Steaua Roşie, iunie 1958 (Anul 7, nr. 604-611)

1958-06-04 / nr. 604

LA ORDINEA ZILEI AMUL VII Nr. 604 Miercuri, 4 iunie 1958 6 PAGINI — 20 BANI întreţinerea culturilor şi • • • Vara la gurile de exploatare Odată cu topirea bruscă a zăpezii, forestierii de la I.F.E.T. Reghin au avut de furcă cu apele furioase ale Gurghiului, care în multe locuri au spălat linia ferată pe o distantă de cîteva sute de metri. La parchetele Ce­­purita. Frumuşica, Prislop, Dealul lat, Faţa meşterii, Dulcea, Lăpuşna, şi al­tele, cu cîteva săptămîrn în urmă încă nu se lucra cu toată capacitatea de producţie. Zilele călduroase ale sfîrşi­­tului de mai au făcut posibilă pătrun­derea forestierilor tot mai mult pe văile muntoase, pînă în inima munţi­lor, acolo unde se exploatează din plin bradul. ★ ' Autodrezina în care mă aflam cu doi forestieri înainta tot mai adînc pe valea Fîncelului. Ne apropiam de gu­rile de exploatare Cepuriţa, Frumuşi­ca şi Prislop. Aici l-am cunoscut pe bătrînul Iacob Florea de 54 ani. Am căutat să aflu de la el cîte ceva din viaţa sa, ca unul care a colindat mult văile Gurghiului. — încă de copil, — îmi spuse bă­trînul Iacob — am bătut cărările pă­durilor din munţii ăştia. Pe atunci eram la C.A.P.S. Am fost ca muncitor, la pădure, parchetele Isticeul Mare, Faţa Meşterii, Lăpuşna, Secuieu, Dul­cea, Tireu, Dealul lat... pe unde n-am fost? Ce ră vă spun, aproape toate parchetele le cunosc. Era greu să mun­ceşti pe atunci la pădure. Iarna stă­team în colibe, vai de capul nost. Mîncarea la fel. Apoi altceva nu era decit muncă şi iar muncă pentru un pic de bănuţ. Astăzi o ducem bine. Avem, aici, sus la munte, alimente suficiente, dormim în barăci curate şi stăm bine şi cu bănuţii. Cele spuse de Iacob Florea erau în­tru totul, adevărate. Nu numai aici la parchetul Cepuriţa ci şi la parchetul Rogoaze şeful de echipă Pop Zaharia învagonator, Brighian loan a lui Din­­că, şef de brigadă complexă la corhă­­nit împreună cu ortacii lor, dau în fie­care luna peste pian iiecare in parte 25—30 m c de buşteni. Nu departe de baraca de dormit, în aer liber, un grup de forestieri tocmai serveau masa. O masă caldă bună şi suficientă. Nu lipseau nici dulciurile de la masă. Un alt grup în baracă Bina^snî din fara Noua oţelărie de la Combinatul si­derurgic din Hu­nedoara. Noul tractor U.T.O.S.-27 este al 10-lea tip de trac­tor realizat de uzi­nele „Ernst Thäl­mann“ din Oraşul Stalin. tocmai au terminat masa şi-şi număra din nou avansul, ce l-au primit în ziua aceea. Pe feţele lor se putea citi mulţumirea deplină. Din grup se auzi o voce : „No, măi băieţi 1 De mîncat am mîncat bine, bani avem. hai la treabă!“. Ieşiră u­­nul cîte unul din baracă şi cu paşii obişnuiţi ai munte­nilor intrară în pă­dure. Siluetele lor s-au făcut una cu pădurea. Vocile lor se auzeau tot mai îndepărtate. Din cînd în cînd se au­zea ecoul vreunui chiot de bucurie. A- veau de ce. Zăpada s-a dus. Acum se poate lucra la pă­dure în condiţii bu­ne. De la parchetul Răgoaza am plecat spre parchetele Fîncel 109—113, u­­nele din cele mai îndepărtate parche­te de pe această vale. Aici am pă­truns pînă aproape de gura de exploa­tare. Mai aveam în­că puţin pînă sus la parchet. Nu puteam să trecem mai departe cu autodrezina. Moraru Dumitru cu echipa sa tocmai construiau un nou pod. Apele din Va­lea Fîncelului, odată Cu topirea zăpe­zii, au crescut aşa de mult îneît au „spălat“ linia ferată pe anumite por­ţiuni, iar odată cu retragerea lor şi-au schimbat şi cursul, lăsînd podul vechi în suspensie. Fehér Vasile, Fărcaş loan, Fehér loan şi alţii sínt numele fo­restierilor care în zilele de inundaţie s-au avînfat în apele Fîncelului, cres­cute pînă Ia pieptul omului şi au con­struit un perete din bîrne, salvînd ast­fel de la inundaţie sute de metri de linie ferată. Peste cîteva zile podul va fi terminat, iar zilnic 8 platforme de va­goane cu lemne de foc şi 5 perechi drucuri îşi vor lua drumul spre depozi­tul final. La reîntoarcere, pe aceste văi nu mai aveam cale liberă ca în orele de dimineaţă. De acum, unul după altul, trenuri întregi, încărcate cu lemne de foc şi buşteni, se îndreptau spre depo­zitul final, acolo, unde la rampa de descărcare cei de la I.F.I.L. Reghin îi aşteptau cu nerăbdare. T. ŞTEFANESCU In fotografie: prezidiul adunării festive din Tg. Mureş, la des­chiderea Decadei culturii Re­publicilor Sovietice Baltice. In această perioadă sarcina de frun­te care stă in faţa oamenilor muncii dc pe ogoare este executarea la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor de întreţinere a culturilor — condiţie ho­­tăritoare pentru obţinere, de recolte sporite. Peste tot, în regiunea noastră, se depun eforturi sporite la plivit şi prăşit. Pînă la I iunie s-a plivit 61,1% din suprafaţa cultivată cu păioase. Gos­podăriile colective au efectuat piivltui pe 8.3% din suprafaţă, iar întovărăşirile pe 86,3%. Această lucrare este mai înaintată în raioanele Cristuru Secu­iesc, Sîngeorgiu de Pădure, Reghin şi Tg. Mureş, unde plivitui — s-a execu­tat între 80,7—100%. Sint rămase în urmă raioanele Gheorghieni şi Ciuc exe­­cutînd plivitui doar pe 26,7%, respec­tiv pe 14,1% din suprafaţa cultivată cu păioase. In ce priveşte prăşitul, acesta a în­ceput în toate raioanele, însă se dea* făşoară cu mare încetineală. Pe regiu­ne, pînă la I iunie praşila I s-a exe­cutat în proporţie de 50,8%. Pe raioa­ne situaţia se prezintă după cum ur­mează: Ciuc 5%, Cristuru Secuiesc 80,9%. Gheorghieni 9,3%, Odorhei 33,6%, Reghin 41,6%, Sîngeorgiu de Pădure 90,7%, Sf. Ciheorghe 58,5%, Tg. Mureş 66,4%, Tg. Secuiesc 46,8%, To­­plifa 43,3%. Este necesar ca peste tot organiza­ţiile de partid şi sfaturile populare să mobilizeze toate forţele pentru inten­sificarea lucrărilor de întreţinere a cul­turilor. In unele locuri s-a trecut la executarea praşîlei a l l-a şi in special în raioanele Tg. Mureş, Sf. Gheorghe şi Reghin. Pînă acum praşila doua s-a efectuat pe 1100 ha cu sfeclă de zahăr, 1600 ha cu cartofi, 3700 ha cu porumb şi 40 ha cu floarea soarelui. ... pregătirile pentru recoltări Holdele au dat în spic, anunţînd că nu peste mult timp va începe recoltatul. Tocmai de aceea, pe lingă intensifica­rea lucrărilor de combatere a buruie­nilor din culturi, pregătirile pentru re­coltări constituie o problemă (a ordi­nea zilei. Nimic de zis, în regiunea noastră au fost luate măsuri in acest sens. Pînă la 1 iunie batozele au fost reparate în proporţie de 41,4%, mo­toarele stabile în proporţie de 51,3%, iar tractoarele în proporţie de 51,2%. Acum o atenţie deosebită trebuie acor­dată reparării secerătorilor legători şi secerătorilor simple. Este de datoria organelor agricole să îndrume şi să controleze ca reparaţiile uneltelor şi maşinilor agricole necesare în campa­nia de recoltări să fie făcute la timp şi în bune condiţiuni, în aşa fel ca atunci cînd va sosi (impui să poată lucra din plin, fără întrerupere. La gospodăriile agricole de stat Plivitui cerealelor pă. mult de jumătate din Paralel cu prăşitul ioase pînă Ia 1 iunie a suprafaţă prăşitul s-a culturilor s-a început şi fost efectuat pe 1475 executat cu mijloace me- stropitul în vie, execu­­ha. Buruienile au fost catiizate. S-a început şi tîndu-se pînă acum pe stîrpite de pe o mare praşila II la porumb. 143 ha. Cele mai mari suprafaţă cu ajutorul Prăşitul cartofilor es- suprafeţe au fost stro­­erbicidelor. te efectuat pe 237 ha. pite la G A S.-urile din Prăşitul porumbului La unele gospodării s-a Batoş, Reghin şi Filitel­­este în toi. Pe mai început şi praşila II. nie. Decada culturii republicilor sovietice baltice In oraşul şi regiunea noastră In ziua de 31 mai peste 1000 de oameni ai muncii din oraşul nostru au participat în sala mare a Palatului Culturii la festivitatea deschiderii De­cadei Culturii Republicilor Sovietice Baltice. A conferenţiat profesorul uni­versitar dr. Csögör Ludovic, preşe­dintele Consiliului regional A.R.L.U.S., care prin cuvinte pline de căldură a vorbit atît despre trecutul jalnic cît şi despre prezentul plin de realizări măreţe ale popoarelor care trăiesc şi muncesc în ţările ale căror ţărmuri sínt veşnic scăldate de apele Mării Baltice. Dr. Csögör Ludovic a scos in evidenţă realizările multilaterale înfăptuite de cele trei republici sovie­tice: Estonă, Letonă şi Lituană în anii puterii sovietice. Conferinţa a fost urmată de un fru­mos program artistic susţinut de ar­tişti ai Filarmonicii de stat, Ansam­blului secuiesc de stat de cîntece şi dansuri, Teatrului secuiesc de stat, şi studenţi ai Institutului „Szentgyörgyi István“ din Tg. Mureş, care prin cîn­tece, dansuri şi poezii din Republicile Socialiste Baltice au demonstrat prac­tic. viaţa fericită din aceste republici. In ziua de 2 iunie la orele 19, a avut loc la Casa de cultură a sin­dicatelor conferinţa scriitorului Nagy Pál, care a vorbit despre: Dezvolta­rea culturii în ţările baltice. Conte, rinţa a fost urmată de filmul „Cica tricea“. O asemenea conferinţă a avut loc tot în ziua de 2 iunie în sala de spec­tacole a şcolii medii „Bolyai Farkas“. Conferinţa a fost urmată de un reu­şit program artistic susţinut de către elevii şcolii. In ziua de 3 iunie la Casa de cul­tură a sindicatelor din Tg. Mureş a conferenţiat inginerul Szotyori Ernest despre: „Continua perfecţionare » conducerii industriei şi construcţiei în U.R.S.S.". In aceeaşi zi la biblioteca centrală regională din Tg. Mureş un numeros public a participat la recen­zia cărţii „Spre ţărmuri noi“ a iui Wilis Laţis, iar la Casa de educaţie sanitară a avut loc expunerea: „Din viaţa ţărilor Baltice“, urmată de o audiţie muzicală. Asemenea manifestări în cadrul Decadei Culturii Republicilor Sovie­tice Baltice au avut loc în zilele aces­tea la Cristuru! Secuiesc, Odorhei, Miercurea ‘ Ciuc, Tg. Secuiesc, Reghin, şi în alte centre raionale, comune şi sate din regiunea noastră. Din programul manifestărilor care vor urma în cadrul Decadei în oraşul nostru, desprindem: astăzi Filarmoni­ca de stat a Regiunii Autonome Ma­ghiare organizează un concert extra­ordinar în cinstea R.S.S. Baltice. Cu acest prilej va putea fi ascultat şi ce­lebrul nostru violonist Ion Voicu — Artist Emerit, laureat al Premiului de Stat. In ziua de 6 iunie la ora 19, tot în cadrul Decadei, la cinematograful „Steagul roşu“ va conferenţia scriito-: rul Kemény János despre „Dezvoltarea artei cinematografice în U.R.S.S.“. Conferinţa va fi urmată de filmul „Zboară cocorii“, strălucita realizare sovietică încununată cu Marele Pre­miu al celui de-al VI-ka Festival Ci­nematografic Internaţional de la Cannes. I L PROLETARI DIN TOATE ŢARILI, UNITI VA ţ Király András de la I.F.I.L. Reghin, la gaterul nr. 1 dă peste plan lunar cîte 250 mc buşteni.

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék