Steaua Roşie, februarie 1958 (Anul 7, nr. 569-576)

1958-02-01 / nr. 569

„ Orice... numai să mănînce" — Mănîncă Babi, mănincă scumpă. Numai o bucătură. încă una. Aceasta pentru mămica, aceasta pentru tăticu, aceasta pentru bunica... Bunica mai puse o bucătură tn fața fetiței. Insă din mo­destie n-a mai îndrăznit să-i spuie s-o mănînce... pentru ea. Fetița se uită indiferentă la „soldăţei'' cum numea bunica bu­­căturile înșirate în fața ei. — Bunica scumpă, eu iubesc pe tăticu și pe mămica, dar acum nu mi-e foame. Fetița s-a întins pe scaun și a căscat. Ii era lehamite deja nu­mai cină privea mîncarea. — Mănîncă Babi, nu e mult. ' Mănincă porumbiţa mea să te în­­graşi, să te faci roşie, frumoasă. Aşa eşti de slabă şi de palidă.. Bunica îşi trecu cu teamă mina peste trupul slăbuţ al fetiţei de 5 ani şi gura i se strinse de durere. — Săraca mea porumbiţă. E rău bolnavă... Şi la acest gînd vocea i se stinse in lacrimi. — Oh, cum e şi viaţa asta. Maică-ta ar fi mincat săraca fără să fie îndemnată, insă de multe ori n-avea ce. Acum cind este, tu nu vrei să măninci. Pe ușă intră mama lui Babi. — Bine că vii Baske, spune-l și tu să mănînce. — Babi, giza mea mică, mănincă că pe urmă iți dau cio­colată. Fetița prinse o bucătură, o băgă în gură şi începu să mestece în silă. înghiţi mincarea ca şi cind ar fi mincat pietre. Greaţa puse stăplnire pe ea. Şi cu tot îndemnul de peste o jumătate de oră a bunicii şi mamei, fetiţa n-a mai fost în stare să înghită nici o bu­cătură. — Să vezi că vom avea necaz cu fetiţa... Cele două femei se priviră cu grijă. — Nu pot s-o mai privesc, trebuie să facem ceva... Du-te și apasă pe sonerie — șopti la urechea mamei bunica. — Vai, Bobi, hai repede mănincă că vine nenea doctor şi-ţi dă injecție dacă vede că nu mănînci. Și vioaie, bunica îndesă bucăturile una după alta în gura feti­ței. Pină se întoarse mama, Babi înghițise toată mîncarea din fața ei. — In sfîrșit. Acum cel puțin a mincat. Bucuria celor două femei a fost de scurtă durată. După zece minute palidă, clătinindu-se, Babi se îndrepta spre chiuveta din bucătărie, și nn citeva clipe... Spaima cuprinse sufletele femeilor. Fetița era deja culcată in pat cind sosi acasă Csernăth, tatăl. își privea fetița îngrozit. -Ce-i cu tine, Babi? și o cuprinse în brațe. Desigur din nou te-au silit să mănînci. Babi se îmbolnăvi. Termometrul arăta 39°. — Mă duc după medic, spuse Csernăth. După treizeci de mi­nute bune medicul sosi, îmbrăcat în halat. Cum îl văzu fetiţa în­cepu să ţipe. — Nu, nu vreau injecţie! Vai mămica dragă nu mă lăsaţi, şi i se ascunse în poale — De ce s-a speriat aşa copila? — întrebă doctorul. Femeile tăceau jenate. Teama le cuprinse sufletul. I-a trebuit mult medicului pînă a reuşit s-o consulte — Intoxicată! Şi dădu instrucţiunile necesare. Pe medic l-au chemat şi a doua zi. Fetiţa continua să aibă febră. — Pneumonie, constată laconic medicul. Tristețea puse stăpi­­nire pe cei din casă. — Trebuie neapărat să-i dăm injecţie cu pe­nicilină. La auzul acestor cuvinte jalea şi disperarea fetiţei nu mai cunoscură margini. Se zbătea in mina medicului ca o ciută rănită. — Nu înţeleg de ce se teme fetiţa de injecţie? — constată medicul. Pe urmă continuă: este neomenesc şi nu e voie s-o înfundaţi cu mîncare pe copilă. După o săptămînă Babi se însănătoşi. Nu-şi putea explica de ce nimeni din casă n-o îmbia cu mîncare. „Mie nu-mi dă nimeni să mănînc? Nimeni nu se ocupă de mine? Trebuie să merg să-mi dea să mănînc. Mi-e foame". După 3 luni, bunicii şi mami i se părea foarte natural că fetiţa s-a îngrăşat, faţa i s-a îmbujorat întocmai ca un măr copto­r.SFPMOVITS SAMUEL La căminul de zi „Csetri János“ Căminul de zi nr. 3 „Csetri János“ de pe strada I. O. Frimu din Tg. Mureş a cunoscut o transformare ra­dicală faţă de cum era acum un an şi jumătate. Pe atunci clădirea cămi­nului de zi era formată dintr-o încă­pere care servea ca sală de joc şi în acelaşi timp era şi sală de mese şi dormitor. Numărul în continuă creştere al co­piilor din cartier, ca o urmare a dez­voltării continue a cartierului prin construirea de zeci de case noi, a făcut ca capacitatea căminului de zi să nu mai corespundă cerinţelor. In primăvara anului 1956, într-o şedinţă cem­u­ă a comitetelor de femei din cartier, a reprezentanţilor foruri­lor superioare, a cetăţenilor şi a pă­rinţilor copiilor s-a luat hotărîrea ca localul căminului de zi să fie mărit şi modernizat din resurse locale. Zis şi făcut. Prin contribuţia voluntară a cetăţe­nilor din cartier, cu sprijinul deputa­ţilor, printre care se numără şi depu­tata Kozseni Rozalia, în cursul anu­lui 1956 s-a trecut la reconstruirea căminului care a şi fost redat în fo­losinţă la începutul anului 1957. De la această dată copiii muncitorilor din cartierul „Oncsa“ se bucură de o îngrijire părintească, de un confort deosebit. Noul local cuprinde două săli spa­ţioase de joc, o sală de mese, un vestiar, biroul direcţiunii, bucătărie, magazie de alimente, pivniţă, antreu, sală pentru consultaţii medicale şi izolare etc. . Căminul este înzestrat cu covoare, dulapuri. S-a mărit numărul meselor,­­ al scaunelor şi al jucăriilor pentru micuţii căminului, iar la începutul a­­cestui an căminul a fost înzestrat şi cu un aparat de radio. Astăzi, căminul de zi „Csetri Já­nos“ din cartierul „Oncsa“ din Tg. Mureş se numără printre căminele cele mai moderne şi mai bine înzes­trate. Căminul este frecventat de un nu­măr de 50 copii, împărţiţi pe 2 grupe de vîrstă, care sub îndrumarea direc­toarei Gábor Maria şi îngrijirea edu­catoarelor, învaţă şi primesc primele noţiuni de comportare în viaţă şi de deprindere cu mediul înconjurător. PAUL IRMA corespondent In întîmpinarea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare Continuă propunerile de candidaţi (Urmare din pagina 1-a) La Spre ora 5 după masă, grupuri de oameni ai muncii din comuna Bilbor se îndreptau spre sfatul popular lo­cal, unde urma să aibă loc propune­rea de candidaţi în alegerile de de­putaţi pentru sfaturile populare. Printre cei prezenţi se aflau munci­tori forestieri, ţărani întovărăşiţi ţă­rani muncitori, învăţători şi profesori, funcţionari etc. • Au asistat de asemenea repre­zentanţi ai sfatului popular raional Topliţa şi ai comitetului raional de partid. In cuvîntul său, tov. Andrei loan arată importanţa alegerilor, puterni­cul contrast dintre alegerile din tre­cut şi cele de astăzi. In continuare tov. Andrei loan in numele consi­liului raional F.D.P. propune drept candidat în circumscripţia electorală raională Nr. 24, pe tov. Gavrilescu Constantin, şeful secţiei financiare a raionului Topliţa. Propunerea a fost primită cu aplauze puternice din par­tea celor prezenţi. Luînd cuvîntul, numeroşi tovarăşi au susţinut propu­nerea şi au arătat o bună parte din realizările oamenilor muncii din Bil­bor. Tov. Moldovan Eleonora vorbeşte despre dezvoltarea învăţămîntului in comuna noastră în anii puterii popu­lare iar tov. Paşcan Ioan subliniază sprijinul primit în toate acţiunile sfatului popular din partea organelor competente.­­ In continuare, reluînd cuvîntul, tov. Andrei loan arată rolul femeii în R.P.R., contribuţia ei pentru con­struirea socialismului în patria noas­tră, felul cum era privită femeia în trecut şi cum este privită astăzi. De aceea — a spus vorbitorul — în numele Consiliului F.D.P. raional propun drept candidată pentru ale­gerile din 2 martie a. c. în circum­scripţia electorală Nr. 23 pe tov. Hîrlar Ana, ţărancă întovărăşită din comuna noastră. Propunerea a fost primită cu vii aplauze. Tov. Tamás Vasile în cuvin­­tul său a arătat că este binevenită propunerea ca tov. Hîrlar Ana să fie candidata lor deoarece aceasta se si­tuează în fruntea activităţii femeilor din comună, că a luptat neobosit pentru crearea sectorului socialist al agriculturii în comună. Tîrziu, seara, oamenii muncii din comună s-au îndreptat spre căminele lor bucuroşi că au propus drept can­didaţi pe cei mai destoinici oameni dintre ei. MOLDOVAN SIMION învăţător FIGURI DE FRUNTAŞI AI OB­ŞTEI * * Candidaţi F. D. P. Funcţionară la sfatul popular tov. Stanca Maria, s-a străduit ca proble­mele oamenilor muncii să le rezolve cu cît mai multă promptitudine. Pentru meritele ei a fost aleasă în comitetul orăşenesc al femeilor iar alegătorii din circumscripţia orăşe­nească nr. 28 Reghin au propus-o candidata lor în alegeri. Candidata a şi discutat, la întîlni­­rile ocazionale avute cu cetăţenii, unele probleme care aşteaptă rezol­vare, cum ar fi iluminatul cartierului respectiv, probleme de aprovizionare şi altele pe care le-a adus la cunoş­tinţa forurilor competente pentru a fi rezolvate. Prin activitatea sa atît în funcţia de lăptar cît şi în ce priveşte munca cîmpului, Botoş Alexandru din Chi­­her şi-a cîştigat simpatia şi încre­derea cetăţenilor din sat. Alegătorii din sat l-au propus re­cent drept candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală comunală nr. 1. Fiind reprezentantul lor în sfatul popular al comunei, tov. Botoş A­­lexandru va avea prilejul să arate şi mai mult că este alături de popor şi că este hotărît să rezolve toate pro­blemele ce se ivesc în circumscripţia sa. Irina Maksai este o casnică des­toinică. Fiind a doua oară aleasă deputată în anul 1956, a depus o rodnică şi neobosită activitate in cadrul sfatului popular al oraşului Reghin. Timp de cîteva luni de zile a ţinut locul preşedintelui comitetu­lui executiv al sfatului care era bol­nav, reuşind să facă faţă cu cinste în acest post de mare răspundere. Pentru meritele ei deosebite in muncă, alegătorii au propus­ o can­didată a treia oară în circumscripţia electorală orăşenească nr. 7 din Re­ghin. Realizările colectivului Termocentralei din Sîngeorgiu de Pădure Termocentrala „Steaua roşie“ din Sîngeorgiu de Pădure ocupă un loc din ce în ce mai important în viaţa e­­conomică a regiunii noastre. In întîmpinarea alegerilor de depu­taţi în sfaturile populare şi colectivul termocentralei obţine noi realizări pe tărîmul producţiei. Numai în cursul lunii ianuarie lucrătorii de aici au pro­dus peste prevederile planului o canti­tate de energie electrică care ar fi su­ficientă pentru laminarea a peste 45.000 tone metal sau pentru ţesutul a peste 9 milioane metri de ţesături, sau pen­tru confecţionarea a peste 180.000 pe­rechi încălţăminte, sau pentru mulge­­rea a peste 35 milioane de vaci cu mulgătoare electrice. Dîndu-şi seama de uriaşa răspundere ce le revine, colectivul termocentralei şi colectivul electro-montaj din Sîn­georgiu de Pădure lucrează cu spor pentru ca în cinstea alegerilor de de­putaţi în sfaturile populare să poată pune în funcţie a cincea turbină, prin care capacitatea termocentralei se va ridica la 150.000 kw/oră. Şi încă ceva. In anul trecut s-a ter­minat instalarea liniei electrice de înal­tă tensiune care uneşte Sîngeorgiu de Pădure cu Sovata, fapt ce a permis satisfacerea completă a cerinţelor de energie electrică a oraşului Sovata, unde industria e în plină dezvoltare, cît şi electificarea comunei Sărăţeni şi a altor localităţi. O altă linie electrică de înaltă ten­siune în curs de finisare este şi cea dintre Tg. Mureş—Reghin. Noua li­nie electrică de 35 kilovolţi este desti­nată pentru alimentarea cu energie electrică a obiectivelor industriale din Reghin, precum şi din jurul Reghinu­lui. Această linie de înaltă tensiune va permite electrificarea unei serii de comune şi sate, pe unde trece această linie. De asemeni se lucrează la instala­rea liniei electrice de înaltă tensiune care va lega Gheorghienii de Hodoşa, Borsecul de Gălăuţaş şi Topliţa pen­tru care s-au alocat în acest an pes­te un milion şi jumătate lei. Astfel, p­este cîţiva ani, numărul comunelor şi satelor electrificate din regiunea noastră va creşte considera­bil, fapt ce va permite dezvoltarea pe o scară largă a acestei regiuni. Leagănul aurului alb“ Aspect interior al halei maşinilor de la Termocentrala „Steaua roşie din Sîngeorgiu de Pădure

Next