construcţiile de interes ob ştesc, în total lucrări în valoare de 4,392.000 iei. Datorită faptului că sfaturile populare din raionale Tg.-Mureş, Sf. Gheorghe, Tg.-Secuiesc au ştiut să lămurescă pe ţăranii muncitori, s-a reuşit ca sumele votate pe anul 1957 şi restanţele din anii trecuţi să fie încasate în proporţie de 100 la sută. Astfel, pe întreaga regiu­ne, în anul 1957 s-a încasat în to­tal peste 6 milioane lei rezultaţi din autoimpunere din care pentru executarea lucrărilor votate s-au fo­losit 5,268.862 lei. Au fost începute 439 lucrări din care o parte şi ter­minate. min cultural modern. Numai in Ocna de Jos, de exemplu, ţăranii pe lingă faptul că şi-au achitat sumele provenite din autoimpunere au mai contribuit prin muncă voluntară, a căror valoare depăşeşte 60 000 lei. In prezent, se lucrează intens la terminarea construcţiilor începute anul trecut tot din sume provenite din autoimpunere. Printre aceste construcţii de interes obştesc se numără dispensarul sanitar din Ibă­­neşti, raionul Reghin, peste 80 că­mine culturale, 44 şcoli din diferite sate ale regiunii, etc. Astfel luptă staturile populare împreună cu oa­menii muncii de Ia sate, pentru dez­voltarea şi întărirea regiunii noas­tre. In cînsfea Zi'ei feroviarilor Acolo unde se fabrică cardsle Muncitorul Berczy Sándor, de Ia fabrica „Encsel Mor" din Tg. Mureş reglînd maşina de introdus acele în benzile de carde. Toţi vorbitorii au sprijinit candida­tura tov. locot. colonel Ştefănescu Marin. Tov. locot colonel Ştefănescu Ma­rin a ţinut să mulţumească tuturor pentru cinstea ce l-au făcut subliniind că va face totul să se arate vrednic oe încrederea ce i-au acordat-o, fiind alături de alegători în toate acţiunile pe care le vor întreprinde. După adunarea obştească a urmat un frumos program artistic dat de elevii Şcolii de 7 ani din Deda. Profesor COCIŞ GHEORGHE corespondent Lai Bafoş La adunarea generală pentru pro­puneri de candidaţi de la Batoş au luat parte peste 200 de alegători. Tov. Dănescu Constantin, secre­tar al Comitetului raional de partid Reghin, a făcut o scurtă analiză a mar lor realizări obţinute de oame­nii muncii din regiunea şi raionul nostru, arătînd caracterul profund democratic al sistemului nostru elec­toral precum şi egalitatea în drepturi a minorităţilor naţionale din R.P.R. Trecîndu-se Ia propunerea candida­ţilor tov. Petrar Nicolae a propus drept candidată pe tov. Vlaicu Ma­ria pentru circumscripţia electorală regională nr. 24. Vorbitorul a arătat ca tovarăşa a crescut 9 copii dintre care 2 astăzi sínt ofiţeri în armata R.P.R. iar alţii în diferite şcoli. In continuare a arătat că educaţia pe care tovarăşa o dă copiilor este o educaţie cu adevărat sănătoasă, co resnunde cerinţelor regimului nostru Tov. Precup Simion, preşedintele G.A.C. a arătat că tov. Vlaicu Maria a fost prima femeie care în 1950 a luptat pentru crearea G.A.C. La fel a arătat că în campania de seceriş rumai într-o singură lună a făcut 75 norme. De aceea susţine cu căi dură candidatura propusă. Tot în această adunare au avut loc şi alte propuneri de candidaţi pentru circumscripţiile raionale şi comunale. REICHENBERGER LUDOVIC corespondent (Continuare în pag. 3-a) Unităţi mici - rezultate mari Regulatorul de vagoane şi revizia de vagoane din cadrul Complexului C.F.R. Tg. Mureş sínt unirăţi iniei, adică cu un număr redus de personal. Ele au însă o importanţă mare în realizarea desfăşurării in condiţium bune a transporturilor. Pe anul ce a trecut, colectivele de muncitori ale a­­cestor unităţi au realizat planul de producţie cu mult înainte de termen, îmbunătăţind în acelaşi timp simţ'tor indicii de bază, în comparaţie cu a­­nul 1950. Astfel, fusurile de osii aprinse au fost reduse cu 16 la sută faţă de 1956, iar reparaţia vagoanelor cu de­taşare din tren cu 59 la sută. Aces­te rezultate sînt roadele unei munci bine organizate, a acţiunii de identi­ficare şi utilizare a rezervelor interne ce s-a desfăşurat în tot cursul anu­lui trecut la aceste unităţi. Pentru uşurarea muncii a fost pus în funcţiune un grup de încărcat acu­mulatoare care asigură astfel ilumi­narea completă şi în bune condiţiuni a garniturilor de călători. Instalarea unui electro-compresor a uşurat mult munca atelierulm de for­jare, astfel că piesele de vagoane ce se forjau sau se îndreptau în aielierul de zonă, astăzi se execută de către revizia de vagoane, fără ca vagonul să fie scos din circulaţie. Tot dato­rită acestui electro-compresor, prăfui­tul manual al canapelelor de la va­goanele de cl. I a fost înlocuită, exe­­cutîndu-se cu un aparat de despră­­fuit acţionat cu aer comprimat. O reducere simţitoare a imobiliză­rii vagoanelor la reparaţii a consti­tuit-o punerea în funcţiune a unui polizor portativ, cu ajutorul căruia roţile de vagoane cu brocuri pe su­prafaţa de rulare a bandajului se re­pară fără a se mai introduce în a­­telierul de zonă. In felul acesta tim­pul de reparaţie a fost redus de la 5 zile la o zi. Pentru a rezolva problema atît de acută a apei potabile în timpul călă­toriei, colectivele acestor unităţi au instalat rezervoare pentru apă pota­bilă la un însemnat număr de vagoa­ne de călători. In cinstea zilei de lti februarie — Ziua feroviarilor — colectivele de muncitori de la aceste unităţi s-au angajat să obţină noi şi frumoase realizări în muncă. Se dezvoltă sectorul socialist din agricultură Noi blocuri muncitoreşti în Tîrgu-Mureş încă din primele zile ale acestui an, tot mai mulţi ţărani muncitori din regiunea noastră au păşit pe drumul agriculturii socialiste. In raionul Tg. Mureş de pildă, în în­­tîmpinarea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare, organizaţiile de bază de Ia sate au mobilizat toate forţele pentru atragerea ţăranilor muncitori pe drumul belşugului şi bunăstării. Zi de zi, membrii de par­tid, utemiştii, cadrele didactice, co­lectiviştii, întovărăşi ţii, salariaţii sfaturilor populare etc., arată ţăra­nilor muncitori că sectorul socialist din agricultură este acela care le aduce venituri din ce în ce mai mari. Numai de la 3 ianuarie şi pînă în prezent în raionul Tg. Mureş au luat fiinţă 7 noi întovărăşiri agri­cole. In cătunul Toialău, aparţinînd de Sîngeorgiu de Mureş toate fami­liile de ţărani muncitori au intrat în întovărăşirea agricolă înfiinţată recent, La Bărdeşti 78 familii au înfiin­ţat o întovărăşire agricolă, la Bu­­diu 54 familii, la Buza 42 familii, la Chinari 34 familii, U Ernei 41 fa- \ milii, la Dumbrăvioara 45 familii. Creşte mereu numărul ţăranilor muncitori din numeroase alte S3te care cer înfiinţarea de noi unităţi | socialiste. La Săcăreni, de pildă, 82 j familii de ţărani muncitori