Steaua Roşie, mai 1958 (Anul 7, nr. 594-603)

1958-05-01 / nr. 594

Trăiască 1 Mai, Ziua Solidarităţii Internationale a Oamenilor Muncii PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID $1 AL SPATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE_____________ ANUL VII Nr. 594 | Joi, 1 mai 1958 [ 6 PAGINI - 20 BANI Ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii DECLARAŢIA Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíné cu privire la Apelul sovietului Suprem al U.R.S.S. în problema încetării experienţelor cu arma nucleară Marea Adunare Naţională a Repu- poarele lumii, a salutat cu căldură, ca o blitfii Populare Romíné, întrunită în nouă şi măreaţă acţiune de pace a U- sesiune la 28 aprilie 1958, a luat cu- niunii Sovietice, hotărîrea ei de a înceta noştinţă de Apelul Sovietului Suprem unilateral experienţele cu toate tipurile al Uniunii Sovietice către pariamen- de arme atomice şi cu hidrogen. Ex­­tele tuturor ţărilor în problema înce- primind politica consecventă de pace tării imediate şi necondiţionate a ex- a statului sovietic, grija profundă faţă perienţelor cu arma nucleară. Poporul romín, alături de toate po- (Continuare în pag. 6-a) Angajamentele au devenit fapte Un număr de 57 conducători au/to de ,ia I.R.T.A. T.g.-Muneş şi-sau luat ainigaijiaimentul ca în cinstea zilei de 1 Miaâ si) facă economii de carbu­ranţi. Pînă la 26 aprilie 1958, ei au economisiit carburanţi în vai.toaire de 46.480 lei, fiaţă de 28.463 .léi cît a fost lanigiaijiamentul iluat. Cu suma economisită se pot pro­cura carburanţii necesari pentru parcurgerea unei distanţe de 60.172 km cu un singur autovehicul. 10S1F HAŞMAŞAN corespondent La Atelierele de Zonă C.F.R. Tg. Mureş Recondiţionarea unei cantităţi de 2.30 kg fier, a unei cantităţi de 0,23 m c cherestea de brad şi colectarea a 5 kg ulei uzat reprezintă economia unei zile. Dar nu numai economii au fost obţinute în ziua-record închinată marii sărbători, I Mai. S-au mai realizat 501 ore faţă de 423 ore planificate şi înde­plinirea normei în proporţie de 118,6 îa sută, repararea a 9,5 vagoane de cale normală şi îngustă faţă de 8 vagoane prevăzute. In duda timpului nefavorabil, neţinînd seamă de greutăţile zilelor plo­ioase, colectivul de muncitori de la Atelierele de Zonă C.F.R. Tg. Mureş, a obţinut frumoase rezultate. Fruntaşii zilei record au fost: Piringer Dănilă, Barabás Adalbert, Mu­­reşan Traîan, Ţandra loan, Musac loan, Muntean Elena, Berţa Cornel şi mulţi alţii. Luni seara, în cadrul spectacolului prezentat de Ansamblul secuiesc de stat de cîntece şi dansuri, a debutat Ansamblul copiilor înfiinţat pe lîngă Ansamblul secuiesc. Această nouă formaţie artistică e alcătuită din peste 150 de copii dintre cei mai talentaţi şi silitori din şcolile tîrgumureşene. Repertoriul Ansamblu­lui de copii cuprinde cîntece de masă şi populare, o suită pentru cor şi or-, chestră de Gárdonyi Zoltán şi- compo­ziţia de cor, dans şi orchestră : „Ser­bare cîmpenească“ (compozitor Hu­­besz Valter, dirijor Birtalan Iosif şi coregraf Márton Mihály). Ansamblul de copii va constitui ó adevărată pepinieră de selecţionare a celor mai valoroase talente pentru An-: samblul secuiesc de stat. Prima recoltă din sere La Mureşenii, pe maliul sting ai Mureşului, pe o suprafaţă -de peste 7600 mp se îmtind seriale gospodă­riei agrozootehnice regionale, adevă­rată grădină sub stlcM. Ln primele două sere, unde răsa­durile au fost pdainitate încă în Ciuma ianuarie, tiuűpiniele legate pe sfoară depăşesc cu mult înălţimea unui om. Din frunzişul bogat şe văd fructele în pîrgă iar cele coapte atîrnă greu. De cîteva zile a început recoltarea primelor cantităţi de roşii şi gulioare. Pînă la 1 Mai muncitorii şi munci­toarele care deservesc serele vor li-! vra cel puţin . 100 kg roşii şi 200 kg gulioare. De la o seră se va recolta cal puţin 5.500 kg roşii. In cinstea măreţei sărbători, tinerii şi tinerele carie deservesc celle 6 corpuri de sere s-au luat la întrece­re socialistă avînd ca obiective: cu­răţenia, aerisirea, îngrijirea plante­lor, răsadurilor şi florilor. La G'.A.S. Filiaşi se pregăteşte începerea însămînţării porumbului în cuiburi Intîiul Mai, ziua tradiţională a solida rităţti internaţionale a oamenilor iran eiî, e un simbol însufleţitor al lupte fioiărîte a sutelor de milioane de oame­ni, care luptă strîns uniţi, pentru pri­măvara omenirii, pentru triumful so cialismului, pentru scuturarea jugulu capitalisi, pentru pace şi o viaţă ma fericită. De cînd Marx şi Engels au formula! lozinca de importanţă istorică: „Prole­tari din mate ţările, uniţi-vă!“, solida­ritatea internaţională a^-». oagjeniloi muncii t -a sudat tot ^rffai .jiruTit, deve­nind o puternică forfe iii. lupta dusă pentru sociali-m. Aceasta itorţă a schimbat configuraţia lumii irittegî Pînă în prezent aproape un .-miliard de oameni au rupt pentru totdeauna lan­ţurile robiei capitaliste, strîngîndu-ş rîndurile în jurul primului stat socia­list din lume: Uniunea Sovietică. Sute de milioane au scuturat jugul coloniali» ţiului la care au fost suppse de către puterile imperialiste. Popoa­rele a numeroase state colopiale/şi/se­micoloniale desfăşoară lupţp'''(le, elibe­rare naţională. ijLugţjix cAţheiviloî muncii din ţările câpliaJiâte peiţtrti o viaţă mai bună, pentru;-pacei.- ^ luat proporţii nemaiîntilnite'- Niciodată- în decursul istoriei n-au fost, latit cje pu­ternice forţele păcii şi! prdgresţiiui social ca, astăzi. In ţări te lagărului socialist şi Iii anul acesta ziua de I Mai va fi o victorioasă trecere în revistă- á noilor rezultate ale construcţiei economice şi culturale. \ , f. Dezvoltarea industriala â' Uniunii Sovietice a luat proportij sí 'inai .nari. Se înfăptuieşte obiectivul ca Uniunea Sovietică în decurs de 2—3 ani să ajungă din urmă şi să' depăşească Statele Unite ale Air.ericii în ce pri­veşte producţia pe cap ,(te fOcuitor la lapte, um şi carne. Peste*.toF în lume popoarele au luat cunoştinţă cu admi­raţie şi recunoştinţa de mariié cuceriri ale ştiinţei şi tehiuqi şoyjgtice, lan­sarea primilor satefiJg^TÎiicialKq^.pîP mîntului. Iată că în unele domenii ale ştiinţei şi tehnicii Uniunea Sovietică a întrecut cele mai dezvoltate ţări ca­pitaliste. Şi ţările de democraţie populară salută ziua de i Mai cu rezultate re­marcabile. Producţia industrială şi agricolă a Republicii Populare Chineze s-a ridicat la un atare nivel îneît în deplina cunoştinţă a succesului, popo­rul chinez şi-a putut lua angajamentul de a realiza marele obiectiv de a ajunge din urmă şi a depăşi Anglia în urmă­torii 15 ani în ce priveşte producţia celor mai importante produse indu­striale. Ţările de democraţie populară din Europa au produs în 1957 de 3,5 pri mai multă energie electrică, de aproape 3 ori mai mult oţel şi de 2,5 ori mai mult cărbune decit înainte de război. Şi patria noastră iubită, Re­publica Populară Romînă înaintează cu paşi hotărîţi pe calea socialismului, Producţia noastră de energie electrică depăşeşte de 7,7 ori, producţia de petrol de 7 ori, cea de materiale de construcţie de 9 ori, iar exploatarea gazului metan de 15 ori poducţia anu­lui 1938. Industria noastră producă­toare de articole de larg consum a produs de 3 ori mai multe articole textile, de pielărie şi încălţăminte de­cit în 1938. Producţia de energie ele­ctrică a Regiunii Autonome Maghiare este mai mare de 20 de ori în prezent decît în anul 1938. Un progres simţitor s-a făcut şi în domeniul dezvoltării agriculturii. Ca o urmare directă a rezultatelor obţinute in viaţa economică, s-a ridi­cat nivelul de trai material şi cultural al oamenilor muncii. Rezultatele se explică pe de o parte prin faptul că oamenii muncii din patria noastră s-au eliberat de asuprire şi exploatare şi astfel s-a putut desfăşura din timp de CSUPOR LAJOS, prim-secretar al Comitetului P. M. R. al Regiunii Autonome Maghiare forţa lor creatoare şi iniţiativa lor, iar pe de altă parte prin faptul că între statele socialiste s-au stabilit reiaţii de tip nou, in cadrul cărora se acordă ajutor reciproc în măreaţa operă a aonstruirii sofiflüfTismjffíiT'jsi cotnunis­­jţmţfl^i/iljfíúo^ Sovietică acordă un ajutor mftîfftafwhţ/celorlalle ţări socia­­' liste, printre epre şi patriei noastre. In timp c^grînduirea dpcialistă este ferită de crize, jse dezvolt» şi se conso­lidează neîncetat în ţările, capitalist« apar^-si^ptorpelie unei noi^crizţr/eipii^­/ ! I l,\ -X- Irv /Ştateleş Unite ale kmericfi,.. din ^sCptéinbrie/ 1957 producţii industrială iîiţ continuă scădere. Intfe dscbtntirie Í957 vc iebriiarie 1958 groducţia in­­/ a scă|irt cu 12%. Viaţ4 'eţqmouiiiă americaiâVjg' ínír-un contiM^débJíji, mărfuri*/. nevîndule dlííiigffidtí-sé/ îp conîinuuj In prezent sujt/trecigţi in (evidenţă peste 6 initiba­­né%ăe şţ)Ţ»if americani. La fel-$f în yiâ|^ecbHSinîică a celorlalte- ţări cajti-1 ,ţăj$tp.cău agtt/út semnele crizei. :GîpipataiVa (capitalistă 'crescândă a ştîmiî o rezistenţă dîrză din partea oywcnilor uimiţii. Oamenii • muncii din ţările capitaliste/ sub conducerea partidelor comuniste, sărbătoresc z»i:a $ I MaF,#! coiidi|iil#-înte(irii mişcării greviste, în lupta.- 'pentru ppee şi drep­tul la , libertăţi /democratice, Oamenii muncii din regiunea noas­tră, la iei ca şi cei din întreaga ţară, salută ziuă de 1 Mai prin noi rezultate obţinute Tn construcţia socialistă. ,Tfi­­trecerfea socltfuită ^Jeorganizaiă for Cinstea zilei' de-1 .Vâî'jp ăviit ca .obiec­tiv îndeplinirea şi “’jiepăşirea planului la toţi indicii, rbţirferea de economii ‘cit mai rijari. .Pînă în m meniul de faţă-, in. meilor ii dii^nuniHttgse între­­pri&derţfşi uzine au raportat îndepli­nirea angajamentelor luate în cinstea zilei solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Cu asemenea rezultate se pot mîndri uzinele „Gábor Aron'* din Vlăhiţa, întreprinderea pentru indus­trializarea lemnului din Reghin, uzina­le textile „Dózsa György“ din St. Ghecrghe şi altele. Oamenii muncii din agricultura re­giunii noastre s-au străduit să întîm­­pine ziua de 1 Mai cu rezultate din cele mai frumoase în campania agri­colă de primăvară. Recuperarea rămî­­nerii în urmă provocată de timpul ne­favorabil cere mari eforturi. Una din condiţiile principale este ca fiecare zi, oră şi minut prielnic să fie folosit pentru arături şi însămînţări. Pe lîngă terminarea cît mai grab­nică a lucrărilor de primăvară, oame­nii muncii din agricultură se strădu­iesc să transpună în fapte învăţăturile consfătuirii de la Consianţa. Consfă­tuirea de la Constanţa a chemat ţărăni­mea muncitoare din patria noastră să facă totul pentru dezvoltarea agricultu­rii, pentru creşterea producţiei agricole şi a produselor provenite de la animale, pentru consolidarea şi lărgirea agri­culturii socialiste. Un accent deosebit trebuie să şe pună în regiunea noastră pe convingerea ţăranilor muncitori cu gospodării individuale despre avanta­jele agriculturii socialiste, pentru ca prin respectarea principiului liberului consimţămînt să fie atraşi intr-un nu­măr din ce în ce mai mare în unităţi­le socialiste ale agriculturii. Numai astfel /om putea recupera rămînerea în urmă a regiunii noastre în ultimii ani pe tărîmul transformării socialiste a agriculturii, ca urmarea a lipsurilor manifestate