Steaua Roşie, aprilie 1958 (Anul 7, nr. 586-593)

1958-04-02 / nr. 586

VIAŢA U.T.M. Organizaţiile de bază şi tineretul Creată şi educată de partid. Uniunea Tineretului Muncitor ajută partidul să educe tineretul muncitor de la oraşe şi sate în spiritul comunist, în spiritul în­văţăturii marxist-leniniste, al dragostei şi devotamentului faţă­ de patrie, faţă de partid, în spiritul internaţiona­lismului proletar. Pentru ca într-adevăr tineretul să poată fi antrenat în munca de construi­re a socialismului în ţara noastră, Co­mitetul raional U.T.M. Topliţa a luat o serie de măsuri pentru educarea lui politică şi ideologică. In acest scop au fost create 92 cercuri de învăţămînt politic şi anume: 8 cercuri de studiere a istoriei P.M.R., 41 cursuri serale, 40 cercuri „Să ne cu­noaştem patria“, 3 cercuri de studiere a statutului U.T.M. la şcoala medie din Subcetate. La aceste forme de învăţă­mînt au fost selecţionaţi cu grijă pro­pagandişti din rîndurile membrilor de partid, candidaţilor de partid şi ale celor mai buni utemişti. La aceste for­me de învăţămînt au fost atraşi 2.549 utemişti şi 333 alţi tineri. Acolo unde organizaţiile de partid au ajutat organizaţiile U.T.M. în desfăşu­rarea învăţămîntului politic şi rezulta­tele muncii sunt mai bune, mai concre­te, iar conştiinţa tineretului este mai ridicată. Ca exemplu pozitiv putem a­­răta organizaţiile de bază U.T.M. din Vătava, Ruşii Munţi, Dumbrava, mina de cărbuni Borsec, întovărăşirea din Lunca Bradului, Corunca, Stînceni şi altele. Experienţa de pînă acum a dovedit că forma de învăţămînt politic „Să ne cunoaştem patria“ este mai accesibilă tineretului, mai ales dacă este îmbinată cu învăţarea unor cîntece revoluţionare sau organizarea unor excursii pentru cunoaşterea frumuseţilor şi bogăţiilor ţării noastre. Pentru îmbunătăţirea calităţii învăţă­­mîntului politic U.T.M., organizaţiile de partid de la mina de cărbuni Bor­sec, I.F.E.T. Topliţa şi altele au reco­mandat ca propagandişti pe cei mai buni candidaţi şi membri de partid, cum sunt de exemplu, Tom­a Alexandru din Vătava, sau Şorlea Gavril din Ruşii Munţi, care permanent sprijină propa­gandiştii U.T.M. în ceea ce priveşte în­tocmirea conspectelor şi în predarea lecţiilor. Cu ajutorul organizaţiilor de partid s-a reuşit ca să se atragă un număr mai mare de fete în învăţămîntul poli­tic faţă de anul trecut. In cadrul cursu­rilor, tinerilor li se arată care le sunt sarcinile pentru îndeplinirea planului de producţie, iar la sate în transforma­rea socialistă a agriculturii. Rezultatele obţinute de către comite­tul raional U.T.M. In buna desfăşurare a învăţămîntului politic se datoresc conducerii de către partid a organiza­ţiilor U.T.M., care îndrumă încontinuu şi ajută tineretul în activitatea sa. Un sprijin preţios în instruirea propagan­diştilor au primit din partea cabinetu­lui de partid şi a secţiei de propagan­dă a comitetului raional de partid, prin tovarăşii Moga Gheorghe şi Cireş Pe­tru. S-au organizat de asemenea ţinerea de conferinţe şi informări politice, care lămuresc în faţa tineretului evenimente­le internaţionale, şi explică politica partidului şi guvernului nostru pe plan intern şi internaţional. De exemplu, la C.C.S. Borsec, în informările politice s-a prelucrat cuvîntarea tovarăşului N. S. Hruşciov la sesiunea jubiliară a So­vietului Suprem al U.R.S.S., Declara­ţia partidelor comuniste şi muncitoreşti: „Despre viaţa fericită a tineretului so­vietic şi contribuţia sa la lupta poporu­lui sovietic sub conducerea P.C.U.S. pentru construirea comunismului în U.R.S.S.", despre tineretul Chinei popu­lare şi din ţările de democraţie popu­lară, despre viaţa şi lupta tineretului din ţările coloniale pentru pace, inde­pendenţă naţională şi o viaţă mai bu­nă. Ca exemple bune putem aminti in acest sens organizaţiile de partid din Şcoala profesională din Topliţa, C.C.S. Borsec, U.I.L. Hodoşa şi U.I.L. Lunca Bradului etc. S-a pus accent mai mult pe problema mobilizării tineretului la munca cultu­rală. Ca urmare, în raionul Topliţa în prezent sunt peste 100 formaţiuni cultu­ral -artistice de amatori cu peste 2.000 de utemişti şi alţi tineri. Exemplu bun în acest sens constitu­ie organizaţia de bază U.T.M. Ruşii Munţi, care are un cor format din pes­te 80 tineri, o brigadă artistică de agi­taţie, echipă de dansuri, de teatru şi mulţi solişti vocali. Programele date de aceste formaţiuni sunt strîns legate de problema transformării socialiste a a­­griculturii, contribuind într o mă­sură bună la crearea întovărăşirii zoo­tehnice în comuna respectivă. Bine stau lucrurile in acest sens şi la Vătava, De da. Bilbor, U.I.L. Topliţa. Comitetul raional U.T.M. a extins în organizaţiile de bază concursul de în­văţare a cîntecului şi dansurilor. La fel, în unele comune s-a iniţiat cercul tinerilor „iubiţi muzica“. , Asemenea cercuri sunt la Ruşii Munţi, la U.I.L Topliţa, Gălăuţaş şi în alte părţi. Comitetul raional U.T.M. a luat prin organizaţiile de bază o serie întreagă de măsuri pentru desfăşurarea largă a concursului „Iubiţi cartea". Astfel, s-a reuşit ca pînă în prezent să fie cuprinşi la acest concurs Un număr de 2.556 u­­temişti şi neutemişti, din care au pri­mit insigna de „Prieten al cărţii“ 429 tineri, iar la concursul pentru faza su­perioară au participat 174 tineri din ca­re 30 s-au clasat p pentru faza raională. Cele mai bune rezultate le-au obţinut organizaţiile U.T.M. de la U.I.L. Topli­ţa, Şcoala Profesională Topliţa, U.I.L. Hodoşa, Şcoala medie din Subcetate şi altele. Pentru ca tineretul să poată cunoaş­te mai bine politica internă şi externă a statului nostru democrat-popular, or­ganizaţiile de bază U.T.M. au mobilizat tineretul pentru a se abona la presa centrală şi locală, din care, în timpul său liber, tineretul să poată citi. Comitetul raional U.T.M. a organizat popularizarea în rîndurile tineretului a concepţiei materialiste despre lume şi viaţă, cuceririle ştiinţei, fenomenele naturii, etc. La Subcetate şi Lunca Bradului, s-au făcut expuneri practice şi au fost folo­site diafilme precum şi unele conferin­ţe despre ştiinţă şi religie. Toate aces­tea au contribuit la formarea în rîndul tinerilor a unei concepţii juste despre lume şi societate. Pentru folosirea plăcută a timpului liber al tineretului, comitetul raional U.T.M. prin organizaţiile de bază a or­ganizat „Joia tineretului" la U.I.L. Lun­ca Bradului, U.I.L. Topliţa, Gălăuţaş, U.I.L. Hodoşa, Morăreni şi în alte părţi, în cadrul cărora se ţin diferite conferinţe cu caracter educativ despre glorioasele tradiţii de luptă ale U.T.C.­­ului, despre cinstea de a deveni ute­­mist, se fac întîlniri între tineri şi foşti ilegalişti, care vorbesc tineretului des­pre lupta partidului în ilegalitate etc. Munca de educare politică a tinere­tului se reflectă pozitiv la locul de muncă al fiecărui tînăr în îndeplinirea planului de producţie şi în problema transformării socialiste a agriculturii. Peste 900 de tineri muncesc cu tot e­­lanul fiind în întrecere socialistă, pen­tru îndeplinirea planului de producţie. Comitetul raional U.T.M., prin orga­nizaţiile de bază şi în colaborare cu co­mitetele sindicale, a creat în întreprin­deri 21 de brigăzi utemiste de produc­ţie, care cuprind peste 200 de tineri şi 5 posturi utemiste de control. Comitetul raional U.T.M., în colabo­rare cu cercurile A.S.I.T., a introdus obiectivele chemării întreprinderii „Fn­­csel Mauriciu“ cu privire la mişcarea de inovaţii şi raţionalizări, la Apemin Borsec, unde deja există 5 inovatori din rîndul tineretului, la U.I.L. Lunca Bradului, U.I.L. Topliţa, U.I.L. Hodoşa. La fel s-a introdus in majoritatea în­treprinderilor iniţiativa muncitorilor de la întreprinderea „Tudor Vladimirescu". Pe viitor este necesar ca organizaţii­le de partid să analiz­eze trimestrial munca organizaţiilor U.T.M. şi să ia măsuri concrete de lichidare a lipsuri­lor care mai există în activitatea lor, pentru a le ridica la nivelul sarcinilor trasate de partid. V. MERA Un oraş vechi cu aspect nou De la Tg. Mureş pînă la Sf. Gheor­ghe e cale lungă. Prilej minunat de a face cunoştinţe. Împrejurări sînt destu­le. Monotonia drumului de fier dezlea­gă limbile, oamenii devin comunica­tivi. Cum am început să discutăm nu­mi amintesc. Dar ştiu că discuţia a fost bogată. Fire comunicativă interlo­cutorul meu nu se lăsă rugat ci din contră. Am vorbit de multe, subiecte variate, dar cel mai discutat subiect a fost oraşul său natal — Sf. Gheorghe. Oraşul nu-l cunoşteam. Sincer spus numai prin intermediul unor etichete ce purtau marca fabricilor din oraş şi ca iubitor al sportului, prin întîlnirile ce se anunţau a avea loc în acest oraş. Cam puţin. Şi pare-se că tovarăşul meu de drum a simţit acest lucru. Pînă la Sf. Gheorghe trenul mai a­­vea de străbătut mai bine de trei ore. Şi totuşi eu cunoaştem deja oraşul. Vecinul meu m-a purtat cu răbdare pe fiecare stradă, mi-a vorbit despre în­treprinderi, mi-a făcut cunoştinţă cu oamenii. Iar la remarca că totuşi ora­şul este mic, el îmi răspunse:­­— Pentru cine l-a cunoscut cu ani în urmă, oraşul s-a schimbat mult, mult de tot. Dacă amintim numai de noul cartier muncitoresc, de numeroasele case construite cu ajutorul statului, de noile străzi apărute, e destul să vă închipuiţi că oraşul nostru s-a mărit. Nu mai vorbesc de noile construcţii ri­dicate de fabrici, de străzile pavate, de parcul complet reamenajat, de noul stadion şi alte înfăptuiri care de care mai frumoase. Şi să mă iau pe mine. Locuiam îna­inte la marginea oraşului într-o casă neîncăpătoare familiei mele. Sunt mun­citor la fabrica de textile. Acum doi ani am primit ca şi alţi muncitori de la stat un împrumut pentru contruirea unei case. Am început că muncesc cu bucurie... Şi, astfel, omul nostru a ajuns gos­podar, la casa lui, într-o casă nouă, pe o stradă nouă. Alături de casa lui, s-au ridicat altele, mereu alte case. Acum două blocuri muncitoreşti vor întregi noile construcţii. Şi despre amenajarea spitalului a construirii unui teatru de stat în locali­tate, a noii săli de gimnastică de la Liceul de băieţi nr. 1, precum şi des­chiderea noilor magazine în centru şi cartiere, am aflat datorită amabilităţii vecinului meu. Pentru toate acestea a trebuit muncă serioasă, muncă în care fiecare locui­tor şi-a adus prinosul său. Fie la pa­­varea unei străzi, fie la construirea stadionului, fie la extinderea reţelei de apă potabilă sau reţelei electrice, în­­tîlneai sute de cetăţeni ce au muncit voluntar, prestînd mii de ore de muncă voluntară pentru continua înfrumuse­ţare a oraşului lor drag. Iar printre aceştia întîlneai muncitori, funcţionari, elevi, şi gospodine care n au precedat să dea o mină de ajutor în gospodări­rea oraşului. ... Cînd l-am cunoscut în ziua aceea în tren credeam că parte din spusele sale se datoresc desigur unui patrio­tism local. Dar i- am înşelat. A­cu­m după ce-am văzut oraşul îmi dau sea­ma că omul a avut perfectă dreptate. Am recunoscut oraşul aidoma spuselor sale, cu străzile, cu casele, cu între­prinderile, cu oamenii săi gospodari. ★ Im­i pare rău de un singur lucru. Atunci, în tren, furaţi de firul discu­ţiei, am uitat să-l întreb cum il chea­mă. Dar nu-i nevoie ! Am înţeles .Era un gospodar din Sf. Gheorghe. P­NNCA In atenţia crescătorilor de oie­r I încheiaţi cu­ mai multe contracte cu I.C.I.L. (fabrica de unt), Tg.-Mureş pentru livrarea de lapte de oaie şi caş. Avantajele contractărilor: — Un litru lapte de oaie conţinînd 7% grăsime se plă­teşte cu 2,40 lei plus 0,350 kg tăriţe în regiunile de şes şi 0,450 kg porumb in regiunile muntoase. — Un kg caş de oaie se plăteşte cu 10 lei plus concentra­tele adică 1,400 kg tăriţe în regiunile de şes şi 1,800 kg porumb in regiunile muntoase. (Un kg caş fiind socotit la 4 litri lapte) Acei ce nu solicită concentrate vor primi următoarele preţuri: — 3 lei pentru litrul de lapte de oaie, — 12 lei pentru kilogramul de caş de oaie. Acestea sunt şi preţurile de achiziţie. Contractele se pot încheia cu unităţile raionale I.C.I.L. şi centrele de smintenire de la sate.______________________ Şi la Deda a început campania de primăvară Cu toate că zăpada se mai menţine în unele părţi din hotarul comunei De­da, mulţi ţărani muncitori au început să are şi să semene. In satul Pietriş, Nichifor Damian a însămînţat deja griul de primăvară. Acest exemplu a fost urmat şi de Iosif Dănilă al lui Ichim şi de Toader Ghi­­diu al Irimiei din Deda, care au înce­put arăturile pentru însămînţările da primăvară. Se vede că fruntaşii tot fruntaşi ră­mîn. Dacă cei arătaţi mai sus au fost printre primii care şi-au reparat inven­tarul agricol şi primii la transportul bălegarului, tot ei sunt cei care au în­ceput și arăturile și însămînțările. Ing IOAN CIOBA. » «ei»«? 3­0 La îndemnul organizaţiei de partid, harnicii salariaţi ai staţiei C.F.R. Re­ghin, depun eforturi pentru asigurarea bunei desfăşurări a tranzitului feroviar, păstrarea­ în condiţii optime a bunuri­lor aparţinînd staţiei şi păstrarea ordi­­nei şi curăţeniei în staţie. Faptele, pe bună dreptate lăudabile, ale ceferiştilor din staţia Reghin n-au fost trecute cu vederea de Direcţia re­gională C.F.R., Oraşul Stalin. Direcţia a trimis staţiei Reghin pentru stimula­rea celor care şi-au dat aportul suma de 5.000 lei, ca primă pe anul 1957. De curind 23 familii din satul Meri­­şor, raionul Tg. Mureş, au pus bazele celei de a doua întovărăşiri agricole. Printre cei care s-au înscris in aceasta Totul ar fi bun pînă aici, dacă şeful de staţie, „mai colegial“ cu impiegaţii de mişcare şi şefii de manevră nu s ar fi gospodărit între ei cu cei 5.00­1 lei. Vedeţi, aici e buba. După părerea şefu­­lui de staţie, acarii şi lucrătorii din ma­gazii sunt buni numai la muncă, şi nu şi la premiere. Credem însă că Direcţia regională C.F.R. Oraşul Stalin nu va neglija nici stimularea aşa după cum se cuvine, a inimosului şef de staţie pentru dreapta repartizare a premiilor. BANGA MARTIN, întovărăşire sunt şi gospodarii Petru Roşea, Alexandru Luiereanu, Gavril Fărcaş al lui loan, Teodor Şut şi alţii. IOAN BUŞCU O noua întovărăşire P­R­I In comuna Idicel, raionul Reghin, pri­mul care a ieşit la arat a fost loan Puiu. Exemplul ţăranului muncitor loan Puiu a fost urmat şi de alţi ţărani muncitori ca loan Buzdugan, Gavril Moldovan, loan Sularu, Lazar Lădaru M I­I de la 156. Mihai Groza de la nr. 329 şi alţii. In hotarul comunei Petelea primii care au ieşit la însămînţat au fost co­lectiviştii. Primele parcele au fost însă­­mînţate cu grîu de primăvară, floarea soarelui şi mazăre. IOAN OLTEANU Pentru înfrumuseţarea comunei Ţăranii muncitori din comuna Pietriş raionul Topliţa, sprijină cu însufleţire, noul comitet executiv a! sfatului popu­lar în privinţa lucrărilor de înfrumuse­ţare a comunei. In zilele trecute, peste 80 de familii de ţărani muncitori cu a­telaje au transportat peste 600 m­c pă­­mînt şi 200 m­c pietre şi nisip, con­struind un drum nou pe o lungime de 2 km. Cetăţenii din această comună printre care se numără şi Băndilă Ioan, Mircea Gheorghe şi alţii lucrează cu drag în mod voluntar pentru repararea drumurilor, pentru înfrumuseţarea co­munei: MIRCEA GAFINA. Cantităţi tot mai mari zi de zi tot mai multe gospodării a­­gricole colective, întovărăşiri agricole şi ţărani cu gospodării individuale în­cheie contracte cu statul pentru a-şi valorifica surplusurile de produse In ultimele zile, de exemplu, mem­brii întovărăşirii agricole „Unirea“ din Dedra“, raionul Reghin, au contractat cu statul 27.000 kg griu, 34.000 kg po­­ de cereale contractate rumb, peste 6.000 kg floarea-soarafil etc. Printre cei care vor să contribuie la buna aprovizionare a oamenilor mun­cit­­re la oraşe se numără şi membrii tinerei întovărăşiri „30 Decembrie" din Batoş, acelaşi raion, care au contractat cu statul peste 5.000 kg griu, porumb si alte produse agricole. HURDI GAGIU MACEDON. ANUNŢ S-a deschis Modernul local al Trustului de Alimentaţie Publică Pensiunea „TRANSILVANIA“ unde găsiţi o bogată gamă de sortimente : meniu fix, preparate calde şi reci, lichioruri vinuri din cele mai renumite podgorii, bere proaspătă. După meseie: Sortiment variat de preparate de cofetărie: cafea — îngheţată Deschis între orele 9 dimineaţa şi­­ noaptea T. A. P. L Direcţia Filarmonicii de stat aduce la cunoştinţa publicului auditor, că a început r­înoirea abonamentelor pentru trimestrul lll­­(apr..—mai—iunie) şi intr-un număr limitat se emit şi abonamente noi. Locurile abonaţilor din trimestrul precedent vor fi reţinute pînă la 1 aprilie a. c. DIRECŢIUNEA: V­IZITAŢI Restaurantele şi bufetele Trustului de Alimentaţie Publică Local, unde găsiţi zilnic un bogat sorti­ment­­de preparate culinare, de cofetărie şi băuturi alese. Stă la dispoziţia consumatorilor ESPRESS­-ul „MUŞCATA“ cu o deservire impecabilă, la preţuri convenabile, constituind unul din cele mai favorite localuri ale oraşului nostru.­­ BUFETUL „E X P R E S“ se găsesc mîncăruri ardeleneşti cu faimă în întreaga ţară. In localuri şi cluburi ne angajăm să deservim reuniuni tovărăşeşti, mese comune, T. A. P. Li

Next