Steaua Roşie, martie 1958 (Anul 7, nr. 577-585)
1958-03-01 / nr. 577
Căminele culturale în prag de alegeri în trecere pentru frumos Călătorul care vine de la Reghin cifre Ibăneşti-pădure şi hodineşte oleacă la podul Hodacului, podul mare cum îi spun băştinaşii, îşi desfată auzul ascultînd viersul fluieraşelor care pluteşte ca o adiere plăcută, cu iz iute de brad, în susurul serii şi şopotul apei Gurghiului. Seara de seară, cînd soarele scapătă între piatra cerbilor lopătari şi gorunul de pe jemne, cu crengile noduroase, lăsată în jos ca nişte braţe obosite de trudă, tinerii hodăceni îşi iau fluieraşele şi potopesc sala căminului cultural pentru repetiţii. —■ Programul e încărcat şi timpul nu ne aşteaptă —, ne spune tovarăşul Pralea Emil, directorul căminului cultural, arătînd un afiş FDP. Şi noi avem certitudinea că tovarăşul Pralea Emil, va reuşi ca, împreună cu întregul colectiv de creaţie, să asigure frumosului ansamblu de peste 100 persoane pe care îl are comuna Hodac, un program artistic variat, bogat în conţinut, pe măsura marii sărbători. Şi dacă rămînem numai un ceas-două la repetiţii, nu numai cu echipa de 24 de fluieraşi, de a căror viers melodic am fost atraşi încă de la podul cel mare, ci şi la cor şi la teatru, vom vedea un deosebit interes la fiecare echipă, căutînd să iasă una mai bine ca alta. Tovarăşul Francis Sabin, învăţător, conducătorul frumosului cor pe 4 voci de 40 persoane, ne anunţă cu o vădită mulţumire sufletească că din prograsiul corului, zece din cântecele patriotice şi cîntecele locale satirice populare, au şi fost învăţate.. Dar nici echipa de teatru nu se lasă mai prejos. Ei au pus în scenă, legat de alegeri, frumoasa piesă „Scrie prefecture" de Victor Eftimiu. Tovarăşa învăţătoare Catarig Eugenia, sub conducerea căreia se fac repetiţiile, ne asigură că echipa sa de teatru va fi la înălţime. Aşadar fiecare echipă sau formaţie, din cadrul ansamblului de peşte ponta de persoane, ne asigură că comuna Hodac vrea să întîmpine cu cinste ziua alegerilor şi dacă s-ar putea, să se claseze şi prima pe raion cu programul artistic selecţionat şi pregătit exclusiv pentru 2 martie. Dar mai sunt şi alte comune şi fiecare din ele n-ar vrea să se lase mai prejos şi-şi pregătesc programe artistice valoroase pentru a cinsti marea sărbătoare. De curînd, Ibăneştii şi-au constituit tm cor pe mai multe voci compus din nu mai puţin de 50 de persoane. Şi (atenţie Hodăceni) au şi pus în scenă şi sunt cu repetiţiile la „zi“, cum s-ar spune, piesa în două acte „Nemaipomenita furtună“ de M. Davidoghui. Şi-aţi mai pregătit... Dar nu. Pentru restul programului am promis să fiu discret şi vreau să mă ţin de cuvînt. Vom avea o plăcută surpriză cînd, de ziua alegerilor F.D.P., fiecare echipă artistică va aduce ceva nou, bogat şi variat. AL. VERGU Spectacolul s-a înfiripat în pripă. Un telefon de la Tg. Mureş. La celălalt capăt al firului cineva de la Sfatul popular al comunei Sîngeorgiu de Mureş. Apoi vestea s-a râspindit cu iuţeală prin toată comuna, deseară, la căminul cultural, o formaţie a Ansamblului de cintece şi dansuri a Sfatului popular al Capitalei va prezenta un program artistic. S-a inserat de-a binelea. In faţa căminului culturii din Singeorgiu de Mureş s-a oprit un autobus. Din el coboară artiştii oaspeţi. Păşesc un cămin. Cercetează scena. „ Bravo, faimos cămin aveţi şi mare". Apoi citeva „dispoziţii nişte scaune pentru orchestră, să fie înălţat ecranul cinematografului, o găleată cu apă pentru o scenetă. .. In vremea asta lumea umple sala. Deodată se aude un semnal de trompetă şi cortina se dă la o parte. Pe scenă, in jurul nelipsitului ţambal din orchestrele de muzică populară, îmbrăcaţi din frumoase costume naţionale, orchestranţii Ionlăceanu, la fluier, laureatul Festivalurilor de la Varşovia şi Moscova, cobzarul Chirică Ioan, Belcea Petre, Costache Florea, prim vlotonistul Ioniţă Nicolai şi alţii formează un adevărat buchet. Privindu-i, o clipă glodurile ni se îndreaptă spre strălucitul succes al Ansamblului din care şi ei fac parte, cucerit la Agrigento (Italia), unde a obţinut Premiul I. al Concursului internaţional de folclor în cadrul celei de a 15-a sărbătoriri a „Migdalului înflorit“. Dar gindul, aşa cum am spus, de-o clipită, căci pe scenă apar artiştii Marius Şiţoianu şi Niţă Constantin — comicii echipei — cum am auzit şoptindu-se. Şoaptă pe care a confirmat-o apă din plin Iisul şi Muzică şi veselie veselia spectatorilor după fiecare scenetă sau moment vesel prezentat de ei. „Alegeri de altă dată", „Saluturile,,Incendiul" şi celelale momente vesele au stirnit hohote de ris. De sub arcuşurile viorilor, de pe staunele cobzei şi ţambalului, din trilurile fluierului fermecat s-au revărsat în sală minunatele comori ale cintecelor populare romîneşti şi maghiare. „Balada lui Iancu Jianu", ,,Chindia", „Geamparalele", potpuriu de muzică populară maghiară, interpretate de orchestră ca şi cintecele „înverzesc nuielele* „De la Slatina la Olt", interpretate de solista Pina Tache, sau Doina şi Hora cintate la fluier, au cules ropote de aplauze. A fost o seară plăcută de desfătare şi veselie, pentru care în numele spectatorilor, le mulţumim călduros tuturor membrilor formaţiei artistice. Formaţia artistică despre care am insered aceste rinduri se află intr-un turneu in regiunea noastră pini în ziua alegerilor de la 2 martie. Ea a dat pînă acum reprezentaţii în mai multe localităţi din raioanele Tg. Mureş, Reghin şi Topliţa. ..IW lîkwi TG. MUREȘ - r * — Progresul: Cervaise (pînă la £ II.). Cicatricea (3—9 III). — Steagul roșu : Străbătând Parisul (1-7 III). — Tineretului: Înșelat pînă la moarte (pînă la 2 III). Intîlnire la bal (3—9 III). — Muncitoresc : Robert Mayor (3— 5 III). Pasărea furtunii (6—9 III). — Mureșeni: Risete în paradis (pînă la 2 III). — Marea aventură (3—5 III). — Submarinul 323 (6—9 III). — Casa de , cultură a sindicatelor: Coasta lui Adam (2—6 III). REGHIN — Victoria: Prologul (pînă la 2 III). Cronica amanţilor săraci (3—6 III). TOPLIŢA — Muncitoresc. Ultima Intîlnire (pînă la 2 III). Odată în viaţă (3-6 III), Filarmonica de stat a Regiunii Au- tonome Maghiare în ziua de 5 martie 1958, orele 20, în sala mare a Palatului cultural va da un concert simfonic. Dirijor: Lukácsy András. Solist: Milos Sadlo, violoncelist din Praga. In program : Szabó Ferenc : Ludas Matyi suită, Dvorak — Concert pentru violoncel şi Beethoven — Simfonia VIII-a. WTACOII ■H* GnfflSmMp=witoiw,ct?' ]■ ■ • t^Qg333^illiiiueste scjuuhuucLc flUnrtfllBnW *”/teclMttue/etMC /tiu Ca iJunoi reduc&it de z f&ztuuU j*e*t*u sezonuldt\KUd lezetrian (acuule duc j \ ocLlesah'-rdic. !IHH.Sr/JIlfWtlRMNlAHtSCVATA HEG.flUTMQGH- [ Anunțăm întreprinderile din sectorul socialist că am redus preţul de vînzare la PTNZA ASFALTATA T. C. A. de la lei 21,50 la 13,20 per mp. LIVRAM FARA REPARTITIE orice cantitate. Adresaţi comenzile direct la FABRICA „HORIA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN“, TURDA REG. CLUJ Telefon 297. PARTicijayt^ mmmmmmmmgmmmmmmAjjoma/zoZ cc» ^MBICTIA nmiîABlI CÂRTII ! |------------- - - - - - -- Carnet teatral Însemnări pe marginea turneului teatrului din Sf.Gheorghe Colectivul Teatrului Maghiar de stat din Sf. Gheorghe a ciştigat stima şi aprecierea numeroşilor săi spectatori — ne referim aici nu numai la oraşul Sf. Gheorghe, ci şi la Oraşul Stalin şi comunele din raioanele Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc şi Ciuc, vizitate foarte des prin stăruinţa, prin modestia şi entuziasmul membrilor săi. Cu dragostea ce li se cuvine unor prieteni de mult aşteptaţi, am întâmpinat şi de data aceasta şi putem mărturisi că artiştii din Sf. Gheorghe nu ne-au spulberat iluziile. Turneul in Tg. Mureş a relevat din nou valorile acestui teatru, care printr-o muncă asiduă vor fi evidenţiate şi mai mult — suntem ferm convinşi — in viitorul apropiat. Despre „Lenta" lui Francisc Munteanu, in adaptarea lui Sică Alexandrescu, nu voi mai vorbi aici, deoarece în coloanele ziarului nostru am mai scris despre această piesă. Unul din succesele cele mai de seamă ale colectivului din Sf. Gheorghe — care depăşeşte încetul cu încetul limitele provincialismului — este fără îndoială „Lampa“ — de Gárdonyi Géza. Succesul vine de la sine — s-ar putea spune, cînd avem de a face cu o piesă bună. Intr-adevăr, drama lui Gárdonyi se plasează între cele mai bune creaţii ale literaturii maghiare, fiind adaptată pentru teatru de Baksa Sós László şi Szegő Zsuzsa. Această dramă ne înfăţişează figura îndrăgită a Invăţătorului-patriot care se avintă trup şi suflet în frămîntările revoluţionare şi chiar şi in luptele din 1848. Acest om drept şi curat se găseşte însă pus faţă-n faţă cu o soţie infidelă, de slăbiciunile căreia profită preotul satului şi mai la urmă cu prejudecăţile societăţii, care ii îngreunează relaţiile sincere cu fata în care s a găsit pină la urmă consolarea. Nu intenţionăm aici să analizăm contribuţia fiecărui ador la reliefarea bazei tematico-ideologice a dramei, în parte, la formarea portretului moral al personagiilor; ne mulţumim doar să evidenţiem seriozitatea cu care a fost interpret da de exemplu pină şi o asemenea figură episodică ca Kecskésné (fetea Kecskés), din care Bokor Hana a reuşit să creeze o persoană atît de reală, Incît uiţi pentru moment să te afli la teatru. In comedia ,.Nu pot trăi fără muzică“ de Móricz Zsigmond ni se redă, la un nivel mult mai redus decit un „Chef domnesc“ (Uri muri) de acelaşi autor, viaţa uşuratecă — al cărui conţinut, dacă poate fi vorba de aşa ceva, II constituie exclusiv chefurile — a nobilimii maghiare din primele decenii ale secolului nostru, prezentată cei drept puţin cam idilic, şi tocmai de aceea, programarea acestei piese de către conducerea teatrului n-a fost întocmai fericită. Partea cea mai pozitivă a comediei, de asemenea şi a interpretării, este satira plină de vervă la adresa matroanelor societăţii burgheze. In rolul mătuşii Mina neni, de pildă, actriţa Papp Ana a dat din nou dovadă de o inaltă tinută artistică. In sfirşit, comedia „Copilul st-äin“, de Svarkin este un aspru rechizitor împotriva prejudecăţilor cu privire la copiii „din flori“, prejudecăţi care sunt moşteniri ale mentalităţii mic-burgheze. Jocul actriţei Nagy Ilona, plin de duioşie, seninătate şi umor fin, face să o plaseze intre cele mai bune interprete de roluri comice ale teatrului nostru. Ar mai fi multe de spus despre artiştii din Sf. Gheorghe, care vor avea prilejul să joace încă in acest an la teatrul complet refăcut, lărgit şi modernizat, unde îşi vor putea descătuşa şi mai mult, forţele creatoare. ŞTEFAN IZSÁK Corespondenţii in campania electorală Vie activitate culturală ca şi nu alte comune şi sate, şi în satul nostru Filea din raionul Topliţa, se înfăptuiesc multe. In prezent, seară de seară se fac repetiţii pentru pregătirea a două piese de teatru : „Răzvan şi Vidra“ şi „Zestrea Ilenuţei“, au loc repetiţii pentru pregătirea echipei de dansuri. In fiecare joi se ţine cîte o seară literară, în cadrul cărora învăţătorii vorbesc despre viaţa şi opera este unui scriitor, iar dintre tinerii mai talentaţi recită sau citesc poezii sau prost din opera scriitorului respectiv. De curînd, învăţătorul Bîndilă Ion, directorul şcolii, a vorbit despre viaţa şi opera lui Mihail Eminescu ; învăţătorul Duma Ion a vorbit despre dragostea lui Eminescu faţă de natură şi creaţia populară. Conferinţele au fost scurte şi intercalate cu recital din poeziile lui E.minescu. BÎNDILA ION corespondent Din rezultatele colectiviştilor din Mitreşti Nu de mult, la gospodăria agricolă colectivă din Mitreşti s-a analizat activitatea desfăşurată în cursul anului trecut. Datorită producţiilor sporite obţinute la hectar precum şi dezvoltării ramurilor anexe, gospodăria colectivă a reuşit să realizeze însemnate venituri băneşti fiind astfel posibil să împartă membrilor pentru fiecare zi-muncă cîte 14,50 lei. Familia colectivistului Albert Márton după zilele-muncă, efectuate în 1957, a dus acasă 7.551 kg cereale, 540 litri vin, 17 kg rachiu, 13.200 kg nutreţ, 1.000 kg cartofi, 115 kg zahăr etc. Pe Ungă acestea el a mai primit şi 15.637 lei. Familia colectivistului Kocsis Sándor de asemenea după zilele-muncă efectuate în cursul anului trecut a primit 5.854 kg cereale, 600 kg cartofi, 270 litri vin, 8 litri rachin, 7.727 kg nutreţ etc. precum şi 7.751 lei. Valoarea unei zile-muncă a fost de 38 lei. Rezultatele bune obţinute de colectivişti au determinat pe mulţi ţărani muncitori din sat ca Dénes Márton, Márton Lajos, Nagy István, Sándor Pazakas, András Jakab şi alţii să înainteze cereri pentru a fi primiţi şi ei în rîndurile colectiviştilor. IOSIF HUSZAR, corespondent Gata pentru începerea însămînţărilor Colectiviştii din Lueriu sunt pregătiţi ca odată cu venirea timpului favorabil să înceapă lucrările agricole la cîmp. Pentru a se convinge de calitatea seminţelor ei au trimis din vreme probe la laboratorul regional de controlul seminţelor. Seminţele necesare însămînţărilor de primăvară sînt selecţionate în proporţie de 95 la sută. Probele de germinaţie sînt deja efectuate. In cursul iernii au fost transportate pe cîmp peste 17 vagoane bălegar de grajd şi au fost săpate acolo unde se simte nevoia şanţuri de scurgere a apei de pe terenurile cultivabile. Brigăzile şi echipele sunt organizate temeinic aşa că în orice moment colectiviştii din Luteriu sunt gata să înceapă lucrările agricole de primăvară. MIHAIL MOLDOVAN, corespondent Notă La Tg. Mureş 03= 25 de bani V-aş ruga să nu vă miraţi de fel. Această identitate n-am stabilit-o de capul meu. Dealtminteri cred că vă daţi seama că ar fi o inadvertenţă ştiinţifică sau pur şi simplu ceva caraghios. Adevărurile matematice s-au stabilit de multă vreme. Aşa că nu vreau să pozez de loc în postura de quasi inventator. Mai ales cînd este vorba despre aceasta ... 03 = 25 de bani. Şi totuşi semnele identităţii le am pus in mod conştient. Ca să ajungeţi la aceeaşi concluzie faceţi următoarea probă : Stabiliţi-vă în faţa unui telefon public (n-o să vă fie greu căci în Tg. Mureş sunt foarte puţine şi cele mai multe sunt defecte), introduceţi o monedă de 25 de bani (sic o să zică unii, iată un adevăr), formaţi numărul 03 (sic o să zică alţii iată alt adevăr), şi cereţi tovarăşei de la serviciul de informaţii un număr de telefon oarecare pe care probabil l-aţi uitat. Această practică ştiţi că se foloseşte în mod normal. Şi-acum urmează raspunsul la identitatea mea... 03^25 bani. Da! 03 = 25 de bani căci vrîndată moneda introdusă în automat pentru cererea unei informaţii la 03 nu va mai reveni în posesia dv. Şi spuneam că la Tg. Mureş 03,25 de bani, deoarece dacă ai să mergi la alte oraşe, nu mai departe decît în Oraşul Stalin, identitatea tău mai este valabilă, moneda în cazul formării numărului 03 revenind cetăţeanului. Cum e şi normal de altfel, că doar convorbirea propriu zisă nu avusese loc. Pentru orice lămuriri vă rog să vă adresaţi Serviciului de telefoane Tg. Mureş, care v-ar putea furniza aceasta. Pentru conformitate ATANASIE POPA