Steaua Roşie, iunie 1958 (Anul 7, nr. 604-611)

1958-06-11 / nr. 606

UN DECENIU VICTORIOS Ziua de 11 iunie 1948 a deschis o teritoriul ce formează azi Regiunea nouă pagină în istoria patriei. La o­ Autonomă Maghiară au fost lărgite şi ceasta dată clasa muncitoare din ţara reutilate modern alte zeci de îuntre­­noastră exploatată pînă la sînge de prinderi. Spre­ exemplu, nu de mult către capitaliştii autohtoni în cîrdăşie s-a pus în funcţiune noua filatură de cu cei străini, — care strîngeau venituri pe lingă uzinele textile „Gh­eorghe Do­­mm­ense din truda proletariatului şi a ta“ din Sf. Gheorghe. In acest deceniu bogăţiilor ţării, — a înfăptuit sub condu­ a crescut şi numărul unităţilor miniere cerea Partidului Muncitoresc Român din regiune. Astfel s-au deschis mine­­actul revoluţionar al naţionalizării­­le de cărbuni din Borsec, cea de lignit Cucerirea întregii­ puteri politice de din Vîr­şag şi mina de caolină de la către clasa muncitoare în alianţă cu Harghita. ţărănimea muncitoare, sub conducerea Acestea şi alte­­multe rezultate au partidului său marxist-leninist, a făcut fost dobîndite prin munca comună a posibilă smulgerea din mîna burghe- oamenilor muncii romîni şi maghiari zi şi a principalelor întreprinderi în din regiune şi cu sprijinul întregii­dustriale, miniere, bancare, de asigu- muncitorimi din ţară, ţări şi de transport din ţara noastră. Odată cu dezvoltarea întreprinderi-Muncitorii din întreprinderile naţiona­­ler republicane s-a dezvoltat şi o­pu­­rizare de stat au scuturat pentru tot­ ternică industrie­­locală şi cooperatis­­deauna povara apăsătoare a exploată­­tă. In cadrul industriei locale şi al rii omului de către om, ^ cooperaţiei meşteşugăreşti s­au con­­dată instaurată proprietatea socia-­struit noi unităţi ca: fabrica de pîine listă asupra mijloacelor de producţie, din Tg. Mureş, cea de biscuiţi „Inter­­s-a lichidat cu anarhia în producţie, naţionala“, fabrica de tm­opile a­lb­- Şomajul a fost lichidat odată pentru for­ului din Tg. Mureş, întreprinderile totdeauna. El a rămas doar o tristă „Lázár Ödön“ din Tg. Mureş, care nu amintire a trecutului. Poporul munci­ de mult ,număra doar cîteva ateliere tot care înainte cu 10 ani nu avea răzleţe, înzestrate rudimentar, astăzi decît braţele de muncă, a devenit s­ă­ pot fi considerate­­ o mare uzină. Pro­­pun absolut al principalelor bogăţii clasele de bună calitate ale celor 12 ale ţării, secţii ale întreprinderii Lázár Ödön“ In istorie, un deren­d este o serioa- s-au făcut cunoscute nu numai la noi dă relativ scurtă. Istor­a celor 10 ani şi în ţările de democraţie populară, de­ la naţionalizare a doved­i din plin dar chiar şi in Franţa şi Anglia, unde nu numai sub aspicul producţiei dar se exportă covoare orientale şi covoa şi al spirituliîî grai.ar pred% că hanii-­re „Carpaţi“ cu motive­ naţionale. Ca­sa noastră clasă muncitoare este ca­­litatea produselor i­-au adus cinstea de pabilă să conducă întreprinderile, să a fi fruntaşă pe ţară în anul 1957. le valorifice posibilităţile, mai bine Unităţile industriei locale care pre­­decît burghezia, lucrează materia primă a solului şi Ca urmare a politicii partidului şi subsolului regiunii produc circa 400 a guvernului, de industrializare a­ţă- sortimente, care sunt apreciate şi cău­­rii, pe harta regiunii noastre au apă­ late de consumatori, rat întreprinderi noi, utilaje cu cele Producţia globală a industriei so­mai moderne instalaţii. Printre pri­­etaliste realizată în regiunea noastră unele­ întreprinderi de stat nou constru­ în 1957 faţă de 1955 a fost de 125 la ite în Tg- Mureş este şi fabrica de suta. Producţia globala pe regiune în mobile „Simo Géza“. Ea este cea m­a: trimestrul I al anului curent a