cu 118 ha l pămînt au cerut înfiinţarea unei în- ) tovărăşiri agricole. Aici, cooperativi- j zarea completă a agriculturii este i pe terminate. La Sîngeorgiu de Mu- I reş, de asemeni, 49 familii cu 59; ha pămînt au cerut înfiinţarea unei1 întovărăşiri. In cătunul Urai aparţi­nînd de comuna Band, toate cele 11 familii, cu 32 ha de pămînt, au înaintat cereri pentru înfiinţarea în-j tovărăşirii. In cursul lunii ianuarie în into vă-; răşirile existente au fost primite 141 familii cu 147.53 ha oămînt. —____._______________ _ _ _ * ' "* “ — ■ — : Pentru înflorirea comunelor şi satelor din regiunea noastră Acţiunea de autoimpunere cuprin­de mii de ţărani muncitori din regiu­nea noastră, care prin contribuţia voluntară, execută zeci şi sute de lucrări. de interes obştesc, contri­buind în mod hotărît la înflorirea comunelor şi satelor regiunii. Numai în anul trecut, în cadrul ce­lor 524 adunări populare cu aproape 200.000 participanţi, sumele votate prin autoimpunere prevedeau con­struirea de noi cămine culturale, In anul trecut au fost date în fo­losinţă 22 şcoli, 39 cămine culturale, 2 băi populare etc., s au electrifi­cat nouă sate printre care Dejuţiu, Aluniş, Bugeni şi altele din raionul Odorhei, comuna Sărăţeni, raion»! Sîngeorgiu de Pădure, satul Budin din raionul Tg. Mureş, etc. Ţăranii muncitori din satele Ocna de Sus şi Ocna de Jos îndrumaţi de sfatul popular au reuşit ca tn ambele sate să ridice cite un că-AML VII Nr. 569 ) Sînbâtâ, 1 februarie 1958 6 PAGINI — 20 BANI ■ " 1 - a—————— (AIECERILORbEDEniTATl) La adunarea obşteasca ce a avui loc în Deda, raionul Topliţa, circa 900 cetăţeni din comunele Stinceni, lunca Bradului, Răstoliţa şi Deda, cu toate cătunele aparţinătoare, au piopus cu entuziasm pe tov. locot. colonel Ştefănescu Marin, din Tg. Mureş, drept candidat al lor în cir­cumscripţia electorală regională nr 34. Delegaţii comunelor de pe valea Mureşului ca: Ceontea Grigore — Deda, Titu Alexandru — Răstoliţa, Cantor Simion — Lunca Bradului Todor Zaharie, Cadar Victor din că­tunul Borzia şi alţii au arătat rea­lizările din comunele lor cerînd aju­tor în rezolvarea unor probleme, ca de exemplu, electrificarea şl apoi ra­­dioficarea comunelor lor, năzuinţă a tuturor. La Deda Comitetului orăşenesc U.T.M., mem­bră supleantă în C.C. al U.TAL La propunerile făcute au luat cuvîntul 12 alegători care după ce au carac­terizat pe candidaţi au susţinut cu căldură candidaturile acestora. Alegătorii prezenţi i-au ales în una­nimitate drept candidaţi ai lor în ale­gerile de la 2 martie. In numele can­didaţilor au mulţumit pentru încrede­rea acordată tovarăşii Szász Éva, Adorjáni Zoltán şi Farczádi Elisabeta. A urmat apoi un frumos program zultural dat de echipa * O.C.L. „Ali­mentara". Noi propuneri de candidaţi Bro oiaşu! TT«§ rUSuvcş candidat muncitorul fruntaş în pro­ducţie Pop Sigismund, iar în circum­scripţia 95 tovarăşul Nagy György, maistru, ambii din partea fabricii de mobilă „Simo Géza". In circumscripţia nr. 96 a fost pro­pus tov. Adorjáni Zoltán, muncitor de ia fabrica de piei „Petőfi Sándor“, de mai multe ori frun aş în producţie, preşedintele comitetului sindical de sec­ţie, deputat şi în prezent. Cc aseme­nea, în circumscripţia nr. 97 a fost propusă Farczádi Elisa!eta, secretara

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék