Steaua Roşie, februarie 1958 (Anul 7, nr. 569-576)

1958-02-01 / nr. 569

Din experienţa întovărăşirilor fruntaşe Im eu creel fondal de bază el TnloTârâşlrl. La sfîrşitul anului 1954 m­ai mulţi ţărani muncitori din Băla, urmînd în­demnul partidului, ne-am hotărît să înfiinţăm şi în satul nostru o întovă­răşire agricolă. N-a fost un lucru uşor. Oamenii nu erau convinşi încă de superioritatea şi avantajele lucrării pămîntului în comun. Mai mult ca atît, de data aceasta chiaburii au în­ceput să răspîndească fel şi fel de zvonuri despre întovărăşiri. Dar zvo­nurile lor nu au fost luate în seamă. Astfel, 18 familii ne-am unit pă­­mînturile înfiinţînd întovărăşirea agri­colă „30 Decembrie“. Puţini la nu­măr, dar cu toţii am fost hotărîţi să muncim şi să luptăm pentru a dovedi că drumul pe care am pornit este în folosul ţăranilor muncitori. De la bun început, aşa cum de alt­fel prevede şi statutul, pămîntul l-am lucrat în comun. Noi ne-am convins în practică că munca în comun este mai cu spor, lucrur­ile agricole se pot executa la timp şi în bune condiţiuni şi roadele muncii sunt mai­ mari. Acest lucru l-au dovedit recolte­le mari la hectar obţinute de întovărăşi­rea noastră, faţă de cele obţinute de ţăranii cu gospodării individuale. Odată cu organizarea muncilor în comun ne-a preocupat şi crearea fon­dului de bază al întovărăşirii. Noi, întovărăşiţii din Băla am plantat o suprafaţă de 0,70 ha cu viţă de vie, ce constituie proprietate obştească. De asemeni, am cumpărat o maşină de semănat porumb, două prăşitoare şi 48 oi. Valoarea fondului de bază al întovărăşirii noastre este de aproape 30.000 lei, nesocotind aici valoarea viei care anul acesta va fi pe rod. Văzînd rezultatele obţinute de înto­vărăşiţi, tot mai mulţi ţărani munci­tori au început să ni se alăture. Astfel, în anul 1957, întovărăşirea noastră număra 56 familii. Astăzi sun­tem­ 67 familii cu peste 73 hectare de pămînt. Nu este întîmplător că tot mai mulţi ţărani muncitori păşesc pe drumul a­­griculturii socialiste. Ei se conving pe zi ce trece că numai în felul acesta se pot obţine recolte bogate, venituri tot mai mari. Superioritatea sectorului socialist din agricultură se poate vedea lim­pede aruncînd numai o privire asupra realizărilor obţinute de noi în anul 1957. Producţia medie la hectar, la grîu de pildă, obţinută de întovără­şire a fost cu peste 700 kg la hectar mai mare decît cea obţinută în sectorul individual. Noi am obţinut 1.933 kg grîu la hectar, iar la porumb produc­ţia medie la hectar a fost de 2.100 kg. Intovărăşitul Flueraş Constantin, avînd însămînţat cu grîu o suprafaţă de 1,10 ha, a primit de la întovărăşire 2.135 kg grîu. Vreau să mai arăt încă odată că noi am executat toate muncile în comun, iar repartizarea ce­realelor s-a făcut în baza recoltei medii obţinute. De la ei de asemeni am obţinut re­zultate mai bune decît gospodarii in­dividuali. In timp ce cei individuali au obţinut 8 kg brînză pe esp de oaie, întovărăşirea a primit 10 kg brînză şi 1 kg urdă. Trebuie să arăt că făcînd evaluarea produselor obţinute de la oi şi miei, lîna şi brînză, a­­cestea acoperă valoarea cu care au fost cumpărate oile. Deci creşterea oilor în întovărăşiri este rentabilă şi aduce venituri mari. Anul trecut întovărăşirea noastră a realizat venituri băneşti în valoare de peste 9 000 lei. Din vînzarea mieilor am realizat 2.423 lei, a laptelui de oaie ,500 lei, iar din predarea cerea­lelor contractate 1.800 lei. Mulţi întovărăşiţi, văzînd avanta­jele pe care le au, şi-au înscris în întovărăşire tot pămîntul. Astfel, La­­zăr Traian, care a fost înscris cu 1,50 ha şi-a înscris şi restul de 1 hectar, Cotoară Amalia a fost înscrisă­ cu 0,86 ha şi şi-a înscris şi restul pînă la 2 ha. Flueraş Constantin de asemeni s-a înscris cu 3,60 hectare. La fel au procedat şi alţi numeroşi întovărăşiţi. Treb­ue să arătăm că am avut şi unele lipsuri înn munca noastră. Nu ne-am ocupat suficient cu atragerea alături de noi, a tuturor ţăranilor muncitori din sat. Acest lucru trebuie să constituie o îndatorire a fiecărui întovărăşit. Noi, întovărăşiţii din Băla sîntem hotărîţi să obţinem noi realizări în dezvoltarea şi întărirea întovărăşirii. Tocmai de aceea, în acest an vom mări fondul de bază al întovărăşirii. Pe lîngă oile ce le avem vom mai cumpăra încă 50 şi totodată din mieii obţinuţi de la oi vom ţine 20 pentru prăsilă. De asemenea vom construi şi un saivan pentru oi, materialul a­­vîndu-l deja procurat. Tot în acest an vom mai planta încă 0,30 ha cu viţă de vie ca să a­­jungem la un hectar şi vom cumpăra o maşină de semănat păioase. Do­rinţa noastră e ca pînă la sfîrşitul anului fondul de bază al întovărăşirii să fie de cel puţin 50.000 lei. O atenţie deosebită vom acorda ob­ţinerii de producţii tot mai mari la hectar. Pentru aceasta, prin executa­rea tuturor muncilor în comun, vom aplica în lucrarea pămîntului meto­dele agrotehnice înaintate. In toamna trecută am însămînţat 21 hectare cu grîu. Pămîntul a fost îngrăşat cu gunoi de grajd. Noi am transportat 186 care de gunoi. Ne-am propus ca în anul acesta să obţinem o producţie medie la hectar de 2.000 kg la grîu, 2.200 kg la po­rumb, 1.500 kg la orz, faţă de 1.933 kg la grîu, 2.100 kg la porumb, 1.200 kg la orz cît am obţinut în 1957. In anul 1957 întovărăşirea noastră a livrat statului pe bază de contract 400 kg grîu şi 1.000 kg porumb. Pen­tru acest an, odată cu mărirea pro­ducţiei la hectar am prevăzut şi mă­rirea cantităţilor de produse contrac­tate. Astfel, am hotărît să contractăm 1­3.000 kg grîu, 3.000 kg porumb, 100­ kg lînă, 25 miei și o însemnată canti­­­tate de brînză. Sumele de bani reali­zate din aceste produse se vor adăuga la fondul de bază. E bine ca toate în­tovărăşirile să facă acest lucru, con­tribuind astfel la continua întărire a întovărăşirilor noastre, la asigurarea obţinerii de venituri tot mai mari. BATORI IOAN, preşedintele întovărăşirii agricole „30 Decembrie“, comuna Băla raionul Reghin Pentru dezvoltarea agriculturii regiunii noastre In cursul anului 1957 muncitorii şi specialiştii din agricultură au obţinut o serie de succese, reuşind să reali­zeze producţii sporite atît în sectorul vegetal cît şi în sectorul creşterii animalelor. Sprijiniţi de comitetele executive ale sfaturilor populare, sub conducerea organizaţiilor de partid în cursul anului trecut s-a reuşit să se antreneze în această luptă de ri­dicare continuă a producţiilor la hec­­tar zeci de mii de ţărani muncitori din gospodării colective, cooperative agricole de producţie cu­rentă, înto­vărăşiri şi sectorul individual. Din analiza rezultatelor obţinute rezultă că la acele unităţi agricole cooperatiste sau de stat şi S.M.T., unde colectivele de muncă s-au preocupat permanent de introducerea tehnicii noi, de realizarea fiecărui indice de plan, de întreţinerea şi exploatarea raţională a parcului de maşini şi trac­toare, de asigurarea unor condiţii bune de viaţă şi muncă pentru muncitori, s-au obţinut rezultate a căror valoare întrece cu mult media rezultatele­­ţinute în anii trecuţi. Dar cu toate realizările obţinute în sporirea poducţiei, mediile obţinute la hectar la produsele vegetale pe regiu­ne rămîn încă cu mult sub posibili­tăţile şi condiţiile care au fost create în anii regimului democrat popular pentru dezvoltarea agriculturii. Lip­suri însemnate se constată în cadrul regiunii noastre în domeniul creşterii animalelor, unde producţia de carne şi lapte de bovine precum şi produc­ţia de carne, lapte şi lînă de oaie la 100 ha teren agricol, producţia de carne de porc la 100 ha teren arabil şi în special, producţia de carne de pasăre şi­ ouă la 100 ha cultivate cu cereale sunt încă prea mici şi se ob­ţin uneori la un preţ de cost ridicat. In sectorul individual, dacă se compară rezultatele obţinute de frun­taşii recoltelor bogate cu cele obţinute în medie pe comunele respective se constată că există diferenţe enorme, fapt care dovedeşte că există încă mari rezerve în ceea ce priveşte creş­terea producţiei globale de produse agro-alimentare, chiar şi în sector. Perspectivele de dezvoltare ale a­­giviculturii regiunii noastre în anul 1958, în toate compartimentele sale de activitate sunt nelimitate. Uriaşele rezerve nefolosite pînă în prezent, cit şi experienţa dovedită de S.M.T.­­uri, gospodării agricole de stat, uni­­-tăţi ale sectorului cooperatist agricol şi de fruntaşii recoltelor bogate din sectorul individual sunt chezăşia sigură că în cursul acestui an vom putea asi­gura recolte sporite la hectar. Planul de dezvoltare al agricultu­rii regiunii noastre cuprinde o serie de indici şi de măsuri tehnico-orga­­nizatorice menite să asimile scorul urmărit. O primă sarcină ce stă în faţa sfaturilor populare, a ţărănimii mun­citoare şi a specialiştilor din agri­cultură este de a începe lupta pentru a reda sectorului agricol terenurile astăzi devenite improprii agriculturii sau de pe care se obţin producţii scăzute la hectar. Poblema terenuri­lor erodate şi a celor supuse an­ de an inundaţiilor şi­ mai ales urmărilor acesteia, trebuie să constituie punctul nodal în lupta pentru ridicarea agri­culturii. In sesiunile din luna ianua­rie ale sfaturilor populare regional, raionale și ale celor comunale s-a dezbătut pe larg importanța acestor probleme. Hotărîrile luate constituie un îndreptar care urmează să fie tra­dus la viaţă. Rezultatele obţinute pe acest tărîm în cursul anilor trecuţi, ca de exemplu canalele de la Popăuţi, Zagon, Sîngeorgiu de Mureş, Viforoasa şi altele dovedesc interesul maselor faţă de această problemă. Astfel se execută în interesul lor un volum mare de lucrări prin munca contributivă. In sectorul producţiei vegetale, prin­cipalele sarcini ale anului 1958 sînt menite să ducă la asigurarea obţine­rii unor producţii sporite la hectar, iar pe de altă parte la refacerea fertilită­ţii solului. O problemă importantă ce se pune în faţa acestui sector este asigurarea seminţelor de soi, atît pentru însă­­mînţările ce se vor executa în cursul primăverii pentru producţia anului 1958, cît şi pentru asigurarea semin­ţelor de soi prin gospodăriile raionate ale gospodăriilor de stat şi prin lo­turile seminciere create în cadrul unităţilor cooperatiste, cu scopul de a asiprura sămînt­ corespunzătoare specificului pedoclimatic al regiunii noastre pentru anul 1959. In faţa ţărănimii muncitoare şi a specialiştilor din agricultură stă ma­rea sarcină de a introduce în acest an în cultură, pe suprafeţe mărite sămînţa de floarea soarelui, soiul M­IMK de provenienţă sovietică, care pe lîngă randamentul mărit la hectar asigură şi un conţinut mare in ulei (cu 5—6 la sută mai mult) de o calitate superioară soiurilor cultivate pînă în prezent. La fel, extinderea suprafeţelor cultivate cu porumb hibrid dublu, generaţia II-a, aclimatizat în condiţiile specifice re­giunii noastre trebuie să constituie una din preocupările de seamă. Este de datoria tuturor colectiviştilor, în­­tovărăşiţilor şi specialiştilor din a­­gricultură, de a lupta cu fermitate pentru ca întreaga suprafaţă ce se va cultiva cu aceste plante­­ să fie însămînţată cu seminţe corespunză­toare, care ne stau deja la dismuri­­ţie prin schimb. Mecanizarea complexului de lucrări agricole trebuie să atingă în acest an indici cu mult mai mari decît rea­lizările obţinute în anii trecuţi. O sarcină deosebită ce stă în faţa mecanizatorilor este ca să introducă fie scară cît mai largă executarea lucrărilor de întreţinerea culturilor pe cale mecanizată. Considerăm că gospodăriile colective şi întovărăşi­rile agricole vor înţelege importanţa acestei acţiuni, cu atît mai mult cu cit prin executarea mecanizată a pra­­şilelor se obţin producţii sporite iar pe de altă parte se asigură un preţ de cost scăzut al cerealelor cu cel puţin 20—25 la sută faţă de cele executate cu muncă manuală. In sectorul creşterii animalelor şi in special pentru dezvoltarea şepte­lului trebuie acordată o deosebită importanţă dezvoltării sectorului de activitate a staţiunilor de însămînţări artificiale la oi şi vaci. în cadrul acestui sector un accent deosebit să se pună pe organizarea în cele mai bune condiţiuni a incu­baţiei artificiale, cît şi pe difuzarea puilor de o zi, ce se vor obţine prin centrul avicol regional şi staţiunile de incubaţie raionale. Regiunea noastră deţine sute de mii de hectare de păşuni şi finele a căror folosire raţională lasă încă mult de dorit. Paralel cu extinderea lucrărilor de îngrijirea păşunilor, care pot începe deja primăvara de­vreme, trebuie să se tindă şi la fo­losirea raţională a acestora. Trebuie mărit simţitor numărul ovinelor la 100 ha teren agricol, ast­­fel ca să ajungă şi să întreacă 74 capete. Paralel cu creşterea efectivului de animale şi îmbunătăţirea lor calita­tivă va trebui să sporească şi pro­ducţia pe cap de animal furajat, astfel ca să atingă şi să depăşească la lapte de vacă peste 1.800 litri, la lîna semifină cel puţin 2,3 kg şi cel puţin 100 de ouă de găină. Obiectivele fixate în perspectivele de dezvoltare ale agriculturii regiunii noastre sunt ușor de atins. Inginer I. CIMPEAN Serele din Mureşeni Cu cîteva luni în urmă pe la sfatul popular regional şi în alte părţi se vorbea foarte mult despre construirea de noi corpuri de sere. Cele existente aveau o suprafaţă foarte mică, deci nu puteau satisface cerinţele populaţiei unui oraş ca Tg. Mureş. Locul viitoarelor sere a fost ales pe frumoasa şi rodnica vale a Mureşu­lui, în apropierea punctului de trecere din Mureşeni în satul Nazna. Zilele trecute am vizitat din nou şantierul serelor dîn Mureşeni. Cînd am ajuns în aproperea locului unde ştiam că se construiesc, mi s-a des­chis o privelişte plăcută — două rîn­­duri de corpuri de seră — unele a­­veau deja ridicat scheletul de fier şi lemn, iar pe altele se aşeza sticla pe acoperiş şi pe părţile laterale. Pe şantier erau muncitori de toate vîrstele şi de diferite meserii. L-am căutat pe şeful de şantier. L-am gă­sit într-unul din birouri. Tov. Szabó Domokos, şeful şantierului, s-a ofe­rit foarte bucuros să-mi furnizeze da­tele necesare. . . „Locul unde construim actualele sere e foarte bun. Aproape de oraş, deci de piaţa de desfacere, avînd o sursă ieftină de combustibil şi anume, gazul metan şi aproape de o sursă de apă sigură cum e Mureşul. Con­struim 6 corpuri de sere cu o supra­faţă de 1.280 m­p fiecare, deci în total 7.680 m­p. Două corpuri sunt deja terminate iar în unul din ele s au şi plantat pătlăgelele roşii. în a doua seră se împrăştie acum băle­garul de grajd şi se sapă pămîntul. In decurs de două săptămîni vor fi gata alte două sere, iar în a doua jumătate a lunii februarie se vor da îrt folosinţă ultimele 2 sere, deci toate cele 6, împreună cu tov. Szabó am vizitat șantierul, pentru a ne convinge de realitatea celor afirmate. „Pe șantier se lucrează în orice zi, indiferent de­­temperatură. Am lucrat şi la —12° şi la —20°. Lucră­rile nu pot fi amînate, aşa că toţi luptăm pentru terminarea cît mai devreme a serelor. Rînd pe rînd ne-am întîlnit cu echipele fruntaşe ale lui Biro Carol şi Bărdăşan Ioan care deşi dulgheri de meserie totuşi au reuşit să facă lucrări de calitate în tîmplărie. loan f­oţa şi Francisc Gergely zidari a­­veau şi ei de lucru. Unii dintre In­stalatori erau favorizaţi, lucrau la căldură, alţii în frig, după nevoie. Despre echipa lui Mihai Andro, in­stalator de apă şi gaz propus de cu­rînd candidat al F.D.P. într-una din­ circumscripţiile electorale orăşeneşti, se spun numai cuvinte de laudă. „Uite tovarăşe, am vorbit de mulţi — interveni tov. Szabó. — Să nu uitaţi cumva de echipa instala­torilor de curent electric condusă de utemistul Dumitru Cetănaş“. Deodată ne-am oprit în faţa unui corp de seră. Aici munca constructo­rilor s-a terminat. De acum urmează a agronomilor, a legumicultorilor. In interior m-am întîlnit cu vechi cunoştinţe cu tehnicianul Béla Berek­méri. In jurul lui erau cîteva fete şi băieţi, unii îmbrăcaţi în salonetă, iar alţii în haine obişnuite . Termome­trul indica plus 22°. Aşa că cu toţii aveau haine foarte subţiri, cum se spune, de vară. Béla Berekméri cu mina sigură, cu un briceag special altora trandafirii. Stoica Iri­a şi Já­nosi Ida legau cu rafie ochiul care era uns apoi cu ceară. In altă par­te, fraţii Irma, Imre şi Ioan Bőkösi legau cu sfoară tulpinele de roşii, cum s-ar spune, făceau arăcitul. Tov. Berekméri mă informă că din cele 6 sere, în iarna aceasta în patru vor fi cultivate pătlăgele roşii, iar în altele două ghicoare, Răsadul este pregătit. O bună parte o vedeţi chiar aici. Pentru toamna anului viitor lucră­rile se vor schimba. 5 din sere vor fi folosite pentru cultura roşiilor, iar una din ele pentru cultura florilor. De la cultura de roşii ne-am pla­nificat să obţinem cel puţin 6 kg pătlăgele la m­p, deci pe 1.100 m­p cultivabil vom obţine 6.600 kg roşii. In mijlocul acestor tineri şi tinere atît de simpatici timpul a trecut la nesimţite. Fiind înconjurat numai de culoarea verde a plantelor în plină dezvoltare şi creştere mi s-a părut că ne aflăm în toiul verii. R. CIMPEAN Cu toţii luptăm pentru obţinerea de recolte bogate în acest an . Pînă la 1 februarie, sîntem hotă­rîţi să terminăm toate reparaţiile la tractoarele şi maşinile agricole ce vor lucra în campania agricolă de pri­măvară. Cu aceste cuvinte a înce­put tov. Stan Ludovic, directorul Staţiunii de maşini şi tractoare din Tg. Mureş să vorbească despre pre­gătirile pentru campania de însă­mînţări. Terminarea la timp a reparaţiilor şi buna lor calitate constituie o preo­cupare de seamă a fiecărui mecanic şi tractorist din staţiune. Din timp, aici au fost organizate echipe de reparaţii în care au fost încadraţi mecanicii din atelier, şefii de brigăzi şi tractoriştii. Fiecare tractorist îşi repară tractorul şi plugul cu care au lucrat şi cu care vor lucra. Acest lucru face ca ei să fie cointeresaţi de calitatea reparaţiilor. „Cu cît trac­toarele vor fi mai bine reparate cu atît ele vor lucra fără întrerupere în campaniile agricole“. Sub această lo­zincă, echipele de reparaţii de la S.M.T. Tg. Mureş s-au întrecut între ele pentru terminarea la timp a pre­gătirilor pentru însămînţările de pri­măvară. Pînă la 29 ianuarie, din 41 trac­toare planificate, 39 au fost deja re­parate, iar pluguri de tractor s-au reparat 50 din 56 planificate. De a­­semeni, au fost reparate 14 semănă­tori, 25 grape şi alte maşini agricole. Iată-l pe Hurdugaciu Ioan, şeful brigăzii a IV-a de tractoare. El a fost fruntaş în campaniile agricole din 1957. Nici de data aceasta nu s-a lăsat mai prejos. Brigada lui a ter­minat prima reparaţiile la tractoare. S-au evidenţiat de asemenea şi şefii de brigada Chiorean Vaier, de la a treia, Rémives Iul­iu de la brigada a II-a, Sîngeorzan Ştefan de la a cin­­cea. Tovarăşul Oroian Petru, mecanic controlor, ne-a vorbit despre însufle­ţirea cu care au muncit mecanicii Kiss Ludovic, Kovács Béla, Cociş Ioan, tractoriştii Horgoş Andrei, Mar­git Ludovic, Nagy Sándor, Florea Alexandru şi alţii, terminînd repara­ţiile la trac­t !­r , le-au fost încre­dinţate. „ O importanţă deosebită am acor­­dat folosirii pieselor de schimb re­condiţionate, spune tov. Oroian Pe­tru. Astfel am folosit role, steluţe, bucşe de bronz de la role şi alte piese recondiţionate prin care am ri ualizat însemnate economii. Dar pegătirile pentru campaniile a­­gricole din acest an nu se fac numai la ateliere ci şi pe teren. Despre acest lucru ne-au vorbit inginerii şi agrono­mii staţiunii. Cu toţii luptăm pentru obţinerea de recolte bogate în acest an, spun ei. Tocmai de aceea ne silim cu înheie­­rea de contracte pentru executarea de lucrări cu gospodăriile agricole co­lective, cu întovărăşirile agricole şi cu alţi producători. Pînă acum au fost încheiate contracte pentru 1.161 hecta­re. S-a contractat executarea lucrărilor cu cultivatorul pe 956 hectare iar se­mănatul pe 307 hectare. O mai mare atenţie se acordă acum întreţinerii culturilor. In acest sens s-au încheiat contracte pentru prăşitul mecanic pe 125 hectare faţă de 98 hec­tare cît s-a realizat anul trecut. Co­lectiviştii din Nicoleşti-Ciba, de pildă, au incheiat contract cu S.M.T.-ul pen­tru a prăşi 40 hectare mecanizat, iar cei din Sîntana de Mureş, Nazna, Er­­nei, cîte 20 hectare. încheierea contractelor rămîne şi pe mai departe o sarcină principală a conducerii S.M.T.-ului. Trebuie mobi­lizate toate forţele în vederea înche­ierii de contracte pentru un volum cît mai mare de lucrări, în aşa fel ca planul de producţie pe acest an să fie asigurat. La toate gospodăriile agricole colective să se arate impor­tanţa prăşitului mecanic, pentru ca fiecare să execute prăşitul mecanic pe suprafeţe cît mai întinse, lucru ce va duce la obţinerea unor producţii spo­rite, la un preţ de cost scăzut. — Să veniţi la noi peste 2—3 zile, mi-a spus tov. Stan Ludovic, directo­rul staţiunii, la despărţire. Atunci toate tractoarele, plugurile şi maşinile de semănat care vor lucra în campa­nia de primăvară vor fi reparate. P. P.

Next