Steaua Roşie, iunie 1958 (Anul 7, nr. 604-611)

1958-06-11 / nr. 606

PE ECRANELE TIRGU-MUREŞENE 2 ^1»sa Marea realizare a cinematografiei sovietice — „Zboară cocorii" — a­­cest patetic imn ce cintă pacea și oamenii, a fost distins de cei mai competenți judecători ai artei cine­matografice ce s-au fost întrlnit la festivalul internaţional al ,,filmului de la Cannes, cu „Marele premiu Părăsind sala „Progresul“, zguduit pînă la emoţie de puterea artistică a filmului, căutam să dau citeva răspunsuri la întrebările ce mă obse­dau. Marele premiu de la Cannes pen­tru cel mai bun film şi cea mai bună interpretare a a­­nului, l-a primit filmul sovietic „Zboară cocorii". Şi pentru ce?... cit de greu e răspunsul cînd te gîn­­deşti că rupînd o frintură dintr-un întreg, perfecţiunea nu mai este per­fecţiune. Chiar, pentru ce ? Oare pentru ideile realizatorilor acestui film? Oare pentru drama zguduitoa­re a tuturor fetelor ca Veronika şi a tinerilor ca Boris cărora urgia războiului fascist le-a astupat gura cu glod sau le-a oprit zborul spre viaţă şfichiuindu-le o aripă ? Oare pentru acel sărut de mină dat de ostaşul sovietic victorios, dar care şi-a aplecat totuşi fruntea în faţa femeii căreia războiul i a ră­pit pe cei mai apropiaţi oameni pe mama şi pe tata, pe cel cu care tre­buia să urmărească toată viaţa ple­carea şi venirea cocorilor, pe iubi­tul ei Borea? Sau pentru regie, pen­tru jocul actorilor ? cit de greu e răspunsul, dar iminent înalta pre­ţuire de la Cannes trebuia acordată căci întregul — filmul ,,Zboară co­corii" fiind poate cea mai măreaţă poezie închinată în ultima vreme păcii şi oamenilor — te posedează cu toate coordonatele sale. Aţi lua sarcina acum de a traduce prin scris acest film este ceva foarte greu, căci conţinutul acestei drame omenești, planurile ei de filmare nu pot fi tra­duse prin scris , „Zboară cocorii“ trebuind să fie văzut de toată lu­mea. ____ (P.) SPORT Servindu-şi marele număr de su­porteri cu una „caldă“ şi una „rece", echipa divizionară C. S. Tg. Mureş a reuşit într-un finiş dramatic să în­cheie, în sfîrşit, în favoarea sa şi a publicului, meciul de fotbal cu U.T.A. Arad, disputat duminică pe stadionul „23 August“ din localitate. In situația unui meci egal, tirgumu­­reşenii nu ar mai fi avut nici o şan­să de a evita ... retrogradarea. Dar, cind toată lumea se pregătea să pără­sească blazată terenul, şi anume în ultimul minut de joc, o urmărire aten­tă a balonului de către Mészáros II şi Varga are darul să învioreze publicul. Ultimul, cu toată intervenţia lui Co­­man care a scăpat pentru o clipă ba­lonul din braţe, marchează golul vic­toriei. Toată lumea a răsuflat uşurată, iar exclamaţia........bravo băieţi“ a cuprins la unison stadionul. Şi-acum, dilema. Vor reuşi oare bă­ieţii antrenaţi de Stroe şi Incze să re­cupereze la Bucureşti în meciul cu C.C.A. marile greşeli de acasă ? Deşi se joacă ultima carte să spe­răm că unsprezecele tîrgumureşan va ieşi învingător din această dilemă. Ş-acum­ despre meciul de duminică propriu zis. Tîrgumureşenii, mai rapizi şi mai tehnici, cu doi oameni — Mé­száros II la înaintare şi Vakarcs la apărare — ,n mare vervă de joc, au cîştigat pe merit. In minutul 3 Petschovski are o ma­re ocazie de a deschide scorul, dar de la 4 metri reia pasa lui Marin Marcel peste bară. In minutul 16 Ţîrlea pă­trunde în careu şi şutează puternic. Mingea întilneşte bara şi ricoşează în sus. Stroe se bîlbîie şi tot Ţîrlea reia cu capul. 1—0 pentru U.T.A. După 10 minute Nagy Feri execută o lovi­tură liberă de la cca. 35 metri, exact pe capul lui Varga care reia în gol. In minutul 40 Józsi marcă un gol de toată frumuseţea, reluînd din voie, la păianjen, o centrare de pe partea dreaptă. Textiliștii se repliază, forţînd egalarea. Dintr-o astfel de situație, în minutul 58 Stroe salvează două mingi grele. In minutul 59 Mészáros II ra­tează o mare ocazie de a mări scorul, din marginea careului de 5, trăgînd alături. In minutul 81 acelaşi Ţîrlea, cu concursul întregii înaintări aduce egalarea. Mai rămăseseră de jucat 9 minute. Mureşenii aruncă în luptă toate puterile şi ia un atac în trombă al înaintării, în minutul 89 Varga în­scrie golul victoriei. C.S. Tg.Mureş—U.T.A. Arad 3:2 (2:1) Aspect de la meci Revizionismul contemporan trebuie combătut plita la capăt Rezoluţia celei de-a doua sesiuni a Congresului al Vlll-lea pe întrega Chină a partidului nostru arată, în legătură cu Consfătuirile de la Mos­cova ale reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti, în lumina noii situaţii din mişcarea comunistă internaţională, că „în etapa actuală o sarcină mare şi importantă a miş­cării comuniste internaţionale este de a apăra cu hotărîre concepţiile care şi-au găsit expresie în Declaraţia Consfătuirii reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din tarile socialiste, de a apăra principiile fun­damentale ale marxism-leninismului, de a lupta împotriva revizionismului contemporan“. „Împreună cu partide­le frăţeşti din toate ţările, să­ lichi­dăm definitiv revizionismul contempo­ran din punct de vedere politic şi teo­retic, să apărăm marxism-leninismul, să apărăm unitatea mişcării comu­niste internaţionale pe baza ideologi­că a marxism-leninismului, iată da­toria sfîntă a partidului nostru faţă de clasa muncitoare internaţională“. In prezent a şi început lupta împotri­va revizionismului contemporan, în­truchipat în programul Uniunii Co­muniştilor din Iugoslavia. Dar aceasta este doar începutul. Pentru a lichida cu desăvîrşire revizionismul contem­poran, din punct de vedere politic şi teoretic, este necesar să se continue această luptă şi ea să fie dusă pînă la capăt. Această atitudine faţă de revizio­niştii iugoslavi nu este oare „exage­rată“? Nu va exercita ea oare o in­fluenţă negativă asupra mişcării co­muniste internaţionale şi asupra luptei pentru pace? Iată întrebări care cer un răspuns. S-ar putea ca unii să creadă că, chiar atunci cînd programul Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia este re­vizionist şi convenabil imperialismu­lui, ar fi totuşi mai bine să nu se sublinieze aceasta, pentru a nu îm­pinge grupul conducător al U.G.I.­in direcţia imperialismului. Faptul că programul Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia reprezintă revizionism contemporan şi că este în folosul * ARTICOL DE FOND APĂRUT IN ZIARUL „JENMINJIBAO“. DIN 4 IUNIE 1958 imperialismului, în special al celui american, nu este determinat cîtuşi de puţin de vreo critică, din orice parte ar veni ea, ci este determinat de însuşi programul Uniunii Co­muniştilor din Iugoslavia, program care există în mod obiectiv. Cînd gru­pul conducător al Uniunii Comuniş­tilor din Iugoslavia îşi elabora pro­iectul de program, nimeni nu-i denu­mise încă revizionişti contemporani şi nimeni nu afirma cu anticipaţie că ei vor prezenta un document care să constituie o culegere concentrată a ideilor revizionismului, un document în care să fie atacat în asemenea mod lagărul socialist şi apărat im­perialismul american. Dimpotrivă, chiar şi atunci cînd grupul conducă­tor al Uniunii Comuniştilor din Iu­goslavia a refuzat să participe la lu­crările Consfătuirii de la Moscova a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste şi s-a pronunţat deschis împotriva Declaraţiei adoptate la această Cons­fătuire, partidele comuniste şi mun­citoreşti din ţările socialiste au con­tinuat să menţină legături priete­neşti cu Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia şi nu s-au angajat în dis­cuţii cu ea. Toate acestea n-au îm­piedicat însă Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia să prezinte şi să aproba programul ei revizionist. Cînd a de­venit cu totul limpede că programul Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia contrazice principiile fundamentale ale marxismului, a nu spune că el reprezintă revizionism, la ce fel de rezultate ne puteam aştepta, decit la rezultate dăunătoare conştiinţei clasei muncitoare şi oamenilor muncii? Cînd programul Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, declaraţiile şi acţiunile grupului conducător al Uniunii Co­muniştilor din Iugoslavia au şi deve­nit un ajutor practic pentru imperia­lismul american, cînd însăşi presa im-­ perialistă americană nu mai ascunde că „în viitor, în cursul unei perioa­de îndelungate, interesele lui Tito vor coincide cu interesele noastre“ şi că „noi suntem­ parteneri într-o singură sarcină secretă“, a nu spune că ei se ploconesc în faţa imperialismului, aceasta nu poate decit să stîrnească zîmbetul sarcastic al dulles-ilor. In abordarea tuturor fenomenelor şi lucrurilor, principalul punct de ple­care al marxism-leninismului este tocmai cunoaşterea lor după esenţa lor adevărată. Noi nu socotim de cuviinţă ca programul Uniunii Comu­niştilor din Iugoslavia şi grupul ei conducător să fie prezentate într-o lu­mină mai defavorabilă decit sunt în realitate. Pe de altă parte însă, nu suntem­ nici obligaţi şi nici nu avem dreptul de ai înfăţişa într-o lumină mai favorabilă decit sunt în realitate. Pornind de la această concepţie, arti­colul de fond al ziarului „Jenminji­­bao“ din 5 mai şi rezoluţia celei de-a doua sesiuni a Congresului al Vlll­­lea al P. C. Chinez, au subliniat în repetate rînduri că, pe de o parte, rezoluţia Biroului Informativ al parti­delor comuniste şi muncitoreşti „ din noiembrie 1949 cu privire la Partidul Comunist din Iugoslavia, a fost gre­şită, că au existat lipsuri şi greşeli în metodele de critică adoptate de Biroul Informativ, în iunie 1­948 faţă de Partidul Comunist din Iugoslavia. Totuşi, începînd din 1954 Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, în frunte cu tova­răşul Hruşciov, a îndreptat aceste greşeli, a dat dovadă de iniţiativă, s-a străduit să îmbunătăţească rela­ţiile sale cu Iugoslavia şi a adoptat în acest scop o serie de măsuri. Aceasta a fost întrutotul necesar şi just. Pe de altă parte, critica greşe­lilor Partidului Comunist din Iugo­slavia cuprinsă în rezoluţia Biroului Informativ din 1948 a fost în fond justă şi necesară. Din păcate, în le­gătură cu această critică in fond justă şi necesară, au fost folosite me­­­tode care aveau lipsuri şi greşeli; din aceasta trebuie şi noi să tragem în­văţăminte. Totuşi, în ciuda necon-­ cordanţei dintre formă şi conţinut, marxist-leniniştii, pornind de la a­­devărata stare a lucrurilor, trebuie să adopte o atitudine diferenţiată faţă de ceea ce este just şi faţă de ceea ce este greşit şi să-şi concen­treze atenţia în primul rînd asupra conţinutului. Astăzi problema se pune în felul următor: după ce Partidul Comunist al Uniunii Sovietice şi ce­lelalte partide comuniste în cauză au şi întreprins acţiuni concrete şi au li­chidat toate lipsurile şi greşelile, gru­pul conducător al Uniunii Comuniş­tilor din Iugoslavia, incercînd să pro­fite de pe urma greşelilor din 1949 şi a greşelilor de metodă din 1948, respinge cu desăvîrşire tot ce a fost just în critica din 1948, iar în timp ce partidele comuniste din diferite ţări n-au mai amintit de mult de re­zoluţia din 1948, el a pornit la Con­gresul Uniunii Comuniştilor din Iu­goslavia atacuri deşănţate împotri­va acestei rezoluţii. De aceea nu pu­tem să nu recapitulăm din nou ceea ce s a spus într-adevâr în rezoluţia din 1948. Iată cum stau lucrurile: In această rezoluţie a fost criticată conducerea Partidului Comunsit din Iugoslavia pentru că „aplică... o linie nejustă care reprezintă o abandonare a mar­xism-leninismului“ pentru că „condu­cătorii Partidului Comunist din Iugo­slavia s-au situat pe o poziţie nedem­nă pentru comunişti, în virtutea căre­ia conducătorii iugoslavi au început să identifice politica externă a U.R.S.S. cu politica externă a puterilor impe­rialiste şi se comportă faţă de U.R.S.S. la fel ca şi faţă de statele burgheze“, că „conducătorii P.G.I. deviază de la poziţia clasei muncitoare şi se rup de teoria marxistă a claselor şi a luptei de clasă“ pentru că „conducerea P.C.L. revizuieşte învăţătura marxist-leninistă despre partid“. Corespund aceste ob­servaţii critice realităţii ? Oare nu a confirmat grupul conducător al Uniu­nii Comuniştilor din Iugoslavia prin practica sa din ultimii zece ani în şi mai mare măsură justeţea acestei re­zoluţii ? Se poate oare să-ţi dovedeşti dreptatea într-o asemenea problemă serioasă numai prin repetarea unei astfel de fraze: „Orice aşteptare, din oricare parte, că vom renunţa la pozi­ţiile noastre principiale, fie în proble­mele internaţionale, fie în cele interne nu constituie decît o pierdere de timp“. De aici reiese că folosirea rezo­luţiei adoptate de Biroul Informativ in 1948 ca temei pentru a ataca partidele comuniste din diferitele ţări, nu va ajuta revizioniştilor iugoslavi, că a­­ceasta nu va putea înlătura critica făcută la adresa grupului conducător al Uniunii Comuniştilor din Iugosla­via, ci, dimpotrivă nu poate decît să se întoarcă chiar împotriva conducăto­rilor Uniunii Comuniştilor din Iugo­slavia. Pînă în prezent, revizioniştii iugo­slavi nu au dat, şi nici nu pot da veun răspuns serios la critica ce le a fost adresată de către partidele co­muniste din diferite ţări. Una din ar­mele la care recurg acum în mod frec­­vent este calificarea acestei critici ca un „amestec în treburile interne“. A­­ceasta este desigur neserios din orice punct de vedere. Lupta marxist-leniniş­tilor împotriva unui curent ideologic revizionist antimarxist şi antileninist, nu este numai inevitabilă, dar consti­tuie chiar o îndatorire, de la care nu avem voie să ne sustragem: această luptă ideologică nu depinde de împre­jurarea dacă statul respectiv este mare sau mic dar nici de împrejurarea dacă puterea a fost cucerită sau nu. Chiar atunci cînd m­arxist-leniniştii nu sunt uniţi decit într-un singur cerc şi expuşi persecuţiilor din partea for­ţelor guvernante reacţionare, nimeni nu le poate răpi dreptul de a desfăşu­ra o asemenea luptă ideologică. O a­­semenea luptă ideologică nu are nici o legătură cu amestecul în treburile interne ale altor ţări prin violenţă sau comploturi, nu are de asemenea nici o legătura cu vreun şovinism al na­­­­ţiunii dominante, hegemonism ş.a.m.d. liste ridicol de a sustrage printr-o a­­semenea frazeologie atenţia de la principalele elemente litigioase, de a se îndeletnici cu sofistică şi cu născo­ciri calomnioase. Este şi mai ridicolă acuzaţia cu privire la un aşa-zis a­mestec în treburile interne, acuzaţie pe care a ridicat-o grupul conducător al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Nu este oare Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia aceea care prima a fle­­cărit atît de­ mult şi pe larg în progra­mul său despre treburile interne ale tuturor ţărilor socialiste (cele spuse fiind „obligatorii“ numai pentru sta Corespondenţii voluntari ne informează Colectivul S.M.T.-ului din Tg. Mu­reş acordă toată atenţia bunei reuşite a campaniei de recoltare a cerealelor. Pina în prezent aici s-au­ reparat 20 de batoze, 9 secerători-legători, 3 combine, 4 motoare electrice, 3 mo­toare stabile, etc., ne scrie corespon­dentul nostru Gheorghiţă Petru. In aceste munci s-au evidenţiat mecanoiii Bartha Anton, Creţu Gheor­­ghe şi alţii care au făcut reparaţii de bună calitate. Colectivul S.M.T.-ului este hotărît ca să termine complect, la timp, repararea maşinilor necesare pentru buna desfăşurare a recoltării cerealelor. Pentru obţinerea unei producţii a­gricole sporite, colectiviştii din co­muna Mădăraş, raionul Tg. Mureş, lucrează din plin la întreţinerea cul­turilor. Pînă în prezent ei au termi­nat sută la sută prima prăşită la po­rumb, cartofi şi alte culturi mari, în­­cepînd şi a doua prăşiţă la aceste culturi. Paralel cu executarea lucră­rilor de întreţinere a culturilor, co­lectiviştii şi ţăranii muncitori cu gos­podării individuale din această co­mună au început recoltarea fîneţelor, scrie corespondentul nostru Nemes Sándor. ★ Nici nu se svîntase bine pămîntul după atitea ploi şi membrii gospodă­riei agricole colective „Vasile Roaica ‘ din Peretea, raionul Reghin, au ieşit cu toţii la muncile de întreţinere a culturilor. Numai în cîteva zile colect­i­ştii de aici au terminat praşila I pe o su­prafaţă de 70 de hectare. Au mai ter­minat praşila la mazăre care nu pes­te mult va fi recoltată şi predată conform contractului încheiat cu s­a­tul. Colectiviştii de aici au mai re­coltat şi lucerna, trifoiul etc., şi au început cositul finului, ne scrie co­respondentul Olteanu Ioan. ★ Pe urmele materialelor publicate în ziarul „Steaua roşie“ nr. 597 din 10 mai, a fost publicat articolul „Con­tractele colective în curs de aplicare“, în care, printre altele a fost criticată conducerea T.A.P.L. din Tg. Mureş şi comitetul de întreprindere, pentru u­­nele deficienţe în ce priveşte înfăptui­rea sarcinilor prevăzute în contractul colectiv. In răspunsul lor, conducerea T.A.P.L. şi comitetul de întreprindere scriu că la 16 mai s-a ţinut o şedinţă extraor­dinară în cadrul căreia au fost discu­tate cele semnalate în articolul de mai sus, fiind criticată comisia cu proble­ma contractului colectiv, care nu a întocmit un grafic pentru urmărirea îndeplinirii angajamentelor luate în contractul colectiv cît şi locţiitorul preşedintelui comitetului de întreprin­dere care nu a sprijinit munca aces­tei comisii. Pe urmă s-au luat măsuri concrete în vederea realizării angajamentelor reciproce din contractul colectiv. Ast­fel, comisia cu problema contractului colectiv va urmări zilnic realizarea sarcinilor din contract; lunar se va ţine o şedinţă, în cadrul căreia se va analiza dacă s-au îndeplinit angaja­mentele la termenul prevăzut în con­tractul colectiv, se vor lua măsuri în vederea mobilizării tuturor forțelor pentru recuperarea rămînerii în urmă cu realizarea sarcinilor prevăzute în contractul colectiv. ★ La același articol, conducerea I.R.U.M. din Reghin ne răspunde ur­mătoarele : „Cele semnalate în ziarul „Steaua roșie“ sunt juste. Conducerea întreprin­derii a luat măsuri ca piesele ce se a­­duc la turnătorie să fie imediat sorta­­te și depozitate în ordine, lemnele de foc să fie stivuite. Echipa de trans­port intern, va răspunde de aranjarea materialelor sosite în ziua precedentă. La fel şi muncitorii de la magazia de materiale tehnice vor lucra zilnic cel puţin o oră şi la depozitul de laminat, la aranjarea materialelor de aici în aşa fel ca să nu se mai întimple ca materialele să fie aruncate în gră­mezi, nesortate etc., ci să fie depozi­­­­te conform cerinţelor. Referitor la articolul apărut în ziarul „Steaua roşie“ nr. 598 din 14 mai 1958, cu titlul „O canină... şi atitu­dinea lui Ferenczi“, conducerea­ Bazei de aprovizionare şi desfacere nr. 7 din Tg. Mureş, anunţă că cele semnalate în articolul de mai sus au fost cerce­tate și sunt juste. Pe linie administrativă, gestionarul Ferenczi Alexandru de la magazii de desfacere de la sectorul Stînceni a fost sancționat conform Regulamentu­lui de ordine interioară. ★ (Continuare în pag. 6-a) Pețeaua/osie­re

Next