Steaua Roşie, martie 1958 (Anul 7, nr. 577-585)

1958-03-01 / nr. 577

Căminele culturale în prag de alegeri în trecere pentru frumos Călătorul care vine de la Reghin ci­fre Ibăneşti-pădure şi hodineşte o­leacă la podul Hodacului, podul mare cum îi spun băştinaşii, îşi desfată auzul ascul­­tînd viersul fluieraşelor care pluteşte ca o adiere plăcută, cu iz iute de brad, în susurul serii şi şopotul apei Gur­­ghiului. Seara de seară, cînd soarele scapătă între piatra cerbilor lopătari şi gorunul de pe jem­ne, cu crengile noduroase, lăsată în jos ca nişte braţe obosite de trudă, tinerii hodăceni îşi iau fluiera­­şele şi potopesc sala căminului cultural pentru repetiţii. —■ Programul e încărcat şi timpul nu ne aşteaptă —, ne spune tovarăşul Pra­­lea Emil, directorul căminu­lui cultural, arătînd un afiş FD­P. Şi noi avem certitudinea că tovarăşul Pralea Emil, va reuşi ca, împreună cu întregul colectiv de creaţie, să asigure frumosului ansamblu de peste 100 per­­­soane pe care îl are comuna Hodac, un program artistic variat, bogat în conţi­nut, pe măsura marii sărbători. Şi dacă rămînem numai un ceas-două la repetiţii, nu numai cu echipa de 24 de fluieraşi, de a căror viers melodic am fost atraşi încă de la podul cel mare, ci şi la cor şi la teatru, vom vedea un deosebit interes la fiecare echipă, cău­­tînd să iasă una mai bine ca alta. Tovarăşul Francis Sabin, învăţător, conducătorul frumosului cor pe 4 voci de 40 persoane, ne anunţă cu o vădită mulţumire sufletească că din progra­­siul corului, zece din cântecele patrioti­ce şi cîntecele locale satirice populare, au şi fost învăţate.. Dar nici echipa de teatru nu se lasă mai prejos. Ei au pus în scenă, legat de alegeri, frumoasa pie­să „Scrie prefecture" de Victor Eftimiu. Tovarăşa învăţătoare Catarig Eugenia, sub conducerea căreia se fac repetiţiile, ne asigură că echipa sa de teatru va fi la înălţime. Aşa­dar fiecare echipă sau formaţie, din cadrul ansamblului de peşte p­onta de persoane, ne asigură că comuna Hodac vrea să întîmpine cu cinste ziua alegerilor şi dacă s-ar putea, să se cla­seze şi prima pe raion cu programul artistic selecţionat şi pregătit exclusiv pentru 2 martie. Dar mai sunt şi alte comune şi fieca­re din ele n-ar vrea să se lase mai pre­jos şi-şi pregătesc programe artistice valoroase pentru a cinsti marea sărbă­toare. De curînd, Ibăneştii şi-au constituit tm cor pe mai multe voci compus din nu mai puţin de 50 de persoane. Şi (a­tenţie Hodăceni) au şi pus în scenă şi sunt cu repetiţiile la „zi“, cum s-ar spu­ne, piesa în două acte „Nemaipomenita furtună“ de M. Davidoghui. Şi-aţi mai pregătit... Dar nu. Pentru restul pro­gramului am promis să fiu discret şi vreau să mă ţin de cuvînt. Vom avea o plăcută surpriză cînd, de ziua alege­rilor F.D.P., fiecare echipă artistică va aduce ceva nou, bogat şi variat. AL. VERGU Spectacolul s-a înfiripat în pripă. Un telefon de la Tg. Mureş. La celălalt capăt al firului cineva de la Sfatul popular al comunei Sîngeor­­giu de Mureş. Apoi vestea s-a râs­­pindit cu iuţeală prin toată comuna, deseară, la căminul cultural, o for­maţie a Ansamblului de cintece şi dansuri a Sfatului popular al Capi­talei va prezenta un program artis­tic. S-a inserat de-a binelea. In faţa căminului culturii din Singeorgiu de Mureş s-a oprit un autobus. Din el coboară artiştii oaspeţi. Păşesc un cămin. Cercetează scena. „ Bravo, faimos cămin aveţi şi mare". Apoi citeva „dispoziţii nişte scaune pen­tru orchestră, să fie înălţat ecranul cinematografului, o găleată cu apă pentru o scenetă. .. In vremea asta lumea umple sala. Deodată se aude un semnal de tr­ompetă şi cortina se dă la o parte. Pe scenă, in jurul nelipsitului ţam­bal din orchestrele de muzică popu­lară, îmbrăcaţi din frumoase costume naţionale, orchestranţii Ion­lăceanu­, la fluier, laureatul Festivalurilor de la Varşovia şi Moscova, cobzarul Chirică Ioan, Belcea Petre, Costache Florea, prim vlotonistul Ioniţă Ni­colai şi alţii formează un adevărat buchet. Privindu-i, o clipă glodurile ni se îndreaptă spre strălucitul suc­ces al Ansamblului din care şi ei fac parte, cucerit la Agrigento (Italia), unde a obţinut Premiul I. al Concursului internaţional de folclor în cadrul celei de a 15-a sărbătoriri a „Migdalului înflorit“. Dar gin­du­l, aşa cum am spus, de-o clipită, căci pe scenă apar ar­tiştii Marius Şiţoianu şi Niţă Constantin — comicii echipei — cum am auzit şoptindu-se. Şoaptă pe care a confirmat-o apă din plin Iisul şi Muzică şi veselie veselia spectatorilor după fiecare scenetă sau moment vesel prezentat de ei. „Alegeri de altă dată", „Sa­luturile,,Incendiul" şi celelale momente vesele au stirnit hohote de ris. De sub arcuşurile viorilor, de pe sta­unele cobzei şi ţambalului, din trilurile fluierului fermecat s-au re­vărsat în sală minunatele comori ale cintecelor populare romîneşti şi maghiare. „Balada lui Iancu Jianu", ,,Chindia", „Geamparalele", potpu­riu­ de muzică populară maghiară, interpretate de orchestră ca şi cin­­tecele „înverzesc nuielele* „De la Slatina la Olt", interpretate de so­lista Pina Tache, sau Doina şi Hora cintate la fluier, au cules ropote de aplauze. A fost o seară plăcută de desfătare şi veselie, pentru care în numele spectatorilor, le mulţumim căldu­ros tuturor membrilor formaţiei ar­tistice. Formaţia artistică despre care am insered aceste rinduri se află intr-un turneu in regiunea noastră pini în ziua alegerilor de la 2 mar­­tie. Ea a dat pînă acum reprezen­taţii în mai multe localităţi din raioa­nele Tg. Mureş, Reghin şi Topliţa. ..IW lîkwi TG. MUREȘ - r * — Progresul: Cervaise (pînă la £ II­.). Cicatricea (3—9 III). — Steagul roșu : Străbătând Parisul (1-7 III). — Tineretului: Înșelat pînă la moar­te (pînă la 2 III). Intîlnire la bal (3—9 III). — Muncitoresc : Robert Mayor (3— 5 III). Pasărea furtunii (6—9 III). — Mureșeni: Risete în paradis (pî­nă la 2 III). — Marea aventură (3—5 III). — Submarinul 323 (6—9 III). — Casa de , cultură a sindicatelor: Coasta lui Adam (2—6 III). REGHIN — Victoria: Prologul (pînă la 2 III). Cronica amanţilor săraci (3—6 III). TOPLIŢA — Muncitoresc. Ultima Intîlnire (pî­nă la 2 III). Odată în viaţă (3-6 III), Filarmonica de stat a Regiunii Au- tonome Maghiare în ziua de 5 martie 1958, orele 20, în sala mare a Palatului cultural va da un concert simfonic. Dirijor: Lu­kácsy András. Solist: Mi­los Sadlo, violoncelist din Praga. In program : Szabó Ferenc : Ludas Matyi suită, Dvorak — Concert pentru violon­cel şi Beethoven — Simfonia VIII-a. WTACOII ■H* G­n­fflSmMp=witoiw,ct?' ]■ ■ • t^Qg333^illiiiueste scjuuhuucLc flUnrtfllBnW *”/teclMttue/etM­­­C /tiu Ca iJunoi red­uc&it de z f&ztuuU j*e*t*u sezonuldt\KUd lezetrian­ (acuule duc j \ ocLlesah'-rd­ic. !­IHH.Sr/JIlfWtl­RMNlAHtSCVATA HEG.flUT­­MQGH- [ Anunțăm întreprinderile din sectorul socialist că am redus preţul de vîn­­zare la PTNZA ASFALTATA T. C. A. de la lei 21,50 la 13,20 per mp. LIVRAM FARA REPARTITIE orice cantitate. Adresaţi comenzile direct la FABRI­CA „HORIA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN“, TURDA REG. CLUJ Telefon 297. PARTicijayt^ mmmmmmmmgmmmmm­mAjjoma/zoZ cc» ^MBICTIA nmiîABlI CÂRTII ! |------------- - - - - -­ --­ Carnet teat­ral Însemnări pe marginea turneului teatrului din Sf.­Gheorghe Colectivul Teatrului Maghiar de stat din Sf. Gheorghe a ciştigat stima şi aprecierea numeroşilor săi spectatori — ne referim aici nu numai la oraşul Sf. Gheorghe, ci şi la Oraşul Stalin şi comunele din raioanele Sf. Gheorghe, Tg. Secu­iesc şi Ciuc, vizitate foarte des prin stăruinţa, prin modestia şi en­tuziasmul membrilor săi. Cu dragostea ce li se cuvine unor prieteni de mult aşteptaţi,­­ am întâmpinat şi de data aceasta şi putem mărturisi că artiştii din Sf. Gheorghe nu ne-au spulberat ilu­ziile. Turneul in Tg. Mureş a re­levat din nou valorile acestui teatru, care printr-o muncă asiduă vor fi evidenţiate şi mai mult —­ suntem­ ferm convinşi — in viitorul apro­piat. Despre „Lenta" lui Francisc Munteanu, in adaptarea lui Sică Alexandrescu, nu vo­i mai vorbi aici, deoarece în coloanele ziarului nostru am mai scris despre această piesă. Unul din succesele cele mai de seamă ale colectivului din Sf. Gheorghe — care depăşeşte încetul cu încetul limitele provincialis­mului — este fără îndoială „Lam­pa“ — de Gárdonyi Géza. Succesul vine de la sine — s-ar putea spu­ne, cînd avem de a face cu o piesă bună. Intr-adevăr, drama lui Gár­­donyi se plasează între cele mai bune creaţii ale literaturii maghiare, fiind adaptată pentru teatru de Baksa Sós László şi Szegő Zsuzsa. Această dramă ne înfăţişează figu­ra îndrăgită a Invăţătorului-patriot care se avintă trup şi suflet în frămîntările revoluţionare şi chiar şi in luptele din 1848. Acest om drept şi curat se gă­seşte însă pus faţă-n faţă cu o soţie infidelă, de slăbiciunile că­reia profită preotul satului şi mai la urmă cu prejudecăţile societăţii, care ii îngreunează relaţiile sincere cu fata în care s a găsit pină la urmă consolarea. Nu intenţionăm aici să analizăm contribuţia fiecărui ador la relie­farea bazei tematico-ideologice a dramei, în parte, la formarea por­tretului moral al personagiilor; ne mulţumim doar să evidenţiem se­riozitatea cu care a fost interpre­t da de exemplu pină şi o asemenea figură episodică ca Kecskésné (fe­­tea Kecskés), din care Bokor Hana a reuşit să creeze o persoană atît de reală, Incît uiţi pentru moment să te afli la teatru. In comedia ,.Nu pot trăi fără muzică“ de Móricz Zsigmond ni se redă, la un nivel mult mai redus decit un „Chef domnesc“ (Uri mu­ri) de acelaşi autor, viaţa uşura­tecă — al cărui conţinut, dacă poa­te fi vorba de aşa ceva, II consti­tuie exclusiv chefurile — a nobil­imii maghiare din primele decenii ale secolului nostru, prezentată ce­i drept puţin cam idilic, şi toc­mai de aceea, programarea acestei piese de către conducerea teatru­lui n-a fost întocmai fericită. Partea cea mai pozitivă a come­diei, de asemenea şi a interpre­tării, este satira plină de vervă la adresa matroanelor societăţii bur­gheze. In rolul mătuşii Mina ne­ni, de pildă, actriţa Papp Ana a dat din nou dovadă de o inaltă ti­nută artistică. In sfirşit, comedia „Copilul st-äin“, de Svarkin este un aspru rechizitor împotriva prejudecăţilor cu privire la copiii „din flori“, prejudecăţi care sunt moşteniri ale mentalităţii mic-burgheze. Jocul actriţei Nagy Ilona, plin de duioşie, seninătate şi umor fin, face să o plaseze intre cele mai bune interprete de roluri comice ale teatrului nostru. Ar mai fi multe de spus despre artiştii din Sf. Gheorghe, care vor avea prilejul să joace încă in acest an la teatrul complet refăcut, lărgit şi modernizat, unde îşi vor putea descătuşa şi mai mult, forţele crea­toare. ŞTEFAN IZSÁK Corespondenţii in campania electorală Vie activitate culturală ca şi nu alte comune şi sate, şi în satul nostru Filea din raionul Topliţa, se înfăptuiesc multe. In prezent, seară de seară se fac re­petiţii pentru pregătirea a două piese de teatru : „Răzvan şi Vidra“ şi „Zes­trea Ilenuţei“, au loc repetiţii pentru pregătirea echipei de dansuri. In fiecare joi se ţine cîte o seară li­terară, în cadrul cărora învăţătorii vor­besc despre viaţa şi opera este unui scriitor, iar dintre tinerii mai talentaţi recită sau citesc poezii­ sau prost din opera scriitorului respectiv. De curînd, învăţătorul­ Bîndilă Ion, directorul şco­lii, a vorbit despre viaţa şi opera lui Mihail Eminescu ; învăţătorul Duma Ion a vorbit despre dragostea lui Eminescu faţă de natură şi creaţia populară. Con­ferinţele au fost scurte şi intercalate cu recital din poeziile lui E.minescu. BÎNDILA ION corespondent Din rezultatele colectiviştilor din Mitreşti Nu de mult, la gospodăria agricolă colectivă din Mitreşti s-a analizat acti­vitatea desfăşurată în cursul anului trecut. Datorită producţiilor sporite ob­ţinute la hectar precum şi dezvoltării ramurilor anexe, gospodăria colectivă a reuşit să realizeze însemnate venituri băneşti fiind astfel posibil să împartă membrilor pentru fiecare zi-muncă cîte 14,50 lei. Familia colectivistului Albert Márton după zilele-muncă, efectuate în 1957, a dus acasă 7.551 kg cereale, 540 litri vin, 17 kg rachiu, 13.200 kg nutreţ, 1.000 kg cartofi, 115 kg zahăr etc. Pe Ungă a­­cestea el a mai primit şi 15.637 lei. Familia colectivistului Kocsis Sándor de asemenea după zilele-muncă efectu­ate în cursul anului trecut a primit 5.854 kg cereale, 600 kg cartofi, 270 li­tri vin, 8 litri rachin, 7.727 kg nutreţ etc. precum şi 7.751 lei. Valoarea unei zile-muncă a fost de 38 lei. Rezultatele bune obţinute de colecti­vişti au determinat pe mulţi ţărani muncitori din sat ca Dénes Márton, Márton Lajos, Nagy István, Sándor Pa­­zakas, András Jakab şi alţii să înainte­ze cereri pentru a fi primiţi şi ei în rîn­­durile colectiviştilor. IOSIF HUSZAR, corespondent Gata pentru începerea însămînţărilor Colectiviştii din Lueriu sunt pregătiţi ca odată cu venirea timpului favorabil să înceapă lucrările agricole la cîmp. Pentru a se convinge de calitatea se­minţelor ei au trimis din vreme probe la laboratorul regional de controlul se­minţelor. Seminţele necesare însămîn­­ţărilor de primăvară sînt selecţionate în proporţie de 95 la sută. Probele de germinaţie sînt deja efectuate. In cursul iernii au fost transportate pe cîmp peste 17 vagoane bălegar de grajd şi au fost săpate acolo unde se simte nevoia şanţuri de scurgere a a­­pei de pe terenurile cultivabile. Brigăzile şi echipele sunt organizate temeinic aşa că în ori­ce moment colec­tiviştii din Luteriu sunt gata să înceapă lucrările agricole de primăvară. MIHAIL MOLDOVAN, corespondent Notă La Tg. Mureş 03= 25 de bani V-aş ruga să nu vă miraţi de fel. Această identitate n-am stabilit-o de capul meu. Dealtminteri cred că vă daţi seama că ar fi o inadvertenţă ştiinţifică sau pur şi simplu ceva cara­ghios. Adevărurile matematice s-au stabilit de multă vreme. Aşa că nu vreau să pozez de loc în postura de quasi inventator. Mai ales cînd este vorba despre aceasta ... 03 = 25 de bani. Şi totuşi semnele identităţii le am pus in mod conştient. Ca să ajungeţi la aceeaşi concluzie faceţi următoarea probă : Stabiliţi-vă în faţa unui telefon pu­blic (n-o să vă fie greu căci în Tg. Mureş sunt foarte puţine şi cele mai multe sunt defecte), introduceţi o mo­nedă de 25 de bani (sic o să zică unii, iată un adevăr), formaţi numărul 03 (sic o să zică alţii iată alt adevăr), şi cereţi tovarăşei de la serviciul de in­formaţii un număr de telefon oarecare pe care probabil l-aţi uitat. Această practică ştiţi că se foloseşte în mod normal. Şi-acum urmează ras­punsul la identitatea mea... 03^25 bani. Da! 03 = 25 de bani căci vrî­n­­dată moneda introdusă în automat pentru cererea unei informaţii la 03 nu va mai reveni în posesia dv. Şi spuneam că la Tg. Mureş 03,25 de bani, deoarece dacă ai să mergi la alte oraşe, nu mai departe decît în Oraşul Stalin, identitatea tău mai este valabilă, moneda în cazul formării numărului 03 revenind cetăţeanului. Cum e şi normal de altfel, că doar convorbirea propriu zisă nu avusese loc. Pentru orice lămuriri vă rog să vă adresaţi Serviciului de telefoane Tg. Mureş, care v-ar putea furniza aceas­t­a. Pentru conformitate ATANASIE POPA

Next