în munca politică de con­vingere. Noi iubim poporul muncitor. Tocmai de aceea trebuie să-l ajutăm în ridi­carea necontenită a nivelului său de trai. Utilizarea mijloacelor de produc­ţie avansate, aplicarea pe o scară lar­gă a metodelor agrotehnice şi munca în comun, înseamnă producţie mai ma­re, venituri mai mari, o aprovizionare mai bună, o viaţă mai uşoară şi mai fericită pentru oamenii muncii de la oraşe şi sate, deopotrivă. De aceea, trebuie să intensificăm munca politică în vederea reorganizării socialiste a agriculturii. J Oamenii muncii din regiunea noas­­j yă sărbătoresc ziua de 1 Mai sub /Semnul, consolidării frăţiei şi unităţii .^dintre/poporul romín şi naţionalităţile ^nldpj&ţâie^ al internaţionalismului /Brpretejjtaşf'al prieteniei cu toate popoa­-Ocmdyirpa noastră democrat-popu­­lară şl-a-_ TOirficmat superioritatea în íqáte ciasjehliîe vieţii. De aceea, oa­­îţieîi! i, muncii din patria noastră sînt ataşaţii si apără puterea muncitoreas­­vCă^,-eh'e|pşia cuceririlor noastre revolu­­ţi^.ŢţPta;/ Oamenii muncii din patria noastră, educaţi de partid, resping cu hotărîre orice încercare de a distrage ţara noastră de pe drumul revoluţiei socialiste şi de a dezbina ţările lagă­­ruhii speudist. Pe plan internaţional revizioniştii continuă difuzarea tezelor !or antipartinice, de descompunere, îm­bibate .de. anarhism1 mic-burghez. Unii dintre ei — în urmafne luării în sea­mă a legilor, oblectiSB» ale dezvoltării societăţii/ —au ajuns pînă acolo îneît iu agă robii rcond(fcător al partidului, necesitatea lut.' * (Revizioniştii au luat atitudine -împotriva» necesităţii istorice a revpmţteţ prestare şi a dictaturii protetanptuljii, neagă principiile 'nter­­năţlb^ă1is;rtttUM proletar. Dar ideile falşe ale revizionismului nu s-au pu­­tirt’-şi nr.'t nil şe pot înrădăcina în si­nul/poporului ripstru. Pe baza politicii consecvente maiiyst-leniniste, Partidul Muncitoresc Romín veghează cu vigi­lenţă ca poporul nostru să poată păs­tra şi spori cu altele noi, marile cuce­riri ale muncii sale libere, de cons­trucţie socialistă a ţării. Chezăşia a­­cestei munci paşnice, creatoare este cea mai strălucită manifestare a solidarităţii internaţionale: prietenia frăţească, indestructibilă a ţărilor la­gărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică. Forţa acestei prietenii apără ca un bastion de neclintit nu numai ţă­rile socialiste, ci şi pacea întregii ome­niri faţă de planurile războinice ale gru­părilor imperialiste agresive. Unitatea lagărului socialist constituie o stavilă de neîntrecut in faţa tendinţelor di do* minaţie mondială ale imperialiştilor. Tocmai de aceea imperialiştii atentea­ză la această unitate. Ei încearcă să rupă ţările democrat-populare de Uniu­nea Sovietică, pentru ca apoi, separat, să poată răsturna mai uşor în aceste ţări puterea populară. Ţările lagărului J socialist, partidele comuniste şi mun­citoreşti cunosc însă aceste uneltiri şi îşi string şi mai mult legăturile. In. vederea destinderii încordării in­ternaţionale, pentru rezolvarea proble­melor litigioase pe calea tratativelor, după cîte se ştie, Uniunea Sovietică a făcut numeroase propuneri. Nu de mult Uniunea Sovietică a dat publici- j făţii o hotărîre de mare importanţă: încetarea unilaterală a experienţelor cu armele atomice şi cu hidrogen. În­treaga omenire progresistă a întîmpi­­nat cu deosebită recunoştinţă această hotărîre de importanţă istorică. Aceas­tă măsură a atras după sine avîntul luptei pentru pace a popoarelor. Forţele progresiste din ţările capitaliste recla­mă în manifestaţii de mare amploare ca S.U.A. şi Anglia să urmeze exem­plul Uniunii Sovietice. (Continuare în pag. 6-a) D E B II TUL..

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék