Steaua Roşie, iunie 1958 (Anul 7, nr. 604-611)

1958-06-04 / nr. 604

r PUTEREA Toplţ­a-C­iuc. Un sat ca om­ şi care, aşezat la poalele munţilor Harghita, la marginea oraşului Miercurea-Ciuc! Ţăranii muncitori de aici, lucrînd cu pricepere pămîntul scot din el recolte bogate. Cultivă deopotrivă atît grîu şi secară, cît şi cartofi, sfeclă de zahăr etc. N-am trăit rău nici înainte,­­ spun ei. Mai ales că sîntem la marginea o­­raşului. Prin reforma agrară din 1945 mulţi din noi au fost împroprietăriţi. Au început să crească şi veniturile rea­lizate. PE DRUMUL VIEŢII NOI Anul 1952. Un nou capitol la mo­nografia satului. 33 familii au păşit pe drumul vieţii noi, punînd bazele întovărăşirii agricole „1 Mai“. Ţăra­nii cu gospodării mijlocii ca Lajos Kálmán, Székely Ioan, Szergovics Iván, Lajos János şi alţii au înscris în întovărăşire întreaga suprafaţă de pămînt, convinşi fiind că munca în comun e mai cu spor şi aduce roa­de mai mari, ea ori şi ce început, nici munca întovărăşiţilor din Topliţa-Ciuc n-a fost uşoară. Unii membri ai întovă­răşirii, ca Imre Alexandru, Halle, Mátyás, Nagy Andrei şi alţii s-au înscris numai de formă, nepartici­­pînd la muncă. P’înă la urmă s-au şi retras din întovărăşire. — Aşa că în 1953 am rămas nu­mai pe jumătate faţă de cîţi am fost la început, spune Miklós Francisc, preşedintele întovărăşirii. Dar care am rămas am fost cu toţii buni gos­podari şi am lucrat cu tragere de inimă, pentru continua întărire a în­tovărăşirii. Anii au trecut pe nesimţite. Into­­vărăşiţii obţin noi şi noi succese în I muncă. In 1957 de pildă, cele 24 fa­milii de întovărăşiţi au demonstrat­­ tuturor superioritatea lucrării pămîn­­tului în comun. DE LA 24 LA 196 I t 1 I — Aş vrea să văd puţin planul de I producţie al întovărăşirii pe acest an,­­ îi spun preşedintelui.­­ — Nu-i valabil. Acum sîntem 196 familii. Cu 172 membri a crescut numă­rul întovărăşiţilor din anul trecut şi pînă a Tuf el. In toamnă au păşit în în­tovărăşire 57 familii iar acum, în pri­măvară, 115 familii, şi numărul membrilor e în continuă creştere.­­ — Veniţi şi voi alături de noi, I spuneau cu un an în urmă întovără­­­­şiţii celorlalţi ţărani muncitori din sat. I — Mai stăm, era răspunsul.­­ Pentru ce, nu spunea nimeni. Şi iată-i acum pe Vass Ştefan, Imre Bálint, Biro Gábor, Botár Francisc, ] ţărani mijlocaşi, cu toţi membri ai I întovărăşirii. De ce oare ? Pentru că atît ei cît şi ceilalţi peste 100 ţărani­­ muncitori care au înaintat cereri a­­nul acesta, s-au convins de avanta­jele lucrării pămîntului în comun. Ţăranii muncitori din sat au ră­mas uimiţi de recoltele obţinute de întovărăşire: 2.327 l­g grîu de toam­nă, 2.430 kg secară, 45.000 kg mor­covi, 34.000 kg sfeclă de zahăr. Atît a fost producţia medie la hectar ob­ţinută de intovărăşiţii din Topliţa- Ciuc anul trecut. — Recoltele mari obţinute ele noi, spune tov. Miklós Francisc, se dato­­resc în primul rînd muncii în comun. De la bun început am acordat aten­ţia cuvenită pregătirii solului. Toate lucrările le executăm cu tractoarele şi maşinile S.M.T.-ului. Incepind de la pregătirea terenului şi terminînd cu repartizarea produselor, toate le executăm în comun. — Cum procedaţi la repartizarea produselor ? — Munca in comun şi­­ fondul obştesc — pro­bleme de bază ale întovărăşirilor­­ Din experienţa înto­vărăşirii agricole „1 Mai“ Topliţa-Ciuc — După munca depusă şi după terenul adus în întovărăşire. Anul trecut de pildă, adunarea generală a stabilit zilele-muncă necesare a se efectua pentru fiecare cultură în par­te. La un hectar de grîu, de pildă, începînd de la pregătirea terenului, îngrăşarea lui, şi pînă la înmagazio­­nare s-au stabilit 18 zile-muncă. Pen­tru un hectar cu orz 11 zile muncă. La fel pentru toate culturile. In tot cursul anului s-a ţinut evidenţa zi­­lelor-muncă efectuate de fiecare membru. Cum am procedat la repar­tizarea produselor ? După achitarea muncilor S.M.T., predarea cantităţi­lor contractate, am trecut la reparti­zarea produselor, după muncă și pă­mînt. Pentru fiecare zi-muncă am re­partizat 15 kg grîu, iar după pămînt 1.350 kg la hectar. Din sfecla de za­hăr s-au repartizat 30 lei la zi-mun­că şi 1.800 lei după 1 hectar de pă­mînt. Cu toţii, membrii întovărăşirii au fost mulţumiţi de veniturile pri­mite. Anul acesta de asemeni facem repartizarea produselor după muncă şi pămînt. MĂRIREA AVERII OBŞTEŞTI — PREOCUPARE DE SEAMA A INTOVARAŞIŢILOR Mărirea continuă a avutului ob­ştesc constituie condiţia principală în vederea sporirii veniturilor. Iată de ce intovărăşiţii din Topliţa-Ciuc acordă o importanţă deosebită aces­tui lucru. Anul 1957 ei l-au încheiat cu un fond de bază în valoare de 24.300 lei, la 37 hectare pămînt. Dis­pun de maşini pentru scos cartofi, pentru prăşit, maşini de cosit, greble mecanice etc. — Mult am avut de învăţat la Consfătuirea de la Constanţa, la ca­­re am participat, spune tov. Miklós Francisc. Şi ne străduim să traducem în viaţă sarcinile Consfătuirii, în pri­mul rînd în ce priveşte creşterea a­­nimalelor. Fondul de bază al întovă­răşirii, pînă la sfîrşitul anului va a­­junge la 100.000 lei, prin forţele noastre proprii. Anul acesta am spo­rit deja fondul de bază cu 70 oi, da­te de întovărăşiţi. Lajos János a dat pentru fondul de bază 4 oi, Salamon Iosif şi Lajos Koloman cîte 3 oi. Şi ca­ii au făcut numeroşi alţi întovărăşiţi. Cei care nu deţin oi s-au angajat ca şi ei pînă la toamnă să dea cîte o oaie. Astfel prin contribuţia noastră pînă la sfîrşitul anului numărul oilor proprietatea obştească va ajunge la 200. Dar intovărăşiţii nu se mulţumesc numai cu atît. Pe lingă cultivarea ce­calelor, a plantelor tehnice, zarza­vaturilor şi creşterea oilor ei vor să se ocupe şi cu creşterea vacilor şi porcilor. De început, anul acesta se vor­cumpăra şi creşte 10 porci. Apoi nu­mărul lor se va mări din an în an. In vederea creşterii vitelor, întovă­­răşiţii au hotărît să construiască un grajd cu o capacitate de 25 capete. Fiecare a contribuit cu material lem­nos. Pînă acum s-au adunat 300 mc material lemnos necesar construirii grajdului. — Să facem totul cu forţele noas- tre proprii, fără credite de la stat. lată cum intovărăşiţii de aici sînt hotărîţi să lupte pentru continua dezvoltare a întovărăşirii lor. Din valoarea produselor agricole contrac­tate cu statul, de asemeni s-a hotă­rît ca 2 la sută să se repartizeze la Fondul de bază, întovărăşirea a în­şelat contract pentru 6 ha cu sfeclă de zahăr, 2 ha cu morcovi, 5 ha cu cartofi, orzul de pe 5 ha şi secara de pe un hectar. SA EXTINDEM EXPERIENŢA ÎNAINTATA Oameni pricepuţi. Oameni de nă­­dejde. Aşa i-am caracterizat pe în­­ovărăşiţii din Topliţa-Ciuc. Şi pe bună dreptate merită această carac­­erizare. Exemplul lor, felul cum şi-au organizat munca în comun şi îşi mă­­esc fondul de bază este demn de urmat de toate întovărăşirile din egiunea noastră. Din păcate în multe locuri nu se cunoaşte acest­ucru. Este de datoria, în primul rînd , organizaţiilor de partid să extindă experienţa înaintată. E bine să se organizeze chiar vizite şi schimburi de experienţă pentru ca în felul a­­■esta peste tot, intovărăşiţii să se convingă de superioritatea şi avan­­ajele muncii în comun şi a retribui­ri după muncă şi pămînt. P. POPŞOR EXEMPLULUI Din munca meteorologilor La orice oră din zi sau de noapte meteorologii sunt la posturile lor. Du­pă un orar stabilit ei iau temperaturile solului, ale aerului, se controlează sta­rea atmosferei (mişcarea curenţilor de aer, durata de strălucire a soarelui, precipitaţii căzute etc.), într-un cuvînt datele climatologice. După ce toate datele necesare sînt strînse de la toate celelalte staţii me­teorologice de pe cuprinsul regiunii noastre, Centrul (î­n Tg. Mureş, le co­munică altor centre care la rîndul lor le transmit Bucureştiului şi de acolo, mai departe. Pe baza acestor comuni­cări se întocmesc hărţile care indică starea vremii în ori­care punct de pe continentul nostru. Dar pînă a se întocmi asemenea hărţi mii şi mii de meteorologi din ţa­ra noastră şi de peste hotare consultă termometrele, aparatele, întocmesc fi­şele şi transmit mai departe. Munca lor e deosebit de frumoasă. Ea se face pe­ntru protecţia vieţii omului, a celor care călătoresc prin aer, pe apă, ser­veşte cercetărilor din domeniul ştiin­ţei, marilor întreprinderi industriale etc. Şi acum cîteva amănunte asupra datelor culese la staţia meteorologică din Tg. Mureş. In luna mai anul acesta, de exem­plu, au fost înregistrate temperaturi la suprafaţa solului de 55 grade C iar în aer de 32—33 grade C. Cea mai ri­dicată temperatură a fost înregistrată la Odorhei, 64 grade C la suprafaţa solului şi 33 grade C în aer. Se iau temperaturi din sol începînd de la adîncimea de 80 cm şi pînă la 3 m. La 80 cm adîncime zilele trecute a fost înregistrată temperatura de 13 grade G, la 202 cm 9,4 grade C, la 260 cm 8,8 grade C, iar la 300 cm de 19 grade G. Faţă de anii trecuţi staţiunea me­teorologică din oraşul Tg. Mureş are un inventar bogat în ceea ce privește aparatele de cercetare, de înregistra­re a fenomenelor naturii. Ce prevăd meteorologii pentru luna n curs ? In prima parte a lunii, timpul va fi rumos, mai mult uscat. Temporar ce­­ul va fi acoperit de nori. Vor cădea ploi de scurtă durată în cea mai mare parte a regiunii noastre. Ploile vor fi nsoţite de descărcări electrice şi local­­e furtuni. La G. A. C. Curteni Ca de obicei, colectiviştii din Curteni asemenea şi cartofii cultivaţi pe 3,50 îşi­­întreţin culturile în bune condi­­tii. După recoltarea borseagului colec­­tani Praşila 1 la porumb e efectuată tiviştii vor face plantarea de vara a­n proporţie de 40 la sută. Această la­ cartofului In felul acesta e­ vor smul­­erare e efectuată cu prășitori trase de ge terenului doua recolte intr-un an. ard mare Prasila 1 la sfecla de zahăr Gradina de legume a gospodane, a­cultivată pe 42 ha e efectuată în între­­giicole colective din Curten, de ase­­cultivata pe ni­menea e bine intretinuta. Zilnic colec­t»hora .1 S p« L,.i bine de «vistii livrai Aprodului put, d, de zanar­e efectuant­e , giograme de ceapa verde, spanac, sa­jumătate din suprafața. Sunt pras.ț. de dfi ^ efc ^ină zilele 7SÎ ~ _-sirii trecute ei au livrat Aprozar­ului o ju­jjgpJi, UjiE3113 rnSIE­, mătate de vagon de legume și zarza- B e­x ■ ti­vaturi. C­olectiviştii din Agrişteu Satul Agrişteu din raionul Sîngeor­­giu de Pădure este aşezat pe malul Tîrnavei Mici, ale cărei ape domoale se scurg printre sălcii pletoase şi plopi înalţi ce se profilează departe în zare. Romînii şi maghiarii care populează satul, parte din ei sînt membri ai gospodăriei agricole colective. Colec­tiviştii de aici muncesc cu spor la lucrările de îngrijire a culturilor. Pli­­vitul l-au executat în proporţie de 80%. E în curs şi praşila I la po­rumb. A început şi stropitul cu zeamă bor­­doleză al viţei de vie şi cositul trifo­iului şi lucernei cultivate pe 50 ha. Pentru a usca trifoiul şi lucerna în condiţiuni bune colectiviştii au con­fecţionat 1.000 capre. Ei au pregătit încă de pe acum şi parii necesari pen­tru olăite de grîu. Paralel­al aceste lucrări colectiviş­tii au confecţionat o magazie com­partimentată unde fiecare responsabil de atelaj poate să-şi ţină harnaşamen­­tul animalelor, funiile, lanţurile pe care le are în primire. Se dezvoltă sectorul socialist din agricultură Deunăzi călătorem cu trenul, ve­nind de la Miercurea Ciuc. Privind pe fereastra vagonului, un călător admira culturile. — Mai mare-i plă­cerea să le privești, spunea el. Ime­diat e de un stat de om. Așa, mai zic și eu. Era vorba de tarlaua întinsă a gospodăriei colective din Mădăraş- Ciuc, cultivată cu secară, care a crescut mare, cu spicul de o şchioapa. — Să veniţi la anul, îi spun eu. Atunci parcelele mici care se mai văd m multe locuri vor dispare şi în to­cul lor veţi vedea tarlale întinse de secară, cartofi, sfeclă de zahăr etc. Ţăranii muncitori se conving pe zi ce trece că lucrind pe întinderi mari, fiind astfel posibilă lucrarea pămintului cu mijloace mecanizate, munca e mai cu spor şi mai rodnică. Iată de pildă in raionul Tg. Se­cuiesc. In decurs de o lună, de la ÎS aprilie la 25 mai, încă 325 fa­milii de ţărani muncitori cu 367 ha pămint s-au unit în patru întovără­şiri. Mulţi au intrat în unităţile existente. Şi numărul ţăranilor mun­citori care păşesc pe drumul belşugu­lui creşte mereu. Cu toţii sunt dornici de o viaţă tot mai bună şi aceasta le-o poate asigura numai agricultura socialistă. Dar acest lucru nu-l fac numai ţă­­ranii muncitori din raionul Tg. Secu­­esc, ci şi cei din celelalte raioane ale regiunii noastre. Anul acesta, de pildă, peste 7.000 familii de ţărani în regiunea noastră cu peste 10.000 la pămint au intrat in unităţile exis­tate sau au format altele noi. De la ■ 10 aprilie ptnă la 25 mai au luat fiinţă 12 întovărăşiri şi o gospodărie colectivă, In care au păşit 571 fa­­­nilii iar in unităţile existente au in­­trat peste 350 familii. — Mereu înainte, tovarăşi! Aşa spuneau nu de mult intovărăşiţii din Aita Seacă, raionul Sf. Gheorghe. Poate mai bine ca or­ şi cine şi nu dea ei seama de avantajele lucrării pămint­ului in comun. Şi pentru a merge mereu înainte, pentru a realiza venituri tot mai mari, 41 întovărăşiţi cu peste 90 ha pămint au pus bazele unei gospodării colective. ,,Unirea face putere“. Aş­a au spus unii întovarâşiţi din Bărdeşti, raio­­nul Tg.-Mureş cu ocazia dezbaterii documentelor Consfătuirii de la Con­stanţa. Aşa au spus şi intovărăşiţii din Veţca, raionul Cristuru Secuiesc. Dar nu numai au spus ci au şi făcut. Aici de curind a luat fiinţă a doua întovărăşire. — De ce să nu ne unim noi cu toţii au spus cei din întovă­răşirea veche. Şi aşa au făcut. Cele 14 familii existente in vechea înto­vărăşire s-au alăturat celorlalţi din noua întovărăşire şi, cu toţii, uniţi, s-au angajat să facă întovărăşirea lor mare, puternică şi bogată. Acum, mai mult ca ori­cind, ochii ţăranilor muncitori cu gospo­dării individuale privesc spre gos­podăriile colective şi întovărăşiri, spre munca şi realizările membrilor acestora. iată de ce consolidarea economico-organizatorică a unităţilor existente trebuie să fie o preocupare îndeaproape şi permanentă a organi­zaţiilor de part­e. Odată cu aceasta să nu înceteze nici pentru un moment munca politică pentru atragerea tu­turor ţăranilor muncitori în uni­­ţile existente şi înfiinţarea de noi unităţi. Aceasta prin respectarea strictă a liberului consimţământ. Nu trebuie uitat că cooperativizarea agriculturii are loc în condiţiile luptei de clasă. Să educăm membrii de partid şi ne toţi ţăranii muncitori pentru demers­­area din timp a tuturor zvonurilor şi uneltirilor duşmanului de clasă. In felul acesta vom obţine zi de­­ noi şi noi succese in cooperativizarea agriculturii, în drumul pentru asigu­rarea viitorului fericit al ţărănimii muncitoare. P. SORIN ÎNTOVĂRĂŞIREA aVISNIK ROAITA“ „Nu va trece mult toate. Sărbătoarea vieţii comun. In acest sens, timp şi pe bnlinsele noi. iŢinînd îndemnul de la început, umăr la h­­ogoare ale cozmenilor partidului, numeroşi ţă­­măr,fiecare să lupte pen- I v_a răsuna pînă departe răni muncitori de aici tru continua dezvoltare cîntecul vesel al muncii au pus bezele Întovără, şi consolidare a întovă­­rnite, al bucuriei“. Aşa sirii agricole „Vasile răşirii. Munca în comun se încheia articolul pu- Roaită“, şi fondul de bază. Iată blicat în ziarul nostru De acum privirile ce­ sarcina principală a vi­­despre munca comitetu­­lorlalţi ţărani muncitori tovărăşiţilor. Muncind lui de iniţiativă din din sat se îndreaptă în comun şi sporind Cozma, spre marea familie în­­continuu averea obştea«. A trecut de atunci jghebată, spre întovără­­că roadele muncii abia o saptămînă. Sl zire. Intovărăşiţii vor ’ „ iată că acum, în prima trebui să demonstreze tovaraș­tlor de aici vor zi a lunii iunie, la tuturor superioritatea , din ce în ce mai Cozma e mare sărbă- lucrării pămîntu­lui în mari. Prăşitul porumbului - lucrare importantă Prăşitul este socotit una dintre cele mai importante lucrări de întreţinere şi aceasta pentru că acţiunea lui se răsfrînge direct asupra productivităţii porumbului. Prin prăşit se distrug buruienile şi crusta ce se formează la suprafaţă, asigurîndu-se aerisirea şi încălzirea solului şi menţinerea apei. Numărul praşilelor nu poate fi in­dicat ca o reţetă. Prăşitul trebuie efec­tuat odată cu apariţia a 3—4 frunze la porumb şi apoi de cîte ori este ne­voie, adică de cîte ori s-a observat formarea crustei sau îmburuienirea so­lului şi se efectuează pînă cînd plan­tele au ajuns ca prin masa lor folială să acopere spaţiul dintre ele. O influenţă asupra culturii porum­bului are şi adîncimea la care se face praşilele. S-a constatat că cele mai bune rezultate se obţin atunci cînd prima praşilă s-a făcut la adîncimea de 8—12 cm. In această perioadă ră­dăcinile porumbului sînt crescute mai mult în adîncime şi mai puţin lateral. Pentru a se evita tăierea rădăcini­lor, următoarele praşile se efectuează la adîncimea de 4—6 cm. Respectînd a este reguli de lucru ale solului se va obţine un spor de recoltă intre 10— 12 la sută. Un alt factor care contribuie la obţi­nerea unei producţii sporite la hectar este răritul porumbului. Răritul se fa­ce cînd plantele au 2—3 frunze. Cu cît această lucrare se face mai tîrziu cu atît efectul ei va fi mai mic. In regiunea noastră, ca de altfel şi în alte părţi ale ţării, se obişnuieşte se se facă odată cu praşila a doua sau ultima, muşuroitul porumbului. Cercetătorii au constatat că prin muşuroire se taie rădăcinile cele mai active ale porumbului. Lucrarea este destul de grea ş­i mai costisitoare de­­cît o praşilă obişnuită. De aceea este indicat să nu se facă muşuroitul. O altă lucrare care trebuie aplicată paralel cu praşila a doua sau a treia este copilitul porumbului. înlăturarea copililor e necesară pentru că ei apar mai tîrziu, nu pot fructifica, şi con­sumă fără rost hrana din sol. De ce trebuie acordată o atenţie atât de mare lucrărilor de întreţinere a culturilor ? Se ştie că porumbul este una dintre plantele premergătoare griului. Ori şi în regiunea noastră griul se însămînţează toamna în su­prafeţe mari, de pe care s-a recoltat porumbul. Solul fiind lucrat de mai multe ori cu prăşitoarea, el este afinat şi lipsit de buruieni, fapt care uşurea­ză lucrările de pregătire şi însămin­­ţare a griului. Iată deci că îngrijind bine solul cultivat cu porumb contri­buim şi la uşurarea însămînţării griu­lui de toamnă. Aplicînd în practică cele arătate mai sus şi ţinînd cont de experienţa pe ca­re o au ţăranii muncitori se va putea obţine aşa cum se arată şi în docu­mentele Consfătuirii de la Constanţa, o producţie medie pe ţară de cel puţin 2.000 kg de porumb boabe la hectar, iar treptat să ajungem la 2.500 kg şi chiar mai mult. Rezultatele obţinute în anul trecut de gospodăriile agricole colective şi de gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră demonstrează că a­­cest lucru e posibil de realizat. G.A.S. Filiaşi de pildă a obţinut în­­anul trecut o producţie medie pe gos­podărie de 5.000 kg la ha iar pe o su­prafaţă de 20 ha chiar un vagon po­rumb ştiuleţi la hectar. Acest lucru a fost posibil numai datorită pregătirii în bune condiţiuni a solului, a efec­tuării de cîte ori a fost nevoie a praf­­ilelor şi acestea bineînţeles cu mijloa­ce met­o­n­iz­a­te.

Next