Steaua Roşie, iulie 1958 (Anul 7, nr. 612-620)

1958-07-02 / nr. 612

DE PE OGOARELE PATRIEI In întreaga ţară lucrările de între­ţinere a culturilor sínt în toi. Şi la G.A.S. Oradea se execută praşila Il-a pe cele 000 ha. cu porumb ale gospo­dăriei. In foto : Tractoriştii fruntaşi Alexandru Kolmar şi Andrei Varadi lucrează la prăşitu! mecanic al porum­bului (praşila 11-a). Ei reuşesc să pră­şească 6—7 ha. peste norma zilnică şi să dea lucru de biină calitate. Comunicat privind şedinţa de activ a comitetelor regional şi orăşenesc de partid Comitetul de partid al Regiunii Au­tonome Maghiare. Comitetul orăşenesc al P.M.R. Tg. Mureş şi activul lor, au dezbătut în zilele de 27 şi 28 iu­nie hotăririle plenarei C.C. al P.M.R. din 9—13 iunie 1958. La şedinţă a participat tovarăşul Fazekas János, membru al Comitetului Central al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R. La şedinţa de activ tovarăşul Csu­por Lajos, prim secretar al Comitetu­lui regional de partid a prezentat ra­portul informativ al biroului comite­tului regional de partid întocmit în spiritul hotărîrilor plenarei C.C. Participanţii la şedinţa de activ au dezbătut felul în care organele şi organizaţiile de partid din regiunea noastră au luptat în spiritul hotărî­rilor celui de-ai II-lea Congres al par­tidului pentru sporirea rîndurilor pai­­tidului, pentru îmbunătăţirea necon­tenită a compoziţiei sociale a parti­dului, pentru întărirea organizatorică a partidului, pentru întărirea perma­nentă a unităţii şi disciplinei de par­tid, pentru ridicarea nivelului politic şi ideologic al membrilor şi candida­ţilor de partid, pentru lichidarea tu­turor influenţelor revizioniste şi ale ideologiei burgheze. Participanţii au dezbătut temeinic şi sarcinile legate de apărarea pro­prietăţii socialiste. Marele număr de participanţi şi-a exprimat în unanimitate acea hotări­­re sinceră de a lupta din toate pu­terile lor, cu dragoste faţă de cauza comunistă, cu devotame; t nezdrun­cinat pentru continua întărire a uni­tăţii de monolit partidului nostru, împotriva oricăror manifestări ale ideologiei burgheze şi în primul rînd ale revizionismului, pentru înfrînge­­rea tuturor tendinţelor de împăciuito­rism faţă de orice abatere de la li­nia şi hotăririle partidului. Participanţii la discuţii şi-au expri­mat cu sinceritate partinică mîndria de a fi membri unui partid ca Par­tidul Muncitoresc Romín care con­duce în mod glorios poporul munci­tor al patriei noastre pe drumul mar­­xism-leninismului, al socialismului. Participanţii la şedinţa de activ au asigurat Comitetul Central al pari i­­dului nostru scump că comuniştii re­giunii noastre vor strînge şi mai mult nodurile în jurul Comitetului Central şi folosind toată capacitatea lor crea­toare şi forţa lor vor lupta pentru realizarea fără întindere a hotărîrilor şedinţei plenare. Sectorul legumicol ăl G.A.G. „6 Martie“ comuna Şelimbăr cuprinde o suprafaţă de 13 ha. culturi de varză, roşii, ceapă, conopidă şi altele. In fo­to: In răsadniţa G.A.G. „6 Martie“ din comuna Şelimbăr, raionul Sibiu, regiunea Stalin, colectivistele Marga­reta Denghel, Elena Mening şi Henig Greii fac lucrări de întreţinere. Gospodării colective, fruntaşe la recoltări De cîteva zile, în unele raioane din regiunea noastră a început marea bă­­lie pentru strîngerea recoltei bega­­din acest ari la timp şi fără pier­iă la 26 iunie s-a secerat orzul "ramnă de pe 101 hectare. In ra­­,ul Sîngeorgiu de Pădure 51 ha, ,'g. Mureş >48 ha şi Reghin 2 ha. Gospodăriile agricole colective din raionul Tg. Mureş au strîns recolta de orz .de pe 48 lia. Colectiviştii ' din Foi de .pildă au secerat 8 ha cu orz, cei din Stejeriş 7 ha, Acăţari 5 ha, Dózsa Gheorghe 4 ha, Nicoleşti-Ciba 3 ha etc. Şi întovărăşiţii din Călu­­şer au secerat orzul de pe 1 ha. Recoltările au început şi în secto­rul individual. Ţăranii muncitori cu gospodării individuale din Oaia, de pildă, au secerat 5 ha cu orz.. La Acă­ţari. s-au secerat 3 ha, la Band 2 ha, Şardu Nirajului 2 ha, Ungheni I ha. In Iroi raioane s-a terminat ţiraşiia a doua In raioanele Cristnru. Se­cuiesc, St. Gheorghe şi Ţg. Secu­iesc s a executat praşila a doua pe întreaga suprafaţă. cultivată cu plante prăşitoarc. Este pe terminate praşila a doua şi în celelalte raioane. In ra­ionul Gheorghieni dc pildă s-a exe­cutat, pînă la 26 iunie, în proporţie de 98,8%, Sîngeorgiu de Pădure 97,7%, C-iuc 91,3%. In raionul Tg. Secuiesc, terminînd praşila a doua, ţăranii muncitori se străduiesc ca în scurt timp să termine I şi praşila a treia. 5 ani de rodnică activitate La î iulie s-au împlinit cinci ani de la înfiinţarea Retorului regional. PAi­­tru informarea mai -.mănunţită a citi­torilor, un redactor al ziarului nostru, a avut o convorbire cu tovarăşul Blum Iosif, directorul Ilefor-ului şi cu alţi salariaţi care presează serviciul aici, de la înfiinţare. — Cărui fapt se datoreşte înfiinţarea acestei întreprinderi ? — Este ştiut că înainte vreme erau linele secţii de prelucrare a lemnoase­lor pe lîngă întreprinderile raionale. Acestea nu erau dotate cu maşini, nu aveau tehnicieni şi cadre calificate, erau conduse slab din punct de vedere gospodăresc. Forurile superioare la nivel regional au găsit de cuviinţă să înfiinţeze o întreprindere regională care să coordoneze aceste secţii şi să fie dotată cu toate cele necesare pen­tru! atingerea scopului propus. • — Cu ce s-a ocupat întii întreprin­derea dv. ? 1 1 — La început am avut foarte mul­te greutăţi. Conducerea întreprinderii număra doar patru oameni. Inginerul Macavei Gheorghe, contabilul Mîndru Victor, dactilografa Nan Ghizela şi eu. Ne puneam mereu întrebarea cu ce să începem? Ştiam din practica secţiilor raionale că numai exploatarea fores­tieră nu va face întreprinderea să de­vină rentabilă. Am trecut deci, para­lel cu exploatarea lemnoaselor să le şi prelucrăm în bunuri de larg consum. La înfiinţare întreprinderea executa 3 faze : exploatare forestieri, indus­trializare şi prelucrarea în ateliere. Din cifrele care urmează se poate vedea că ponderea producţiei a trecut la atelie­re. 1953 1958 — exploatare forestieră 52% 20% — industrializare 33% 21% — producţie în ateliere 15% 59% In urma plenarei C.C. al P.M.R. din 19—20 august 1953 întreprinderea noastră a cunoscut o dezvoltare con­tinuă. Este suficient să spun că va­loarea .producţiei globale la ora actua­lă faţă de 1953 a crescut cu 370 la sută, iar bunurile de larg consum faţă de aceeaşi perioadă au crescut cu 662 la sută. In cadrul bunurilor de larg consum bunăoară, am început cu fa­bricarea de mobilă pentru bucătărie, (Continuare în pag. 4-a) Adunările de dări fie seu iun în unităţile agricole cooperatiste In aceste zile, în viaţa gospodăriilor a­­gricole colective, a întovărăşirilor are loc un eveniment deosebit de important: adunările generale pentru analizarea dărilor de seamă pe primele şase luni care s-au scurs din acest an. Făcînd bilanţul muncii pe o jumătate de an, colectiviştii, întovărăşiţii stabilesc totodată măsuri concrete menite să ducă la consolidarea unităţilor coope­ratiste din agricultură, la 'creşterea continuă a veniturilor. Majoritatea gospodăriilor agricole colective din regiunea noastră au ob­ţinut anul acesta realizări însemnate în creşterea puterii lor economice. Nu­mai în 5 luni fondul de bază indivizi­bil a crescut cu peste un milion lei. S-au obţinut unele realizări şi în creş­terea numărului de animale. La porci, de pildă, faţă de 15,4 capete cîte erau la sfîrşitul anului 1957 s-a ajuns la 16,6 capete raportat la 100 ha teren arabil. Numărul oilor la 100 ha teren'agricol de asemeni a crescut la 54,7 capele faţă de 48,5 capete cite erau la sfîrşi­tul anului trecut. Numai în 5 luni ale acestui an gospodăriile agricole colec­tive au repartizat avansuri băneşti membrilor în suma de 939.582 lei. Realizări frumoase au obţinut şi în­tovărăşirile. Multe, prin forţe proprii, şi-au sporit averea obştească, au or­ganizat munca în comun şi repartiza­rea produselor, după zile-muncă efec­tuate şi după terenul adus în întovără­şire. Tot mai mulţi ţărani muncitori, pe zi ce trece, se conving de superioritatea sectorului socialist din agricultură, păşind, pe baza liberului consimţă­­mînt în gospodăriile colective şi înto­vărăşiri. Peste 35.000 familii de ţărani mun­citori din regiunea noastră cu aproa­pe 82.000 ha pămînt fac astăzi parle din cele 493 unităţi cooperatis­te din agricultură. In luna iunie, în comuna Turia, raion. 1 Tg. Secuiesc 261 familii de ţărani muncitori cu 394 ha pămînt s-au unit în 3 întovărăşiri. Dar cu toate acestea, rezultatele ob­ţinute în acest an nu ne pot mulţumi. Există numeroase gospodării colective care n-au repartizat încă avansuri în bani membrilor, nu şi-au mărit averea obştească, iar în ceea ce priveşte creşte­rea numărului de animale s-a făcut prea puţin. Multe întovărăşiri agricole n-au fond de bază şi n-au organizat execu­tarea muncilor în comun. Tocmai de aceea adunările de dări de seamă pot şi trebuie să constituie un minunat prilej pentru consolidarea şi dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii în regiunea noastră. In acest sens cade în sarcina orga­nelor şi organizaţiilor de partid să pregătească temeinic aceste adunări, să antreneze pe toţi colectiviştii, pe toţi întovărăşiţii la dezbaterea proble­melor legate de întărirea unităţilor lor. Pentru buna desfăşurare a adunărilor generale, o condiţie principală este ca darea de seamă să facă o temeinică analiză economico-organizatorică şi politică a activităţii in această privin-i ţă. De aceea, este de datoria comite­telor raionale de pariid, a comitetelor executive ale sfaturilor populare de a trimite in unităţile agricole coopera­tiste activişti şi tehnicieni din cei mai bine pregătiţi, care, pe baza unui stu­diu amănunţit, să ajute la întocmirea dării de seamă şi a plenului de mă­suri. Darea de seamă să cuprindă le­iül cum au tost aplicate prevederile statutului, cum a fost planificată si or­ganizată munca, să se arate ce s-a făcut pentru sporirea producţiei şi dez­voltarea multilaterală a unităţii res­pective, ce s-a făcut pentru mărirea fondului indivizibil, cum s-au folosit veniturile realizate etc. Chezăşia creşterii veniturilor colec­tiviştilor este dezvoltarea multilaterală a producţiei, creşterea avutului ob­ştesc. In această privinţă atît darea de seamă cît şi discuţiile vor trebui să dezbată pe larg felul cum se aplică în viaţă hotăririle consfătuirii dc Ia Con­stanţa. Potrivit condiţiilor specifice şi a experienţei de pînă acum, peste tot, colectiviştii să hotărască înfiinţarea de ferme pentru creşterea vacilor, oilor, porcilor, păsărilor etc. Acum, în oreaj­­ma recoltatului, mai mult ca ori cînd, este un minunat prilej pentru a se a­­duce hotărîri concrete în vederea re­partizării la fondul de bază şi o parte din recoltă. Important este ca adună-’ rile generale să analizeze felul cutii participă colectiviştii la muncă. Este de datoria organizaţiilor de partid de a combate orice încercare Je încălcare a democraţiei interne. A- dunarea generală să fie astfel condu­să îneît să dea posibilitate colectiviş­tilor să-şi spună deschis cuvîntul, să arate pe faţă lipsurile existente. Dezbătînd problemele privind întă­rirea organizatorică şi economică, con-’ solidarea şi apărarea proprietăţii ob­şteşti, adunările generale să hotărască măsuri concrete pentru intensificarea muncii de lămurire în vederea sporirii numărului de membri. In întovărăşiri problema de’ bază constituie îriunca în comun şi mărirea averii obşteşti. Pentru întreprinderile' şi instituţiile ce patronează unităţi agricole coopera­tiste pregătirea dărilor de seamă tre­buie să constituie o preocupare de sea-i mă. Ele sínt datoare să trimită în a* ceste unităţi contabili pricepuţi care să sprijine efectiv comisiile de revizie şi consiliile de conducere în întocmirea dării de seamă contabile. Adunările de dări de seamă pot şi trebuie să ducă la continua corisoli-’ dare şi dezvoltare a unităţilor agricoî le cooperatiste, la intensificarea ritmu­lui de transformare socialistă a agri­culturii în regiunea noastră. Să mun­cim în aşa fel îneît toate unităţile a­­gricole cooperatiste din regiunea noas­tră să constituie exemple de urmat pentru toţi ţăranii muncitori, tradu­­<rînd astfel în viaţă hotăririle constă-! tuîrij de la Constanţa., PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VÁ ! In iară I n ® s ■ ® ANUL VII Nr. 612 Miercuri, 2 iulie 1958 6 PAGINI - 20 BANI

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék