Steaua Roşie, iulie 1958 (Anul 7, nr. 612-620)
1958-07-02 / nr. 612
5 ani de rodnică activitate (Urmare din pag. l a) tip Ilefor, apoi mobilă vopsită tip „Mureşeni“ şi cea din fotografie tip In cel de al cincilea an, producţia de mobilă, faţă de anul înfiinţării a crescut cu 1.849 la sută, iar numărul mediu scriptic al muncitorilor cu 251 la sută. De la început a fost rentabilă întreprinderea ? — Nu. Dezvoltarea producţiei de bază din anii 1953—1954 a fost cu pierderi planificate. Abia de la începutul anului 1955 întreprinderea noastră lucrează cu beneficii. Rentabilitatea întreprinderii se prezintă în felul următor: în 1954 era de minus 8,34 la sută, ea continuă însă să crească treptat, atingînd la 31 decembrie 1957 un plus de 18,2 la sută, ceea ce înseamnă un beneficiu de 9.477.000 lei. Ca urmare a rentabilităţii pe de o parte, au putut să se mărească treptat şi mijloacele de bază care în comparaţie cu 1953 au crescut cu 825 la sută. Pe de altă parte mijloacele de bază au crescut şi prin aceea că noi am modernizat, pe baza unor mici mecanizări, vechile maşini, cumpărînd şi altele noi. Cota de 25 la sută destinată investiţiilor a crescut în prezent cu 1.200,6 la sută faţă de 1953. Micile mecanizări au adus un beneficiu de peste 1.800.000 lei. Vreau să menţionez că întreprinderea a primit prea puţin din fondul centralizat. Pentru a ajunge aici, trebuie să spunem că întreprinderea s-a gospodărit din propriile sale fonduri. Dacă în primii doi ani nu am putut să facem nimic pentru fondul întreprinderii, în 1956 am realizat 321.000 lei, în 1957 — 1.926.000 lei, iar în primul trimestru al acestui an am realizat 200.000 lei. In doi ani şi trei luni fondul întreprinderii a ajuns la 2.347.000 lei. — Ce anume aţi făcut din fondul întreprinderii ? — Avem în construcţie un bloc muncitoresc cu trei etaje şi 22 apartamente moderne. Premiile pentru muncitori depăşesc 600.000 lei, iar pentru producerea de materiale necesare echipelor culturale şi sportive s-au cheltuit deja peste 300.000 lei ; au fost prevăzute 50.000 lei pentru excursii şi schimburi de experienţă. Recent un număr de 5 persoane din cadrul întreprinderii au fost trimişi, pe spesele întreprinderii, în schimb de experienţă, în R. P. Ungară şi R. Cehoslovacă. Pentru muncitorii care au plecat la odihnă s-au cheltuit 23.000 lei. In afară de acestea am construit o cabană la week-end dotată cu 6 bărci, aparat de radio, magnetofon, şah, bibliotecă etc., care se ridică la 68.000 lei. S-ar putea înşira încă multe din realizările destinate deservirii salariaţilor întreprinderii noastre. •— Ce secţii noi au luat fiinţă ? — In cadrul vechilor secţii s-au în- fiinţat noi secţii. De exemplu, la Mureşeni avem fabrica de mobilă şi furnir, la Tg. Mureş fabrica de mobilă, butoaie şi atelierul mecanic. V-aş putea înşira asemenea exemple din toate raioanele regiunii noastre. — Cum staţi cu inovaţiile ? — In aceşti ani au fost predate cabinetului tehnic peste 70 de inovaţii din care 69 au fost acceptate. Ele au adus întreprinderii o economie care depăşeşte un milion lei. Recompensele plătite pentru inovatori au depăşit şi ele 25.000 lei. Printre inovatori putem aminti pe tovarăşul Nagy Adalbert, Sztalka Károly din Tg. Mureş, Hanár Ludovic — Reghin, Balogh Lajos din Miercurea Ciuc şi alţii. — Ce mijloace de transport aveaţi la înfiinţare şi ce maşini noi aveţi în prezent? ! i , i ! I ;«»! — Nimic. De altfel v-am mai spus că întreprinderea la înfiinţare era foarte săracă. Astăzi însă, pentru transportul lemnelor de la pădure la rampele G.F.F. şi alte transporturi, avem 65 cai, 5 tractoare R. D., 18 camioane, 7 turisme, de asemenea şi un autobus cu 40 de locuri care transportă muncitorii la fabrica din Mureşeni. In afară de acestea, vă rog să notaţi, că avem şi o maşină de fabricat parchet, o maşină de derulat buşteni, o presă hidraulică. Cu maşinile noastre şi cu oamenii noştri pricepuţi şi harnici fabricăm azi şi panel pentru care în trecut eram debitori la alte întreprinderi. Azi, panelul fabricat de noi are mare căutare. — Ce fel de masă lemnoasă se prelucrează în cadrul Vefor-ului ? — Specificul întreprinderii este de aşa natură că el trebuie să prelucreze acea parte lemnoasă care e degradată şi nu mai poate fi folosită de către I.F.E.T.-uri. Totuşi, produsele executate de colectivul nostru de muncă sunt apreciate de cumpărători. Ileforul valorifică cea mai neînsemnată bucăţică de lemn. Nimic nu se mai aruncă. Din cele relatate nu este greu de înţeles că această întreprindere a trecut peste perioada anilor grei. Per- spectivele i-au fost create. Nu încape îndoială că şi de acum înainte, ani de an ea va deveni mai rentabilă, va da oamenilor muncii de la oraşe şi sate produse,de larg consum mai bune, mai ieftine şi mai frumoase. ATENŢIUNE! Cei care şi-au făcut studiile la Şcoala medie tehnică de mecanică din Tg.-Mureş, fără a fi dat EXAMEN DE MATURITATE se pot prezenta pentru acest examen, între 1 — 15 septembrie. Informaţii detailate se pot obţine la: Centrul şcolar profesional şi tehnic de maiştri al întreprinderii „Encsel Mauriciu“ Tg.-Mureş str. Dózsa György nr. 13 Telefon 33-80 GOSPODARI Dl!! SECTOARELE SOCIALIST SI indiVIDUAL! Încheiaţi contracte cu unităţile D. C. A. şi cu delegaţii ei la sate, pentru predarea a cu mai multă lină. Astfel veţi obţine: preţuri avantajoase şi pentru lina predatăeste cotă, mărfuri piin comertul de intîmpinare. Prin cooperativele meşteşugăreşti 102 inovaţii cu toate că unităţile de tinichigerie, instalaţii de apă-gaz şi lumini, reparaţii auto, maşini de scris etc., ale cooperativei meşteşugăreşti „Metalul“ din Tg. Mureş sînt răspîndite în raza oraşului, unitatea de muncă şi coordonarea producţiei se desfăşoară în condiţiuni bune. Muncitorii acestei cooperative au răspuns cu multă însufleţire chemării lansate de U.R.G.M. la începutul acestui an în acţiunea de stimulare a mişcării de inovaţii. Faţă de 21 inovaţii în 1956 şi 39 îrn 1957, de la începutul acestui an pînă la 23 iunie s-au depus la serviciul tehnic al cooperativei, 102 inovaţii. Dintre acestea 57 sînt aplicate, 38 în studiu şi numai 7 respinse. 92.565 lei reprezintă economia realizată prin aplicarea acestor ino-vaţii, iar 19.767 lei reprezintă recompensa inovatorilor. Pentru conştiinciozitatea depusă în muncă, precum şi pentru cele 18 inovaţii ale sale, aplicate anul acesta, pe pieptul strungarului Baranyai Albert de la atelierul nr. 2 reparaţii, strălucesc „Medalia Muncii“ şi insigna de „Fruntaş în cooperaţia meşteşugărească“.Szombaty Jenő lucrează la unitatea nr. 5 auto a acestei cooperative. Este unul dintre cei mai vechi maiştri de la această unitate. Participă cu regularitate la toate consfătuirile şi convorbirile de producţie decadale al cooperativei. Nu rareori maistrului Szombaty, controlul presiunii chiuloaselor la motoarele „Gsepel“ îi răpeau cîte 2 ore din timpul de lucru. După un studiu mai amănunţit, pentru reducerea acestei faze de lucru, Szombaty a proiectat un aparat de controlat presiunea la chiuloase. Inovaţia sa a fost aprobată de serviciul tehnic şi pusă în aplicare. Cu ajutorul acestui aparat controlul se efectuează în 5 minute. Martie. Árpád lucrează tot la acea îstă unitate. Montarea segmenţilor pe pistoane pentru introducerea lor în cilindrul motoarelor se făcea, cu cîteva luni în urmă, cu ajutorul unui colier. Acest fel de montare îi răpea ore întregi din timpul de lucru. In prezent, noul dispozitiv de montare, inventat de el, execută operaţiunea de fixare a segmenţilor pe pistoane la orice dimensiuni într-un timp scurt. Aceste inovaţii au adus peste 20.000 lei economie anuală. De altfel, muncitorii de aici au economisit în primul semestru al acestui an şi 550 kg material feros. Uifăleanu Petre, Junger Tibor, Néma Gheorghe, Waxmann Izsák, Kecskés Kálmán sunt numele altor inovatori cu care se mândresc muncitorii acestei cooperative. Anul acesta şi mai mult La secţia confecţii lenjerie bărbătească, întrecerea socialistă între brigada I fete şi brigada II băieţi continuă cu acelaşi avînt ca şi în luna trecută. Acum 5 ani, cînd a intrat pentru prima oară pe poarta cooperativei „Textila-Mureş“, Heitmann Piroska dorea să se califice cît mai repede. După cîteva luni, printre noile muncitoare calificate ale secţiei confecţii se numără şi Piroska. An de an ea s-a perfecţionat tot mai mult în arta cusutului. Astăzi ea a devenit specialistă în confecţionarea manşetelor la cămăşile bărbăteşti. Alături de uternistele Gergely Ana, Novák Katalin, Nădrăgea Floarea, Benedek Ana, Kiss Margit şi altele din brigada I, Gzirjek Alexandru, Bohmer Alexandru, Păcurar Sabin, Dobriţă Ilie, Bota Dionisie şi alţii din brigada II, dau în fiecare lună 170—180 cămăşi bărbăteşti peste plan. Buna organizare a muncii a făcut posibil ca în primele cinci luni ale acestui an producţia globală să fie cu 3.400.000 lei, cea de marfă cu 4.700.000 lei, iar prestaţiile de serviciu cu 186.000 lei mai mari decit în aceeaşi perioadă a anului trecut. cămăşi. Utemist Heitmann Piroska, de la secţia confecţii de la „Textila Mureş“ din Tg. Mureş lucrează la lenjerie bărbătească faza manşete pentru