Steaua Roşie, iunie 1958 (Anul 7, nr. 604-611)
1958-06-11 / nr. 606
In întreaga Germanie occidentală mari mitinguri împotriva înarmării atomice „Totul în jur fierbe şi clocoteşte“ Despre actuala situaţie din Germania occidentală ziarul „Neue Rheinzeitung“ scrie: „Totul în jur fierbe şi clocoteşte“. „Campania împotriva înarmării atomice devine o mişcare popul ară“. Zilele trecute în localităţile Niedershausen, Odesbach şi Biesenbach, din landul Hessen, s-au organizat primele referendumuri populare referitoare la înarmarea atomică a R.F.G. Rezultate.1 . DE LA 91 LA 91% DIN CEI INTEROGAŢ! S-AU PRONUNŢAT ÎMPOTRIVA ÎNARMĂRII ATOMICE! Autorităţile de la Bonn încearcă să interzică organizarea de referendumuri populare. In ciuda acestor încercări, s-a prevăzut organizarea de referendumuri populare la Hamburg şi Bremen, Frankfurt pe Main şi Offenbach, Darmstadt şi Braunschweig şi într-o serie de alte localităţi. La această mişcare participă 44 de cunoscuţi savanţi vest-germani, peste 150 de oameni de cultură de vază, peste 400 politicieni şi militanţi pe tărâm social, 250 de catolici cunoscuţi, 300 de activişti sindicali şi social-democraţi, care au ridicat un protest plin de mînie împotriva înarmării atomice a Bundeswehrului. Peste 40 milioane de muncitori organizaţi în sindicate au formulat cererea privitoare la organizarea unei greve generale. După cum a declarat la 7 iunie cunoscutul militant pe tărîm social şi luptător pentru pace vest-german Hageman, dacă tribunalul federal de la Karlsruhe va interzice sau va tărăgăna un referendum popular „pasul următor trebuie să fie greva generală“. Adversarii înarmării îşi unesc forţele BONN (Agerpres). In cursul zilelor de 7 şi 8 iunie s-au desfăşurat in întreaga Republică Federală mari mitinguri împotriva înarmării atomice. La mitingul de la STUTTGART peste 5.000 persoane au adoptat o rezoluţie în care se subliniază că populaţia oraşului va sprijini prin toate mijloacele lupta poporului german împotriva înarmării atomice. La DUISBURG sute de demonstranţi au parcurs străzile oraşului cu pancarte pe care erau înscrise lozinci ca: „NU VREM ARME ATOMICE!“, „LUPTAM ÎMPOTRIVA MORŢII ATOMICE!“ etc. Referindu-se la acţiunile împotriva înarmării atomice, care se ţin lanţ în întreaga Germanie occidentală, corespondentul din Bonn al ziarului englez „Tribune“ scrie: „OSTILITATEA POPULATIEI VEST-GERMANE FATA DE ÎNARMAREA ATOMICA ESTE EVIDENTA NICI CIND N-A EXISTAT IN GERMANIA UN ASEMENEA PUTERNIC CURENT DE OPINIE ÎMPOTRIVA UNOR PLANURI MILITARE ALE GUVERNULUI. GERMANII SUNT ÎNGROZIŢI DE CONSECINŢELE UNUI RĂZBOI ATOMIC ŞI EI AR FI FERICIŢI SA SE VADA INCLUŞI INTR-O ZONA LIPSITA DE ARMAMENT ATOMIC“. LONDRA: Luni au intrat în grevă 20.930 docheri Agenţia Reuter anunţă că peste 20.000 docheri londonezi au declarat luni dimineaţă grevă, paralizînd lucrul pe aproximativ 120 vase. Greva nu este sprijinită de conducerea sindicatelor britanice. AUTOMOBILE AERIENE Avionul „Albina“ și helicopterul „Ka-18“ sunt cunoscute sub denumirea de „vehicole aeriene". „Albina“ a fost construită la Kiev, sub îndrumarea inginerului O. Antonov. Dotat cu două motoare de cîte 260 CP fiecare, acest avion poate lua pe bordul său 6 persoane și o încărcătură de 150 kg și poate atinge o viteză de 250 km pe oră. Pentru decolare n-are nevoie decit de un teren de 70, pînă la 100 m lungime. „Albina“ poate fi condusă de automobiliști care urmează cursuri speciale de scurtă durată. Helicopterul a fost construit sub îndrumarea inginerului N. Kamov din Moscova. Acest „Ka—18“ poate realiza o viteză de 150 km pe oră şi se ridică la 3.000 m înălţime. Pe bordul său pot fi transportate 4 persoane. Poate parcurge 500 km fără escală. Helicopterul poate zbura în condiţiile unor vînturi puternice, noaptea, şi fără vizibilitate. In cazul avariei motorului, el aterizează fin, datorită autorotaţiei elicelor sale. CEA MAI PUTERNICA EXPLOZIE Cea mai puternică explozie în U.R.S.S., în scopuri industriale, a fost efectuată recent în Urali. In cîteva secunde, încărcătura de 3.100 tone a realizat un lucru gigantic, săpînd pentru rîul Kolonga un canal de derivaţie de o lungime de 1.150 m, de 100 m lăţime şi 25 m adîncime. Explozia a fost realizată în aşa manieră încă nu a mai fost necesar să se recurgă ulterior la lucrări de finisaj. UN STUDIU DESPRE LIMBA ŞI CULTURA MUCENIANA De mult timp savanţii au încercat să descifreze Inscripţiile creto-myceniene, descoperite de arheologi pe insula Creta. Cercetările întreprinse de specialiştii britanici au fost continuate de profesorul S. Lurie, mare specialist sovietic al filologiei clasice După ce a citit inscripţiile, el a tras concluzii care au îmbogăţit cu mult cunoştinţele in legătură cu această problemă. Acest material stă la baza studiului său „Limba şi cultura grecilor din Mycena". . III. FERASTRAIE PLUTITOARE In Uniunea Sovietică, unde construcţia centralelor hidroelectrice ia o amploare din ce în ce mai mare, barajele creează noi mări şi lacuri artificiale. Inginerii din Leningrad au pus la punct proiectul unei maşini pentru tăierea arborilor scufundaţi. După cum confirmă specialiştii, acest sistem este cel mai simplu, şi mai comod decît acela de a taia arborii înaintea slobozirii apei în lacurile artificiale. Această mașină combinată plutitoare va decupa trunchiurile cu ajutorul unor ferăstraie cu lanțuri coborîte în adîncime sub apă. Uzina metalurgică „G. I. Petrovsk“, fosta Uzină Briansk, din orașul Dnepropetrovsk, de la a cărei întemeiere se împlinesc anul acesta şaptezeci de ani, a făcut mari progrese tehnice. In comparaţie cu anul 1913 productivitatea pe cap de muncitor a crescut de 5,5 ori. In foto: Furnalele Uzinei, Revizionismul contemporan trebuie combătut pînă la capăt (Urmare din pag. 5-atele respective) apuicîndu-le o serie întreagă de etichete pline de răutate ? Dacă Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia consideră că „Iugoslavia nu are dreptul să se preocupe numai de ea“, atunci de ce alte ţări trebuie să se preocupe numai de ele ? De ce Iugoslavia atentează chiar şi la dreptul unor ţări socialiste relativ mici, vecine cu ea, ca de pildă, Albania şi Ungaria de a se preocupa numai de ele însele ? Curioasă logică ! Ea însăşi acţionează în spiritul proverbului chinez care spune că guvernanţii pot să aprindă chiar un incendiu, iar cetăţenii de rînd nu au dreptul să aprindă nici măcar lămpi. Primind o contralovitură, ea a luat de îndată o poziţie deplorabilă, spunind că, de, „nu există situaţie bazată pe egalitate în drepturi“ ... Ajunge, totul este limpede ! Revizioniştii iugoslavi mai deţin incă de o armă deplorabilă. Ei spunea de mult au aceste concepţii şi întreabă de ce abia acum sunt ţinta unei asemenea critici ? Concepţiile revizioniste ale grupului conducător al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia exista intr-adevăr de mult, şi tocmai aceasta a servit drept temei pentru adoptarea în anul 1948 a rezoluţiei Biroului Informativ. Pe atunci insă, concepţiile revizioniste ale grupului conducator al Uniunii comuniştilor din Iugoslavia nu erau încă sistematizate. Nici după reluarea relaţiilor dintre ţările socialiste şi Iugoslavia, grupul conducător al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia nu şi-a exprimat niciodată aceste concepţii intr-o formă atît de sistematizată ca acum. Incepînd din 1954 s pina la convocarea congresului a VH-lt. a Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, partidele comuniste din diferite ţări au purtat în repetate rinduri discuţii deschise sau închise ci grupul conducător al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Toţi ştiu că aceste discuţii au atins punctul la cuminant in anul 1956, după rebeliunea contrarevoluţionară din Ungaria Toate aceste discuţii nu au dus la ■ schimbare a poziţiilor grupului conducător al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, dar acest grup a dat glase repetate rînduri dorinţei sale de a se pune capăt acestor discuţii, exprimîndu-şi de asemenea dorinţa de a continua să menţină şi chiar de a întări relaţiile de prietenie cu ţările socialiste şi cu partidele comuniste din diferite ţări. In noiembrie 1957, deşi grupul conducător al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia nu a luat parte la lucrările Consfătuirii de la Moscova a partidelor comuniste din ţările socialiste, el a participat însă la lucrările Consfătuirii celor 64 partide comuniste şi a semnat Manifestul Păcii. Toate acestea au dat atunci partidelor comuniste din diferite ţări temei să nutrească anumite speranţe. Grupul conducător al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia a dat însă din nou dovadă de perfidie, plătind binele cu răul. El a rupt mod unilateral acordurile cu privire la lărgirea şi întărirea colaborării dintre Iugoslavia şi ţările socialiste, realizate în urma repetatelor tratative sovieto-iugoslave, care au avut loc în anii 1955, 1956, şi 1957. El a respins în mod unilateral poziţia principială, exprimată in Manifestul Păcii în privinţa situaţiei internaţionale, promovînd un program revizionist de la început pînă la sfîrşit, înainte de deschiderea congresului al VlI-lea al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, partidele comuniste din unele ţări au dat Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia staturi tovărăşeşti, propunîndu-i să elimine din proiectul de program analiza situaţiei internaţio ■ nale, care este în vădită contradicţie cu marxism-leninismul. Grupul condu ■ cător al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia n-a dat însă nici o atenţie esenţei acestor sfaturi. Mai mult decît atît. La Congres, el a pornit un atact concentrat împotriva Uniunii Sovietice, care a acordat Iugoslaviei un ajutor frăţesc generos, împotriva tuturor ţărilor socialiste şi partidelor comuniste din diferite ţări, căutînd în tei şi chip să fie pe placul imperialismu lui american — duşmanul de moarte al popoarelor din lumea întreagă - , şi exprimîndu-i mulţumire şi recunoş tinţă. Aşadar, abia după ce timp îndelungat partidele comuniste din diferite ţări au depus toate eforturile, dînd dovadă de maximum de bunăvoinţă, după ce toate aceste eforturi s-au încheiat cu un eşec, ele au început să dea acestui mic grup de trădători, care s-a acoperit de ruşine, riposta cuvenită. Grupul conducător al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia acuză acum pe alţii de lipsă de atitudine tovărăşească faţă de el, de nerespectarea promisiunilor făcute. Se naşte întrebarea : pe cine vrea el să prostească ? La drept vorbind, cine poate tolera o asemenea prostire ? Sarcina cea mai actuală a popoarelor din lumea întreagă este în prezent apărarea păcii. Lupta împotriva revizioniştilor iugoslavi constitue oare o piedică în apărarea păcii de către popoarele din diferite ţări? Un articol de fond, apărut în ziarul american „New York Times“ din 1 iunie, ne ajută să răspundem la această întrebare. In acest articol de fond se spune că : „în următoarele cîteva luni ar putea să survină evenimente neaşteptate care sunt greu de prevăzut în prezent şi aceste evenimente vor duce probabil, la o situaţie în care alte ţări, unde se află la putere partide comuniste, ar putea să ni se adreseze cu rugămintea de a le acorda ajutor Pentru noi ar fi de dorit să satisfacem aceasă rugăminte... Intr-adevăr, ştiri sosite în ultimile zile din Belgrad şi Moscova dau temei să se presupună că elasticitatea de care a dat dovadă America în trecut în ceea ce priveşte ajutorul acordat Iugoslaviei, a fost înţeleaptă din punctul de vedere al intereselor noastre“. Să asculte aceasta cei care nu văd clar primejdia revizionismului iugoslav! Statele Unite nutresc speranţa că exemplul Iugoslaviei va încuraja pe unii de t teapa lui Imre Nagy, care se ascund ■ în rîndurile partidelor comuniste din ţările socialiste, şi că, probabil, aceştia din urmă vor provoca „în viiloa■ rele cîteva luni“ „evenimente neaşteptate care sunt greu de prevăzut în prezent“, ceea ce va duce la cucerirea puterii de către ei, după care ei se vor adresa la fel ca și Iugoslavia. S.U.A. cu rugămintea de a li se acorda ajutor. c Deşi toate acestea nu sînt deocam- dată decît visuri ale imperialiştilor * 1 * 3 1 americani, se poate vedea totuşi care I este rolul revizionismului iugoslav în realizarea planurilor subversive ale im- sperialismului american şi ce importan-ţa are pentru cauza apărării păcii lup- ta împotriva revizionismului iugoslav. ( Totodată nu este greu sa vedem ca c ine este deosebirea dintre revizionismul iugoslav şi neutralisatul obişnuit, de- i obicei ţările neutre nu pot juca un rol subversiv, aşa cum le este necesar Statelor Unite, ci, dimpotrivă, adeseori ele însele sunt obiectul activităţii subversive a S.U.A. Lupta împotriva revizionismului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia urmăreşte nu numai să tragă o linie precisă de demarcaţie între marxism-leninism şi antimarxism-antileninism, să facă în aşa fel, ca toţi oamenii care luptă pentru socialism, să vadă limpede adevărata faţă a grupului conducător al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, ceea ce ar corespunde intereselor întăririi lagărului socialist şi a mişcării muncitoreşti internaţionale — nucleul cauzei păcii, ci şi ca toţi oamenii care luptă pentru pace să vadă limpede adevărata faţă a imperialismului, îndeosebi a imperialismului american, să vadă limpede în ce constă primejdia unui război, ceea ce va sluji, desigur, şi mai mult cauza păcii. Or, a trasa o linie de demarcaţie precisă, nu înseamnă cîtuşi de puţin a rupe relaţiile dintre ţări. Grupul conducător al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia se plînge că critica la adresa servilismului lor faţă de imperialismului american ar avea drept scop să-l silească să rupă relaţiile lor cu S.U.A. Aceasta înseamnă să încurci cu premeditare şi neruşinare două lucruri cu totul diferite. In felul acesta ei vor să intimideze oamenii, afirmînd că critica partidelor comuniste din ţările socialiste la adresa revizionismului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia este o repetare a istoriei din perioada anilor 1948—1954 o primejduire a relaţiilor diplomatice ale acestor ţări cu Iugoslavia. Aceasta nu este însă de natură să sperie lumea. , Istoria de după 1948 nu se va repeta. , Dacă vom vedea mai clar adevărata faţă a revizioniştilor iugoslavi, ne va fi relativ uşor să punem capăt subminării de către aceştia a lagărului socialist şi a mişcării muncitoreşti internaţionale. O revenire la situaţia existentă înainte de 1954 ar fi nejustă. Oricum ar fta lucrurile, oamenii muncii din Iugoslavia doresc să meargă pe calea socialismului, doresc să fie prieteni cu popoarele tuturor ţărilor socialiste. Dedată ce statele socialiste pot întreţine relaţii diplomatice cu ţări capitaliste, de ce nu ar putea întreţine asemenea relaţii cu Iugoslavia? Totuşi, dacă conducătorii Iugoslaviei nu doresc să stabilească relaţii frăţeşti cu ţările socialiste, atunci relaţiile dintre Iugoslavia şi ţările socialiste se vor reduce, ceea ce este absolut firesc la relaţii diplomatice obişnuite şi aceasta nu trebuie să-i mire nici pe ei, nici pe alţii. In programul Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia se subliniază în multe locuri că Iugoslavia luptă pentru pace. Deşi aceasta nu este suficient pentru a exprima caracterul marxist al acestui program, totuşi dacă Iugoslavia are dorinţa de a acţiona astfel, atunci sîntem convinşi că ţările socialiste vor continua în mod cert să colaboreze cu Iugoslavia în problema apărării păcii la fel cum pot colabora în această chestiune cu unele ţări capita- liste şi unele forţe politice burgheze. Luptînd împotriva oportuniştilor, Lenin dădea următorul citat din Marx: „Dacă trebuie să vă uniţi — scria Marx conducătorilor de partid — atunci încheiaţi acorduri pentru satisfacerea obiectivelor practice ale mişcării, dar nu îngăduiţi vreo tocmeală cu privire la principii, nu faceţi concesii teoretice“. Aceste indicaţii ale lui Marx şi Lenin sînt pentru noi o călăuză în acţiune. Noi socotim că împotriva revizionismului contemporan trebuie să luptăm pînă la capăt şi că în această chestiune nu poate fi loc pentru concesii. Totuşi ca şi înainte, atît Republica Populară Federativă Iugoslavia şi ţările socialiste, cît şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia şi partidele comuniste din diferite ţări pot „încheia acorduri“ şi în viitor. Cît priveşte problema dacă în cele din urmă pot fi „încheiate acorduri" şi ce fel de „acorduri“ anume, aceasta va depinde în primul rînd de poziţiile pe care se va situa în viitor grupul conducător al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Iiparul: INTREPRINDEREA POLIGRAFICA Ig. Mureş. Redacţia şi administraţia: Ig. Mureş, bir. Gheorgne şi instituţii, uorsa rvr. v. leieron: evw. tzTMTipografia: 264a Abonamentele , tacta oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din intreprinderi Comanda Nr. 3118,