Steaua Roşie, mai 1958 (Anul 7, nr. 594-603)
1958-05-01 / nr. 594
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID $I AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE_____________ ANUL VII Nr. 594 | Joi, 1 mai 1958 16 PAGINI - 20 BANI Trăiască 1 Mai, Ziua Solidarităţii Internaţionale a Oamenilor Muncii Ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii Intîiul Mai, ziua tradiţională a solidarităţii internaţionale a oamenilor iraneiî, e un simbol însufleţitor al lupte fiotărîte a sutelor de milioane de oameni, care luptă strîns uniţi, pentru primăvara omenirii, pentru triumful socialismului, pentru scuturarea jugulu capitalist, pentru pace şi o viaţă ma fericită. De cînd Marx şi Engels au formulat lozinca de importanţă istorică: „Proletari din mate ţările, uniţi-vă!“, solidaritatea internaţională a^-». pagienilor muncii i -a sudat tot ^rffai .jiruTit, devenind o puternică forfe in lupta dusă pentru socialism. Aceasta itorţă a schimbat configuraţia lumii iittegî Pînă în prezent aproape un .miliard de oameni au rupt pentru totdeauna lanţurile robiei capitaliste, strîngîndu-ş rîndurile în jurul primului stat socialist din lume: Uniunea Sovietică. Sute de milioane au scuturat jugul colonialiștiului la care au fost supuse de către puterile imperialiste. Popoarele a numeroase state coloniale şi semicoloniale desfăşoară lupte'''(le, eliberare naţională. ijLugţjix cAtheivilor muncii din ţările capliafiate peitru o viaţă mai bună, pentru:-pacei.- a luat proporţii nemaiîntilnite'- Niciodată în decursul istoriei n-au fost p latitate puternice forţele păcii şi progresului social ca, astăzi, In ţările lagărului socialist şi In anul acesta ziua de 1 Mai va fi o victorioasă trecere în revistă- a noilor rezultate ale construcţiei economice şi culturale. . f. Dezvoltarea industriala a Uniunii Sovietice a luat proportii si 'mai ,nari. Se înfăptuieşte obiectivul ca Uniunea Sovietică în decurs de 2—3 ani să ajungă din urmă şi să depăşească Statele Unite ale Americii în ce priveşte producţia pe cap ,te locuitor la lapte, om şi carne. Peste*.tot în lume popoarele au luat cunoştinţă cu admiraţie şi recunoştinţa de marile cuceriri ale ştiinţei şi tehiugi sovjetice, lansarea primilor satefiJg^TÎndialKq^.pîP mîntului. Iată că în unele domenii ale ştiinţei şi tehnicii Uniunea Sovietică a întrecut cele mai dezvoltate ţări capitaliste. Şi ţările de democraţie populară salută ziua de 1 Mai cu rezultate remarcabile. Producţia industrială şi agricolă a Republicii Populare Chineze s-a ridicat la un atare nivel încît în deplina cunoştinţă a succesului, poporul chinez şi-a putut lua angajamentul de a realiza marele obiectiv de a ajunge din urmă şi a depăşi Anglia în următorii 15 ani în ce priveşte producţia celor mai importante produse industriale. Ţările de democraţie populară din Europa au produs în 1957 de 3,5 ori mai multă energie electrică, de aproape 3 ori mai mult oţel şi de 2,5 ori mai mult cărbune decit înainte de război. Şi patria noastră iubită, Republica Populară Romînă înaintează cu paşi hotărîţi pe calea socialismului. Producţia noastră de energie electrică depăşeşte de 7,7 ori, producţia de petrol de 7 ori, cea de materiale de construcţie de 9 ori, iar exploatarea gazului metan de 15 ori poducţia anului 1938. Industria noastră producătoare de articole de larg consum a produs de 3 ori mai multe articole textile, de pielărie şi încălţăminte decit în 1938. Producţia de energie electrică a Regiunii Autonome Maghiare este mai mare de 20 de ori în prezent decît în anul 1938. Un progres simţitor s-a făcut şi în domeniul dezvoltării agriculturii. Ca o urmare directă a rezultatelor obţinute in viaţa economică, s-a ridicat nivelul de trai material şi cultural al oamenilor muncii. Rezultatele se explică pe de o parte prin faptul că oamenii muncii din patria noastră s-au eliberat de asuprire şi exploatare şi astfel s-a putut desfăşura din timp de CSUPOR LAJOS, prim-secretar al Comitetului P. M. R. al Regiunii Autonome Maghiare forţa lor creatoare şi iniţiativa lor, iar pe de altă parte prin faptul că între statele socialiste s-au stabilit relaţii de tip nou, in cadrul cărora se acordă ajutor reciproc în măreaţa operă a construirii sofiflufTismjfffiT'jsi comunisjțmtfl^i/iljftno^ Sovietică acordă un ajutor mftîfftafwht/celorlalte ţări socialiste, printre epre şi patriei noastre. In timp ce grînduirea socialistă este ferită de crize, jse dezvoltă şi se consolidează neîncetat în țările, capitalist« apar^-si^ptorpelie unei noi^crizțr/eipii^/ ! I l,\ -X-Irv /Stateles Unite ale Americfi... din ^septembrie 1957 producţii industrială iîiț continuă scădere. Intre dscbbbrie 1957 vc februarie 1958 producția in/ a scădirt cu 12%. Viaţa 'etqmpuină americaiâVjg' íntr-un contiM^debJiji, mărfuri*/. nevîndule dlfíigffidti-se/ îp conîinuuj In prezent sujt/trecigți in (evidență peste 6 initibane%ăe șț)T»if americani. La fel$f în giâ|^ecbHSinîică a celorlalte țări cajti-1 ,țăj$tp.cău agtt/at semnele crizei. :GîpipataiVa (capitalistă 'crescândă a stîmiî o rezistenţă dîrză din partea oymenilor uimiţii. Oamenii • muncii din ţările capitaliste/ sub conducerea partidelor comuniste, sărbătoresc zi a $ I MaF,#! condi|iile înte(irii mișcării greviste, în lupta.- 'pentru paee și dreptul la , libertăţidemocratice. Oamenii muncii din regiunea noastră, la fei ca şi cei din întreaga ţară, salută ziuă de 1 Mai prin noi rezultate obţinute Tn construcţia socialistă. ,Tfitrecerfea socltfuită ^reorganizată for Cinstea zilei' de-1 .Vâî'jpăruit ca .obiectiv îndeplinirea şi “’jiepăşirea planului la toţi indicii, rbţirferea de economii ‘cit mai rijari. .Pînă în m meniul de faţă, in. meilorii dii^nuniHttgse întreprinderi şi uzine au raportat îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea zilei solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Cu asemenea rezultate se pot mîndri uzinele „Gábor Aron* din Vlăhiţa, întreprinderea pentru industrializarea lemnului din Reghin, uzinale textile „Dózsa György“ din Sf. Gheorghe şi altele. Oamenii muncii din agricultura regiunii noastre s-au străduit să întîmpine ziua de 1 Mai cu rezultate din cele mai frumoase în campania agricolă de primăvară. Recuperarea rămînerii în urmă provocată de timpul nefavorabil cere mari eforturi. Una din condiţiile principale este ca fiecare zi, oră şi minut prielnic să fie folosit pentru arături şi însămînţări. Pe lîngă terminarea cît mai grabnică a lucrărilor de primăvară, oamenii muncii din agricultură se străduiesc să transpună în fapte învăţăturile consfătuirii de la Constanţa. Consfătuirea de la Constanţa a chemat ţărănimea muncitoare din patria noastră să facă totul pentru dezvoltarea agriculturii, pentru creşterea producţiei agricole şi a produselor provenite de la animale, pentru consolidarea şi lărgirea agriculturii socialiste. Un accent deosebit trebuie să se pună în regiunea noastră pe convingerea ţăranilor muncitori cu gospodării individuale despre avantajele agriculturii socialiste, pentru ca prin respectarea principiului liberului consimţămînt să fie atraşi intr-un număr din ce în ce mai mare în unităţile socialiste ale agriculturii. Numai astfel vom putea recupera rămînerea în urmă a regiunii noastre în ultimii ani pe tărîmul transformării socialiste a agriculturii, ca urmarea a lipsurilor manifestate în munca politică de convingere. Noi iubim poporul muncitor. Tocmai de aceea trebuie să-l ajutăm în ridicarea necontenită a nivelului său de trai. Utilizarea mijloacelor de producţie avansate, aplicarea pe o scară largă a metodelor agrotehnice şi munca în comun, înseamnă producţie mai mare, venituri mai mari, o aprovizionare mai bună, o viaţă mai uşoară şi mai fericită pentru oamenii muncii de la oraşe şi sate, deopotrivă. De aceea, trebuie să intensificăm munca politică în vederea reorganizării socialiste a agriculturii. Oamenii muncii din regiunea noastră sărbătoresc ziua de 1 Mai sub /Semnul, consolidării frăţiei şi unităţii .^dintre poporul român şi naţionalităţile ^nldpj&ţâie^ al internaţionalismului /Brpretejjtasf'al prieteniei cu toate popoa-Ocmdyirpa noastră democrat-populară şi-a-_ TOirficmat superioritatea în tqate ciasjehliîe vieţii. De aceea, oaîtieîi!i, muncii din patria noastră sînt ataşaţii si apără puterea muncitoreasvCă^,-eh'epsia cuceririlor noastre revoluţi^.TţPta./ Oamenii muncii din patria noastră, educaţi de partid, resping cu hotărîre orice încercare de a distrage ţara noastră de pe drumul revoluţiei socialiste şi de a dezbina ţările lagărului spendist. Pe plan internaţional revizioniştii continuă difuzarea tezelor lor antipartinice, de descompunere, îmbibate ,de anarhism1 mic-burghez. Unii dintre ei — în urmane luării în seamă a legilor, obiective» ale dezvoltării societății —au ajuns pînă acolo îneît iuagă robii rconduucător al partidului, necesitatea lui.' * (Revizioniştii au luat atitudineîmpotriva» necesităţii istorice a revomiţiei prestare şi a dictaturii protetanptuljii, neagă principiile 'nternăţlb^ăfis;rtttUM proletar. Dar ideile false ale revizionismului nu s-au putirt’-şi nr.'t nil se pot înrădăcina în sinul poporului nostru. Pe baza politicii consecvente manast-leniniste, Partidul Muncitoresc Român veghează cu vigilenţă ca poporul nostru să poată păstra şi spori cu altele noi, marile cuceriri ale muncii sale libere, de construcţie socialistă a ţării. Chezăşia acestei munci paşnice, creatoare este cea mai strălucită manifestare a solidarităţii internaţionale: prietenia frăţească, indestructibilă a ţărilor lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică. Forţa acestei prietenii apără ca un bastion de neclintit nu numai ţările socialiste, ci şi pacea întregii omeniri faţă de planurile războinice ale grupărilor imperialiste agresive. Unitatea lagărului socialist constituie o stavilă de neîntrecut in faţa tendinţelor de dominaţie mondială ale imperialiştilor. Tocmai de aceea imperialiştii atentează la această unitate. Ei încearcă să rupă ţările democrat-populare de Uniunea Sovietică, pentru ca apoi, separat, să poată răsturna mai uşor în aceste ţări puterea populară. Ţările lagărului socialist, partidele comuniste şi muncitoreşti cunosc însă aceste uneltiri şi îşi string şi mai mult legăturile. In vederea destinderii încordării internaţionale, pentru rezolvarea problemelor litigioase pe calea tratativelor, după cîte se ştie, Uniunea Sovietică a făcut numeroase propuneri. Nu de mult Uniunea Sovietică a dat publici- t tăţii o hotărîre de mare importanţă: încetarea unilaterală a experienţelor cu armele atomice şi cu hidrogen. Întreaga omenire progresistă a întîmpinat cu deosebită recunoştinţă această hotărîre de importanţă istorică. Această măsură a atras după sine avîntul luptei pentru pace a popoarelor. Forţele progresiste din ţările capitaliste reclamă în manifestaţii de mare amploare ca S.U.A. şi Anglia să urmeze exemplul Uniunii Sovietice. (Continuare în pag. 6-a) DECLARAŢIA Marii Adunări Naţionale a R. P. Române cu privire la Apelul sovietului Suprem al U.R.S.S. în problema încetării experienţelor cu arma nucleară Marea Adunare Naţională a Repupoarele lumii, a salutat cu căldură, ca o blufii Populare Romíne, întrunită în nouă şi măreaţă acţiune de pace a U- sesiune la 28 aprilie 1958, a luat cu Uniunii Sovietice, hotărîrea ei de a înceta noştinţă de Apelul Sovietului Suprem unilateral experienţele cu toate tipurile al Uniunii Sovietice către parlament de arme atomice şi cu hidrogen. Extele tuturor ţărilor în problema înce primind politica consecventă de pace tării imediate şi necondiţionate a ex- a statului sovietic, grija profundă faţă perienţelor cu arma nucleară. Poporul român, alături de toate po- (Continuare în pag. 6-a) Angajamentele au devenit fapte Un număr de 57 conducători auto de ,la I.R.T.A. T.g.-Mureş şi-sau luat amiigaijiaimentul ca în cinstea zilei de 1 Miau si facă economii de carburanţi. Pînă la 26 aprilie 1958, ei au economisiit carburanţi în vaitoaire de 46.480 lei, fiaţă de 28.463 .lei cît a fost langrairiamentul fluat. Cu suma economisită se pot procura carburanții necesari pentru parcurgerea unei distanțe de 60.172 km cu un singur autovehicul. 10S1F HAȘMAȘAN corespondent La Atelierele de Zonă C.F.R. Tg. Mureş Recondiţionarea unei cantităţi de 2,30 kg fier, a unei cantităţi de 0,23 mc cherestea de brad şi colectarea a 5 kg ulei uzat reprezintă economia unei zile. Dar nu numai economii au fost obţinute în ziua-record închinată marii sărbători, 1 Mai. S-au mai realizat 501 ore faţă de 423 ore planificate şi îndeplinirea normei în proporţie de 118,6 la sută, repararea a 9,5 vagoane de cale normală şi îngustă faţă de 8 vagoane prevăzute. In ciuda timpului nefavorabil, neţinînd seamă de greutăţile zilelor ploioase, colectivul de muncitori de la Atelierele de Zonă C.F.R. Tg. Mureş, a obţinut frumoase rezultate. Fruntaşii zilei record au fost: Piringer Dănilă, Barabás Adalbert, Mureşan Traian, Ţandra Ioan, Musac loan, Muntean Elena, Berţa Cornel şi mulţi alţii. DEBUTUL.. Luni seara, în cadrul spectacolului prezentat de Ansamblul secuiesc de stat de cîntece şi dansuri, a debutat Ansamblul copiilor înfiinţat pe lîngă Ansamblul secuiesc. Această nouă formaţie artistică e alcătuită din peste 150 de copii dintre cei mai talentaţi şi silitori din şcolile tîrgumureşene. Repertoriul Ansamblului de copii cuprinde cîntece de masă şi populare, o suită pentru cor şi orchestră de Gárdonyi Zoltán şi compoziţia de cor, dans şi orchestră . „Serbare cîmpenească“ (compozitor Hubesz Valter, dirijor Birtalan Iosif şi coregraf Márton Mihály). Ansamblul de copii va constitui o adevărată pepinieră de selecţionare a celor mai valoroase talente pentru Ansamblul secuiesc de stat. Prima recoltă din sere La Mureşenii, pe malul sting al Mureşului, pe o suprafaţăde peste 7600 mp se întind seriale gospodăriei agrozootehnice regionale, adevărată grădină sub sticl. În primele două sere, unde răsadurile au fost poamnitate încă în Ciuma ianuarie, tiuopiniele legate pe sfoară depăşesc cu mult înălţimea unui om. Din frunzişul bogat se văd fructele în pîrgă iar cele coapte atîrnă greu. De cîteva zile a început recoltarea primelor cantităţi de roşii şi gulioare. Pînă la 1 Mai muncitorii şi muncitoarele care deservesc serele vor li-vra cel puţin 100 kg roşii şi 200 kg gulioare. De la o seră se va recolta cel puţin 5.500 kg roşii. In cinstea măreţei sărbători, tinerii şi tinerele care deservesc celle 6 corpuri de sere s-au luat la întrecere socialistă avînd ca obiective: curăţenia, aerisirea, îngrijirea plantelor, răsadurilor şi florilor. La G.A.S. Filiaşi se pregăteşte începerea însămînţării porumbului în cuiburi