fost mare şi mai modernă fabrică de acest realizată în proporţie de 108 la sută, gen din sud-estul Europei. La fiecare iar productivitatea muncii a fost de patru minute se executa aici o garni- 104,7 la sută, tură de mobilă populară. Mobila exe- Este îndeobşte cunoscut că ramura cutată la secţia comenzi speciale niva economică specifică acestei regiuni es­­lizează cu succes cu cea de pe pieţele de industria forestieră. In cei 10 ani internaţionale, industria forestieră s-a dezvoltat mult. La I.F.I.L. Reghin înainte de naţio­na a fost dotată cu ultimele cuceriri nalizare se producea doar cherestea la ale ştiinţei şi tehnicii privind prelucra­­cîteva gatere. In anii de după naţie­­rea lemnului. Alături de ea s-a dez­­nalizare iau fiinţă aici secţii noi, ne­­voltat simţitor şi industria alimentară, cunoscute înainte. Aici se produc azi care în 1957 a dat 28,4 la sută din pentru nevoi interne şi externe peste volumul total al producţiei industria­şi­ tipuri de ambarcaţiuni. 5 tipuri de le a regiunii. planoare. Chitarele de la I.F.I.L. R.- Oamenii muncii din Regiunea Au­ghin au ajuns pînă la Tokio, bărcile tonomă Maghiară s-au convins că sportive se vînd pe pieţele îndepărta- producţia socialistă este destinată a­­tei Australii, iar planoarele sportive sigurării satisfacerii nevoilor materia­de fabricaţie romînească brăzdează ce­le şi culturale mereu crescînde ale lui Chinei Populari. populaţiei. Dezvoltarea într-un ritm accelerat Mărturie acestui adevăr sunt sutele a industriei din regiunea noastră este de blocuri muncitoreşti şi case fami­­minunat ilustrată de crearea, cu aju­­liare nou construite cu ajutorul sta­tului frăţesc al ţărilor socialiste şi în­­tului, nenumăratele aşezăminte social­­deosebi cu sprijinul multilateral şi culturale. Sistemul de salarizare şi dezinteresat al Uniunii Sovietice, o normare a muncii îmbunătăţit confirm Termocentralei „Steaua roşie“ din Fin­­mă şi el grija permanentă ce o poartă tînere, a fabricii de lapte-praf „Mii- oamenilor muncii partidul şi guvernul resul“, din Remetea, sau a uzinei de nostru. Acest deceniu a­ confirmat în­­prelucrare­a viului din Joseni, că odată puterea creatoare a acestui Pe lingă cele 12 fabrici şi uzine de popor harnic, liber şi conştient de for­alteres republian nou construite, pe ța­sa. La întreţinerea culturilor Tractoristul loan Fülöp de­­la GAS-Reghin execută praşila II. la porumb cu ajutorul Tractorului UJ.OS. .27, £* cu un cultivator suspendat. PROLETARI DE TOATE TARILE, CM­ITI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID $­ AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE­ . ... ■ ANUL VII Nr. 606Miercuri, 11 iunie 1958 6 PAGINI - 20 BANI IN INTERIORUL ZIARULUI: — Retribuirea suplimentară a muncii — mijloc de Cointeresare a colectiviștilor, (pag. 2-a). — Un deceniu de la naționalizare. (pag. 3-a). — Revizionismul contemporan trebuie combătut pină la capăt, (pag. 5-a și a 6-a). Conferinţa de pace a Regiunii Autonome In zilnica-ţi activitate, Răspunde-mi: faci tot ce se poate Să aperi pacea, să-i fii scut ? Azi, bunăoară, ce-ai făcut ? Luptat ai pentru ea prin faptă ? reprezentant al membrilor sindicatelor tîrgumureşene: Demian Ioan, ţăran muncitor din comuna Deda, Kudelász Gyöngyi, reprezentanta corpului didac­tic din Miercurea-Ciuc, la fel ca şi Magoss Lajos, muncitor fruntaş în producţie la fabrica de mobilă „Simo Géza“, ca Erdő Mózes, din raionul Odorhei sau ca Menyhárt Bela din Breaza şi Csórja Erzsébet, profesoară din Covasna, au subliniat hotărîrea oamenilor muncii din uzinele, de pe o­goarele şi din instituţiile culturale ale regiunii de a lucra cu eforturi sporite pentru înflorirea necontenită a econo­miei noastre, a vieţii noastre spiritua­le. Din vorbele participanţilor a reieşit îndârjirea cu care oamenii privesc as­tăzi problema păcii, subliniind peri­colul pe care îl reprezintă jonglarea cercurilor războinice cu această pro­blemă. — „Satul de unde am venit — a spus Hajdu Maria, o femeie în etate, din Ocna de Jos (raionul Sîngeorgiu de Pădure) — este un punct mititel pe harta ţării. In acest sătuleţ noi ,­Dávid Gyula, locţiitorul episcopului reformat, „ oferim hotărîrea noastră dîrză, capacitatea noastră de muncă acelei cauze măreţe al cărui stindard se numeşte: pace“. Pentru luptă activa în vederea tri-­ umfului cauzei păcii s a pronunţat şi Frunze Katalin, văduvă de război, mamă a 10 copii, membră a gospodă­riei agricole colective din Ernei. In numele a 68 comitete de luptă pentru pace din circumscripţiile ora­şului Tg. Mureş, maistrul homar Ve­res Dezső a vorbit despre munca asi­duă în rîndurile cetăţenilor din cartie­rele oraşului, pentru răspîndirea ade­vărului despre situaţia internaţională, pentru antrenarea lor în mişcarea pentru apărarea păcii. Ciobanu Mihai, protopop ortodox din raionul Reghin, a vorbit despre însu­fleţirea cu care preoţimea propagă ne­cesitatea intensificării luptei pentru pace, condamnînd pe corbii însetaţi de veni două monumente ridicate în a­­mintirea celor căzuţi în cele două răz­boaie mondiale. Noi nu vrem însă ca în satul nostru să fie ridicat şi un al treilea asemenea monument!“. La aceste versuri de Horváth Imre, imprimate pe invitaţia la Conferinţa de pace a Regiunii Autonome Maghia­re, m-am gîndit tot timpul cît dura a­ceasta manifestaţie însufleţită a repre­zentanţilor celor mai largi straturi so­ciale care s-au întrunit duminică, 8 iunie 1958, în frumoasa sală de spec­tacole a Casei de cultură a sindicate­lor, din Tg. Mureş. Aceeaşi preocupare cotidiană faţă de problema vitală care este pacea, a reieşit de altfel, din tot ceea ce s-a întîmplat în această zi la Conferinţa regională de pace, însăşi cuvintele de deschidere ale scriitorului Sütő András, Laureat al premiului de stat, aduceau mai mult cu un poem înflăcărat al păcii ; însu­fleţirea care a dominat tot timpul, pre­zentarea într-un număr atît de mare la discuţii, toate acestea dovedesc maturitatea la care a ajuns la noi mişcarea pentru apărarea păcii. Şi în această atmosferă de însufle­ţire, pînă şi datele înşirate de scriito­rul Gagyi László, raportorul Conferin­ţei, păreau a fi versuri ale aceluiaşi mare poem, al cărui autor este însuşi poporul nostru întreg, care înscrie zi de zi, în paginile vieţii, fapte de felul acelora la cere face aluzie şi pod­ul, în versurile sus citate. — 13.000 membri aleşi „îi.i tînrlurTe. comitetelor de luptă pentru pace din Regiunea Autonomă Maghiară/ în cele 800 adunări populare care au. avut loc recent în toate colţurile regiunii — • reprezintă doar o cifră. Dar în dosul acestei cifre stau sute de mii de alţi­ apărători ai păcii, care fie că scot mi­nereuri din sinul pămîntului, fie că transformă în material de construcţii buştenii bogatelor noastre păduri; fie că dau ogoarelor o îngrijire deosebi­tă fie că lucrează la descoperiri ştiin­ţifice sau crează opere de artă, dau o cea, iar în cealaltă bomba atomică. Ürmösi Gyula, protopop unitarian din Sf. Gheorghe a subliniat bucuria şi fericirea cu care a întîmp­inat popu­laţia întregului raion hotărîrea Uniu­nii Sovietice cu privire la încetarea unilaterală a experienţelor cu arma nucleară, arătînd că omenirea aşteap­tă ca şi statele occidentale să urmeze acest exemplu măreţ. Bunăoară, Pascu Alexandru, de la — „In numele clerului reformat din Termocentrala din Fîntînele, Kiss Elek, Republica Populară Romînă— a spus (continuare în pag. 4­ a) contribuţie preţioasă la cauza atît de sfîntă oamenilor cu judecata sănătoa­să din întreaga lume. Despre această lupta nobilă au vor­bit participanţii la Conferinţa regiona­lă. Acelaşi protest a răsunat din glasul tuturora, cu privire la ma­finaţiunile cercurilor agresive;­­ aceleiaşi aprobări i s-a dat expresie, cind era vorba de iniţiativele de pace, de faptele încu­rajatoare ale forţelor păcii şi fericirii omenirii. Maghiare Apaiul Conferinţei de pace a Regiunii Popoarele lumii se pregătesc pentru o mare întîlnire. Intre 16 şi 22 iulie 1958 reprezentanţii mişcării pentru pace din întreaga lume, solii voinţei de pace a popoarelor se întrunesc la Stockholm în Congresul mondial al popoarelor pentru dezarmare şi­ co­existenţă paşnică. In inimile milioanelor de oameni ai muncii, indiferent în ce colţ al pămin­­tului ar trăi sau ce limbă ar vorbi, indiferent de culoarea pielei, arde fla­căra vie a dorinţei de pace, a dragos­tei de pace. Pacea este cea mai scum­pă comoară a noastră, chezăşia mun­cii, fericirii, planurilor, viitorului feri­cit al copiilor noştri. Oamenii vor să trăiască. Ei vor să vadă în locul norilor de forma ciupercii vestitoare de pus­tiire, nouraşii albi ai zilelor paşni­ce, doresc ca rachetele lansate în cos­mos să nu transporte arme ucigătoare ci călători paşnici, ca ploile să ude pămîntul nu cu veninul radioactiv ci cu ploaia binefăcătoare a viitoarelor recolte, ca sumele înghiţite de cursa înarmărilor să fie folosite pentru mun­ca creatoare, constructoare a vieţii cotidiene. Pericolul care ameninţă pacea de­termina sutele de­­milioane de oameni ai muncii să se împotrivească tot mai activ, cu mijloace tot mai eficace for­ţelor pustiirii. Blocurile militare impe­rialiste cu caracter agresiv, experien­ţele cu armele nucleare, cursa înar­mărilor, ameninţarea cu forţa în rela­ţiile dintre state creează temeri justi­ficate popoarelor lumii. Sutele de milioane de oameni simpli reclamă că între conducătorii statelor să se încheie asemenea tratate care înlătură pericolul, cer cu insistenţă convocarea imediată a Conferinţei la nivel înalt. Hotărîrea Uniunii Sovietice cu pri­vire la încetarea unilaterală a expe­rienţelor cu arma atomică şi cu hi­drogen, propunerea cu privire la în­cheierea unui pact de neagresiune în­tre ţările membre ale Tratatului Atlanticului de nord şi Tratatul de la Varşovia, făcută cu prilejul recentei Consfătuiri de la Moscova, şi celelal­te iniţiative de mare importanţă în ve­derea apărării păcii, salutate cu bucu­rie de toţi oamenii iubitori de pace, întăresc în inimile oamenilor speranţa în apărarea păcii. Reprezentanţii mişcării pentru pace Autonome Maghiare ai Regiunii Autonome Maghiare, în­truniţi cu cîteva zile înaintea Confe­rinţei Naţionale a mişcării pentru pa­ce, din R.P.R. spre a examina sarci­nile care stau în faţa lor în­ lupta pen­tru pace şi spre a da expresie voinţei lor de pace, adresează oamenilor mun­cii, tuturor oamenilor cu bune intenţii cinstiţi. Apelul ca prin munca lor zil­nică, sîrguincioasă, prin activitatea lor pentru întărirea patriei să subli­nieze hotărîrea lor de luptă pentru pace. Popoarele lumii au găsit limbajul comun, limbajul păcii. Sîntem­ încre­dinţaţi că eforturile comune ale sute­lor de milioane vor asigura condiţiile muncii paşnice constructive, ale vieţii demne de om, în întreaga lume. Do­rim ca popoarele lumii să lupte îm­preună, strins unite, pentru ca pe pă­­mînt să înceteze groaznicul pericol al războiului şi să se dezvolte din plin colaborarea paşnică dintre popoare. Apelînd la cele mai nobile senti­mente umane, la conştiinţa răspunde­rii pentru viitorul nostru, pentru soar­ta noastră şi a copiilor noştri, chemăm la luptă masele populare, pentru cau­za noastră comună, cauza păcii.

Next