Steaua Roşie, mai 1958 (Anul 7, nr. 594-603)

1958-05-01 / nr. 594

Oameni ai muncii de pe ogoare! Urmaţi cu avînt Chemarea Consfătuirii de la Constanţa! Efectuaţi mai repede şi în condiţii bune lucrările agricole de primăvară! Parcă nici­odată l­a sediul colecti­vei o­ia fost aişa animație. Peste tot, oaimeniiii discută, fac socoteli, planuri. — Să nu ne facem de rîs, fraților, se auzi o voce. — Nu n­e­ iaim făcut niciodată șd riho să ne faceim nici acum, adăugă alltul. Ne­­­uăm la întrecere cu toa­te coliectivele din raionul noistiru. — Eu, în mumelle echiipei a­imtîia dlin brigada I îmi iau aiugiaijaimenituli să depășim pianul cu 20% Da, toate culturile și chem la întrecere toate echipele, spune Poienaru Teodor șe­ful echipei. Așa a pornit întrecerea la gospodăria agricolă colectivă din Lueriu. — Care brigadă va cîştigia între­cerea? — Lată întrebarea ce şi-o pun colrectiviştiiii,. Viaîdia die la Ibrigiada I. nu se lasă întrecut de alţii. Dar şi Stănilă Ioan vrea ca brigada a II­-a să file fruntaşă. Nu maii vorbiim de Cenghar Iliie brigadierul de la zoo­tehnice. Din orice chip,­­membrii briigă­­zii zootehnice sînt hotărîţi să cîştige întrecerea,. — Eu nu-mi iau angajament, spune Oprea loan. Vrem ca prin fapte să arătăm ce putem face. Şi, în cosadevăr, Oprea loan, arată prin fapte că sínt In stare să devină fruntaşi. L­a o singură tătare au obţinut de la 14 iscroafe 120 purcei. — Nenam tat l­a îintrecere cu toate gospodăriile obiective din­ ra­ion, spune tov. Moraru Ioneli, preşe­dintele gospodăriei. Dacă timpul­ ne permitea, pînă acum terminam cu în­­sămînţăriile de primăvară. Cei di­n Baitoş ne-au luat-o puţin înainte. Da­r nici noi nu ne lăsăm. Sun­tem cu to­ţii hotărîţi să realizăm angajamen­tele luate. — De făcut tot a­m făcut ceva intervine colfectivistu­l Lupu Uite. Am plantat 220 vişini pe o suprafaţă de peste 1 hectar teren degradat, pre­cum şi 17.000 butaşi viţă die vite. Pentru dezvoltarea pomiculturi­i a im plantat peste 200 pomi sălbatici pe care anul acesta îi vom altoi. — Mai mul­te cereale, mai mu­lite pliante tehnice, mai multă carne, lapte, lună, etc., — Iată obiectivate de seamă pentru care se întrec co­lectiviştii din Lueriu. — La consfă­tuirea de la Constanţa, lila care am participat, tocmai despre acestea ana discutat spune tov. Moraru Ionel — Şi ce veţi face pentru aplicarea în viaţă a învăţă­mintelor de illa Constanţa? — îl întreb ,eu. — Din primul rîmid me preocupă Sporirea producţiei agricole. Primi aplicarea metod,eter a,gro,tehnice înaintate î­n lucrarea pământului, prin aplicarea îngrăşămintelor chimice şi natural­e şi extinderea mecanizării lucrărilor vrem să obţinem un spor de produse cu 20% mai mare decît anul trecut. De altfel acestea consti­tuie şi un obiectiv în întrecerea, socialistă. Am mărit şi suprafeţele cultivate cu pliante tehnice. Anul acesta cultivăm 20 ha cu sfeclă de zahăr, faţă de 14­­ha cît a­m avut anul trecut. Am planificat­­să obţinem o producţie medie de 30.000 kg h­a, hectar. Vrem însă să depăşim cu mult planificarea. Avem însâmimţate 3 ha cu alte plante tehnice şi am contractat 40 ha cu trifoi. Nu mai vorbim de creşterea la ani­­malalor. Acest­e probleme v ne preocupă în diaaiproiaipe pe toţi. Am hotărât să mărim numărul­ vacilor de Lapte d­e la 15 h­a 25. Pentru obţinerea unor producţii sporite ,la­­lapte, vom asi­gura 5—6000 kig furaje însîlaziate pe oaip de vacă furaj,altă. La fiecare 100 ha, teren agricoli am centra,otat 4.000 kg carn,e și mie-iam toa,t lia întrecere cu celelalte gospodări din raion, să facă și ele la fel. — La cît se ridică fondul, de bra­ză al gospodăriei! — La începutul t­aimuu­lui, valoarea faridului de bază l­a 100 ha ,a fost de 290.000 lei, din care 90.000­­lei provin din credite de la stat. Anul acesta, pînă aicum, din fondurile noastre am adăugat ,la fondul de bază încă 30.000 llai.­­ Sîntem în întrecere şi vrem ca în toate domeniile să obţinem rezul­tate bune,­­spune Cengher Ede. Că doar t­oii ce facem este pentru bin,eile nostru. Cu cît vom obţine o producţie mai ma­re, cu cît vom lavra maii mul­te vaci, mai mulţi porci, cu atît ve­niturile noastre vor fi mai mari. Acest lucru nu­,1, spune numai Cengher Hie. II spune şi Graur Matei şi Oprea Ioan şi toţi colectiviştii de aici. Cu toţii sî­nt în întrecere. (p- P­) Inginerul colectivei Sînt 3 ani de cînd a terminat fa­cultatea de agronomie din Cluj. A fost repartizat la gospodăria agricolă colectivă din Daia, raionul Odorhei. Depărtarea de oraș nr .1,-a speriat. Gospodăria din Daia nu era frun­tașă pe raion, iar cu regulile agro­tehnice de lucrare a pămîntului nu stătea de Lec­him­e. Tînărul­ inginer Bana Iosif însă şi-la început munca, a îndrumat pe colectivişti, reuşind să pună în practică multe d­in cete în­văţate de el, l­a facultate. A fost Introdus asolamentuli. Pentru prima oară anul trecut s-a introdus cultura legumelor. Apu­cîndu-se în practică sfaturile agronomului, au fost intro­duse normele individuate, ceea ce a contribuit mult la sporirea producţiei agricole. In toamnă colectiviştii din Daia folosind la însămînţări maşi­nile S.M.T.-ul­ui, iau a reuşit să fie primit pe raion la­­această lucrare. Datorită muncii politice desfăşura­te, cît şi metodelor agrotehnice apli­cate colectiviştii din­ Data­ au obţinut cu 500 kg grîu, cu 600 kg porumb boabe şi cu 3.000­­kg cartofi mai mult la hectar decit ţăranii cu gospo­dării individuale. Văzînd aceste rezultate, în toamna anului tercut toţi ţăranii cu gospodărie individuală din sat au intrat în gospo­dăria agricolă colectivă. In această frumoasă muncă un rol însemnat l-a avut şi inginerul agronom al gospo­dăriei. Pentru meritele sale, zilele trecute tînărul inginer a fost decorat cu „Me­dalia Muncii“, înalta distincţie care i-a fost acor­dată, nu l-a înfumurat. El continuă să muncească pentru binele colectiviştilor. Studiind documentele Consfătuirii de la Constanţa, consiliul de conducere a propus adunării generale să reducă numărul cailor. Gospodăria dispune pe lîngă altele de ICO de cai şi numai de 24 vaci cu lapte. Adunarea generală a hotărît să reducă numărul cailor de la 100 la 60 şi să sporească numărul va­cilor cu lapte de la 24 la 60. De asemeni să sporească numărul oilor cu încă 160 bucăţi, să crească 40 grăsuni pe care să-i îngraşe şi să-i vîndă cînd ajung la greutatea de 100 kg. Ei au contractat şi însemnate cantităţi de cereale. Cunoscînd importanţa porum­bului hibrid, inginerul a reuşit să-i convingă pe colectivişti ca întreaga suprafaţă destinată acestei culturi să fie însămânţată cu porumb hibrid. Inginerul Bara nu se mulţumeşte numai cu munca pe care o depune la gospodăria agricolă colectivă din Daia, ci ajută în ori şi­ce împrejurare şi întovărăşirile din Petreni şi Orăşeni. Viaţa la ţară nu-l plictiseşte pe tînă­rul inginer agronom. Alături de el, la altă gospodărie colectivă, la cea din Sînpaul îşi desfăşoară activitatea soţia sa, Bara Elisabeta, care e tot ingineră agronomă, iar în orele de recreiere mi­cul László, în vîrstă de 3 ani, le cre­­iază multe plăceri. Cinste inginerului agronom fruntaş! B­ogeaua roşie Înaltă preţuire Cu cîteva zile înainte de 1 Mai, in multe locuri a fost mare sărbătoare; numai felicitări pentru succesele obţinute şi îndemn pentru altele noi. — Vă dorim noi succese in munca pentru continua dezvoltare a sectorului socialist din agricultură —, puteai auzi peste tot. — Cine sunt sărbătoriţii? Sunt colectivişti, întovărăşiţi, tractorişti, lucrători din gospodăriile agricole de stat, ingineri, activişti de partid şi de stat, care recent, pentru merite deosebite in opera de transformare socialistă a agriculturii au fost distinşi cu ordine ale Republicii Populare Romíne. In regiunea noastră au fost distinşi cu ,,Ordinul Muncii cl. III.­a" tovarăşii Jakab András, Szók Stefan, Erzs Ladislau, Kelemen Zsigmond, Fábián Zoltán, Cimpeanu Ioan și Ollerer Iosif. Cu „Medalia Muncii" au fost distinşi 46 lucrători din agricultură. Brigadierul Iată-l pe Puni Lazăr, brigadier la gospodăria agricolă colectivă „Griviţa roşie“ din Sîntana de Mureş. Acum, pe pieptul lui străluceşte distinc­ţia „Medalia Muncii“. Cine din ra­ionul Tg.-Mureş şi chiar din alte ra­ioane nu cunoaşte realizările gospodă­riei colective din Sîntana? Anul trecut de pildă, colectiviştii de aici au reali­zat o producţie medie la hectar de 2140 kg la grîu, 2440 kg la orz, 2518 kg la porumb şi 28.300 kg la sfecla de zahăr. De acest lucru se mîndreşte brigadierul Puni Lazăr. Se mîndreşte şi de succesele obţinute în transfer­ma­rea socialistă a agriculturii. Satul Sin­­tana de Mureș încă în toamna anului trecut a devenit complet colectivizat. De cîteva zile mulgătorul Cornea Petru nu-şi găseşte locul. Se plimbă prin grajd, se uită la vaci. Gîndurile-i fug departe. Pînă la sfîrşitul anului mai sînt multe file în calendar; tare multe, îşi va putea el realiza angaja­mentul luat? Nu-l vor întrece ceilalţi mulgători! Şi din nou gîndurile-i fug. De data aceasta însă în urmă. — Anul trecut am dat peste plan 10.635 litri lapte. Anul acesta trebuie să dau mai mult. — 3.220 litri lapte pe cap de vacă furajată. Iată un obiectiv din angaja­mentele luate în întrecerea socialistă de mulgătorii de la brigada din Suse­ni, aparţinînd gospodăriei agricole de stat din Reghin. Totul a pornit de la cîteva cifre. 85.426 litri lapte muls peste plan în 1957. Lapte livrat peste plan: 83.051 litri.­­ — Anul acesta trebuie să obţinem şi mai mult — spune maistrul zooteh­nist Tancu Dumitru. — Dar nu numai lapte ci şi carne. Ne-am angajat în cinstea zilei de 1 Mai să depăşim pla­nul la carne pe 1958 cu 20%. Tocmai începuse munca de fiecare zi. Difuzoarele instalate în grajduri transmiteau expunerea tovarăşului (ih. Gheorghiu-Dej la consfătuirea de la Constanţa. Cu o atenţie încordată, fiecare asculta sarcinile ce stau în fața gospodăriilor agricole de stat. „...Gospodăriile agricole de stat au livrat fondului central cantități sporite de carne, lapte, lînă și alte produse animale. ...Progresate realizate de gospodării­le agricole de stat în producţia de car­ne, lapte, grăsimi, ouă şi lînă sînt încă nesatisfăcătoare; nu s-au ridicat la nivelul posibilităţilor pe care le au. ...Pînă în 1960, în gospodăriile agricole de stat trebuie să se ajungă la producţia medie de peste 2.600 litri lapte pe cap de vacă furajată..." — Acestea se referă tocmai la noi, tovarăşi,­­ a spus comunistul Tancu Dumitru. Şi putem să facem progrese mari. Posibilităţi avem. Putem să dăm mai mult lapte, mai multă carne. Anul trecut am avut în plan 2.600 litri lapte pe cap de vacă furajată, cantitate pe care am depăşit-o cu mult. Acest , lucru este o garanţie că putem să obţinem mai m­ult lapte de la vacile pe care le avem în îngrijire. Discuţiile între mulgători au durat mult. Fiecare este hotărît să obţină cît mai mult lapte. — Eu mă angajez să obţin 5.300 litri lapte de­ la fiecare vacă, — spune Cornea Petru. — Parcă noi o să ne lăsăm mai prejos, — spun ceilalţi mulgători. Nici unul nu vrea să rămînă în urmă. Pen­tru aceasta luptă şi Mészáros loan şi Csáki Gheorghe şi ceilalţi. Doar cu toţii sînt în întrecere. Şi, intr-adevăr, realizările obţinute pînă acum, de unii mulgători l-au pus pe gînduri pe Cornea Petru. In trime­strul I, el a muls cu 100 litri mai mult decît prevedea planul, în schimb Csáki Gheorghe a muls 299 litri peste plan. Mészáros loan a muls și mai mult. El a diat peste plan 733 litri lapte. — M-au întrecut ei în trimestrul I, dar ...Angajamentul îl voi realiza. Voi obţine 3300 litri lapte pe cap de vacă furajată, spune mulgătorul Cornea Petru. — Sîntem în prag de sărbătoare. Cu toţii sîntem hotărîţi să sărbătorim 1 Mai cu noi succese în muncă, adaugă Tancu Dumitru. Cu cîteva zile înainte de 1 Mai mun­citorii gospodăriei s-au adunat spre a discuta şi analiza sarcinile ce le revin în lupta pentru mai multe cereale, mai multă carne, mai mult lapte, ouă etc. Atunci au strîns mîinile şi au fe­licitat pe maistrul zootehnist Tancu Dumitru, pe mulgătorul Cornea Petru, pe Ei­rich Maria, brigadieră la secţia avicolă şi pe tractoristul Kiss Iosif, care, pentru prima oară anul acesta, la 1 Mai vor purta pe piepturi distinc­ţiile „Medalia Muncii“. P. POPSOR Preşedintele colectivei Cînd a fost vorba să trimită un co­lectivist , şcoala de preşedinţi, colec­tiviştii din Sînpaul, raionul Odorhei cu toţii au fost de acord cu trimiterea lui Török Dénes. Timp de doi ani de zile la şcoala de pe lîngă Insti­utul agronomic din Cluj a învăţat cele ce trebuie cunoscute de un preşedinte de gospodărie colectivă, obţinînd diploma de tehnician agronom. Gospodăria colectivă din Sînpaul a luat î­iaţă în primăvara anului 1952, cu un număr de 152 familii şi 582 ha. Da­torită rezultatelor obţinute de colecti­vişti şi muncii desfăşurate de aceştia, printre care se numără şi tov. Török Dénes, numărul familiilor a ajuns la 212 şi al hectarelor la 1380, satul fiind aproape în întregime colectivizat. Fon­dul de bază de la 236.800 lei cît era în 1952 a ajuns la sfîrşitul anului 1957 la 1.119.000 lei. Colectiviştii din Sînpaul au muncit în aşa fel încît au ridicat valoarea zilei muncă de la 24 Iei în 1952, la 32,40 lei în 1957. La consfătuirea de la Constanţa la care a luat parte, Török Dénes a învă­ţat multe lucruri folositoare. întors acasă, el a propus adunării generale a gospodăriei să reducă efec­tivul cailor şi să mărească sectoarele care aduc venituri mari. Anul ac­esta colectiviştii din Sînpaul vor însămînţa pe întreaga suprafaţă sămînţă de porumb hibrid. Drept recunoştinţă pentru munca depusă pentru întărirea şi dezvoltarea gospodăriei colective, tovarăşul Török Dénes a fost distins cu „Medalia Muncii“. Fruntaşul staţiunii Tractoristul Bartha Andrei face parte din brigada II­-a de tractorişti de la 3.M.T. Odorhei. Deserveşte gos­podăria agricolă colectivă din Tălişoa­­ra. Anul trecut şi-a realizat planul anual al lucrărilor, agricole în propor­ 3­ţie de 114%. In­grijindu-şi bine tracto­rul a reuşit să execute peste 785 hantri fără nici o reparaţie. . Starea bună în care se află motorul va permite trac­toristului Bartha să efectueze peste 1.000 hantri fără reparaţii. Tractoristului Bartha pe lîngă lu­crările de calitate pe care le execută pe tarlalele colectivei, a dus şi muncă de lămurire printre ţăranii cu gospodărie individuală, pentru a se înscrie în gospodăria colectivă. Pentru rezultatele obţinute în, munca profesională şi de transformare socia-­ listă a agriculturii, tractoristul Bartha a fost decorat de curînd cu „Medalia Muncii“. Acestei bucurii zilele trecute i s-a adăugat alta, şi anume: a fost primit în rîndurile candidaţilor de partid. Şi acum, încă o precizare: S.M.T.-ul Odorhei e fruntaş pe regiune la lucră­­rile agricole de primăvară, iar tractor­­istul barb­a şi de data aceasta e fruntaş la lucrările agricole din pri­­măvara acestui an. Acestui tractorist fruntaş i se alătură şi alţii cu Imre Márton care şi-a rea­­lizat planul în proporţie de 114%, Puţ Ladislau 84%, Asztalos Daniel 74%, precum şi brigadierii Moise László, Péter Lajos şi alţii. Cu asemenea oa­meni și rezultate îmntîmpină ziua de 1 Mai muncitorii și tehnicienii S.M.T.­­ului din Odorhei. utsc­ogdy ’s Ah Ââ&X Ahje.

Next