Steaua Roşie, august 1958 (Anul 7, nr. 621-629)

1958-08-02 / nr. 621

Din experienţa întovărăşirilor fruntaşe 440.000 Iei fond de bază Intr-un loc pitoresc de pe valea pi­nului Ugra, unde bradul, scăpînd de asociaţia foioaselor, a pus stăpînire pe munţi, unde doar salcia se încume­ta sa crească, dar şi ea numai însoţind cursul pîraielor înspumate, întovără­­şiţii din Lunca de Sus — raionul Ciuc — şi-au ales sediul întovărăşirii lor zootehnice. Acolo la o altitudine de 900 m, unde privirea omului cuprinde frumoasa vale a Ghimeşului locuită de c­angăi, întovărăşiţii au început să-şi ridice primele construcţii, să planteze pomi. ...In anotimpul cel mai frumos al anului 1955 cînd natura se trezeşte la viaţă, cind pe coastele munţilor încep să răsune clopotele, tălăngile purtate de oi şi vacile ieşite la păşunat, 9 fami­lii din Lunca de Sus, de pe valea pî­­rîului Ugra, au format o întovărăşire zootehnică, prima de pe această vale, căruia i-au dat numele înflăcăratului luptător pentru libertate „Petőfi Sán­dor“. Fiind o întovărăşire cu caracter zoo­tehnic, trebuia neapărat acordată o a­­tenţie deosebită creşterii animalelor. Posibilităţile lor ca de altfel ale orică­ror unităţi începătoare erau minime. Atunci ei au recurs la ajutorul statu­lui. Cu banii împrumutaţi prin Banca a­­gricolă, întovărăşiţii şi-au cumpărat 8 vaci şi 10 oi care au constituit prima lor proprietate obştească. In anul următor întovărăşiţii şi-au dat seama că fără adăposturi cores­punzătoare nu pot fi crescute anima­lele. Aşa că în anul 1956 din venituri­le realizate de pe urma animalelor pro­prietate obştească şi a resurselor lo­cale au construit un grajd modern cu o capacitate­ de peste 50 capete anima­le. O vorbă bătrînească spune că omul tot nemulţumit este şi de ce are, de a­­ceea vrea mai mult. Aşa şi cu întovă­­răşiţii din Lunca. Cît ce le-a fost gata grajdul, hai să introducă şi lumina e­­lectrică. Poate că alţii în locul lor nici nu ar fi visat asemenea lucru. Sursa de curent se află la vreo 8—10 krr de sediul întovărăşirii. Dar la 500 m de grajd se află o moară, a cărei roată e pusă în funcţiune chiar de apa pinu­lui Ugra. Au dus ei un dinam, au fă­cut instalaţia şi iată-i pe întovărăşiţi şi cu lumină electrică. Ba mai mult şi-au introdus şi apa în grajd. Ţăranii cu gospodării individuale urmăreau cu atenţie rezultatele obţi­nute de întovărăşiţi. Ei au văzut că membrii primesc porumb, că vitele în­­tovărăşiţilor aveau im­plin belşug şi că numărul vacilor ca şi al oilor creş­te de­ la an la an. Se vede că-i bine în întovărăşire — spuneau oameni­. Ba de la o vreme a­veau aceeaşi părere şi femeile. Să pri­meşti 15 lei şi 3 kg porumb după fie­care zi-muncă efectuată e ceva — spu­neau cei de pe valea pîrîului Ugra. Pe lingă aceasta în fiecare an înto­vărăşiţii au restituit sume importante din banii împrumutaţi Băncii agricole. Toate acestea erau cunoscute de ţă­ranii din sat. întovărăşiţii vorbeau ţă­ranilor despre cîştigurile lor, aşa că în primăvara aceasta au fost primiţi alţi 13 membri în întovărăşire. Nu peste multă vreme adunarea ge­nerală va discuta primirea altor 13 fa­milii printre care se numără şi Baczo­­ni Coloman, Bodor János, Tímár Fü­­löp, etc. In primăvară, întovărăşiţii din Lun­ca au avut o adunare generală, mai deosebită decît celelalte. Atunci au discutat pe larg documentele Consfă­tuirii de la Constanţa. Dar nu s-au mulţumit numai cu discuţii, ci au adus şi hotărîri cum ar fi plantarea a cel puţin 200 pomi fructiferi, creşterea porcilor, mărirea producţiei de lapte, folosirea în hrana animalelor a nutre­ţului însilozat şi altele. N-au trecut decît cîteva luni de a­­tunci şi hotărîrile luate sînt puse în practică. întovărăşiţii, în scurt timp au reuşit să aibe în proprietate obştească 135 oi, 18 vaci cu lapte, 2 boi, 13 tineret bovin, 12 purcei. Au fost plantaţi pes­te 200 pomi, iar în terenul arabil se cultivă orz, ovăz, trifoi, etc. Toate aces­tea se ridică la suma de 440.000 lei, care constituie fondul de bază al înto­­vărăşiţilor. E cam mult — vor spune unii. Dar cum au muncit ? — vor întreba alţii. Şi pentru a-i satisface şi pe unii şi pe alţii, iată pe scurt cum muncesc cei din Lunca. • — Adunarea generală a întovărăşi­­ţilor încă din anul 1955 a hotărît să aplice H.C.M. 141 atît la muncile în cîmp cît şi la îngrijitul animalelor. Oamenii au înţeles că lucrînd astfel este în folosul lor, al întovărăşirii. Acum este în tot cositul fînului. în­treaga fîneaţă pe care o posedă înto­vărăşiţii e împărţită pentru a fi cosită de întovărăşiţi, iar pe baza H.C.M. 141 li se socotesc zile-muncă, a căror evidenţă este ţinută de secretarul în­tovărăşirii. Sistemul de lucru adoptat de cei din Lunca, se apropie oarecum de fe­lul de a munci într-o gospodărie co­lectivă. Aşa muncesc întovărăşiţii cele 346 ha fineţe, păşuni şi teren arabil. In aceste zile de vară este deosebit de plă­cut să vezi răspîndiţi pe coastele mun­ţilor, bărbaţi, femei, şi copii, îmbră­caţi în straie albe specific portului ro­­m­înesc şi împrumutat de ceangăi, cum cosesc, adună şi transportă finul la vale. Chiotele flăcăilor, rîsetul şi veselia ca şi sunetul tălăngilor purtate de oi­­şi vaci completează decorul minunat al naturii, te face să-ţi pară rău că nu poţi să stai, să munceşti pe aceste me­leaguri frumoase. R. CIMPEANU Fruntaşi la predarea cotelor de carne Ţăranii muncitori din raionul Re­ghin, îndrumaţi de organizaţiile de partid, se achită cu cinste de îndato­ririle faţă de stat. Ştiind că predarea cotelor de carne este o îndatorire pa­triotică, mulţi ţărani muncitori au pre­dat întreaga cantitate de carne dato­rată pe acest an. Fruntaşi în această direcţie sunt ţăranii muncitori din co­muna Suseni, care au predat 95,8 la sută din cantitatea de carne pe acest an, iar la carnea de porc 96,9 la sută. La Ibăneşti Pădure de asemeni carnea de porc a fost predată în proporţie de 95 la sută, iar total carne 93 la sută. Pe raion planul anual de colectare la carne a fost realizat în proporţie de 74 la sută. Rezultatele mai slabe s-au obţinut în comunele Lunca şi Frun­­zeni, unde planul anual a fost realizat în proporţie de 60 la suta. La Santana după 8 ani Creşterea animalelor In raionul Sîngeorgiu de Pădure In raionul Sîngeorgiu de Pădure creşterea animalelor ocupă un loc de frunte. Ca şi în alte sectoare şi în sectorul zootehnic războiul a adus mari pagube, care, pentru a fi refăcu­te au trebuit să treacă mulţi ani. Da­torită sprijinului acordat de regimul democrat-popular în ultimii ani a cres­cut numărul de animale, s-a îmbună­tăţit şi calitatea lor şi a crescut pro­ducţia. Faţă de anul 1948 numărul anima­lelor pe cuprinsul raionului Sîngeorgiu de Pădure a crescut cu 106 la sută la bovine, cu 128,7 la sută la ovine, cu 296,8­­la sută la porcine şi cu 120,2 la sută la păsări. Cu toate că se observă o oarecare creştere a numărului de animale, to­tuşi faţă de numărul mediu de anima­le stabilit a se deţine în regiunea noa­stră la 100 ha, rezultatele de mai sus sunt nesatisfăcătoare. Nu în toate co­munele se acordă importanţa cuvenită creşterii animalelor. Bine ar fi dacă exemplul unor co­mune ca Bereni, unde interesul faţă de creşterea animalelor este dovedit prin numărul de 58 capete bovine la 100 ha, din care 32,3 vaci, sau Trei Sate unde numărul bovinelor la 100 ha a ajuns la 48,4 capete, ar fi urmat de toate comunele. Şeptelul este slab dezvoltat la Bă­­lăuşeri, Aita, Praid. Nici în gospodăriile agricole colecti­ve din Chendu Mare, Chendu Mic, Că­­limăneşti, Crişeni, Sărăţeni, etc. nu s-a ajuns la numărul de animale stabilit. In ceea ce priveşte producţia de lap­te, cele mai bune rezultate le-au obţi­nut colectiviştii din Chendu Mic. Anul trecut, de exemplu, mulgătoarea Meny­hárt Zsuzsa de la cele 8 vaci cu lapte îngrijite de ea a reuşit să obţină cîte 3.397 litri lapte, la un preţ de cost de 0,40 lei/litru. Câte 2.200 kg lapte au fost obţinute în medie şi de la vacile cu lapte de la gospodăriile agricole colective din Că­­limăneşti şi Chendu Mare. Pe cuprinsul raionului Sîngeorgiu de Pădure proc .sia medie de lapte pe cap de vacă este de 1.200 litri. După un calcul făcut de inginerul zootehnist Petru Octavian reiese că dacă produc­ţia de lapte ar creşte cu 200 litri în decursul unui an, bineînţeles de la nu­mărul de vaci cu lapte existent in ra­ion, s-ar obţine cu 16.392 hectolitri lapte mai mult, sau 68.300 kg unt. Un­tul de pildă socotit cu 27 lei /kg ar în­semna un venit în plus de 1.844.100 lei. Datele de mai sus ne arată destul de limpede importanţa ce o prezintă creşterea animalelor. In ceea ce priveşte creşterea oilor, raionul Sîngeorgiu de Pădure stă des­tul de bine atunci cîn­d ne referim la numărul lor care este de 81,8 capete din care 63,3 capete di mame, depă­şind deci media fixată pe regiune. Sunt comune ca Şiclod, unde la 100 ha te­ren arabil revin 109,6 oi din care 70,9 oi mame, sau în comuna Ghindari un­de la 100 ha revin 87,9 oi din care 69,3 oi mame. Acele gospodării agricole colective care au acordat importanţa cuvenita ţigaizării oilor au obţinut rezulta­e frumoase. In Chendu Mare de pildă s-a obţinut în medie peste 5 kg ună pe cap de berbec. Numărul oilor ar creşte şi mai mult dacă s-ar reduce, primăvara, sacrifi­carea mieilor, or ce se întîraplă prac­tic? Primăvara mieii sînt sacrificaţi cînd au o greutate de 5—6 kg, nici nu se aşteaptă măcar ca să ajungă la 10 kg. Prin aceasta într-un singur an se pierd cel puţin 55.400 kg carne şi un număr foarte mare de mieluţe bune de prăsilă. In raionul Sîngeorgiu de Pădure se observă de asemeni că şi numărul por­­cilor creşte de la an la an. Faţă de anul 1948 numărul lor a crescut în proporţie de 296,8 la sută. Dintre ra­sele de porci existente predomini por­cul de Bazna. Pe valea Nirajului pe la Bereni, Măgherani, Neaua, Măr­il­leni însă se cresc mai mult porcii d.r. rasa York, c­» toate că pentru regiunea noastră este indicat porcul de Bazna. Rezultate bune în ceea ce priveşte creşterea porcilor le au comunele So­­vata, unde revin la 100 ha teren agri­col 70 porci sau la Fîntîneie 69,7. Faţă de posibilităţile existente în raion, creşterea păsărilor este mult ră­masă în urmă, cu toate că faţă de a­­nul 1948 numărul lor a crescut cu 120,2 la sută. Există posibilităţi ca în raion numărul lor sa crească de cel puţin 5 ori. Prin atingerea acestui nu­măr de păsări s-ar putea satisface în mai bune condiţiuni aprovizionarea populaţiei cu ouă şi carne de pasăre. Iată care este situaţia creşterii ani­malelor pe­ cuprinsul raionului Sîngeor­­giul de Pădure. Reiese deci că în a­­fară de sectorul porcin şi ovin toate celelalte sectoare sunt rămase în urmă şi în special sectorul bovin. Organele locale de partid şi de stat în urma Consfătuirii de la Constanţa au luat unele măsuri pentru ca creş­terea animalelor pe cuprinsul raionu­lui să fie îmbunătăţită, insă practic pe teren sunt prea puţine cazurile unde se vede ca ele să fie aplicate. Deci râ­mi­ne să fie intensificat controlul pe teren, iar îndrumarea unităţilor socia­liste, a ţăranilor cu gospodării indi­viduale să se facă mai temeinic, pen­tru a se pune în aplicare întocmai sar­cinile trasate de consfătuirea de la Constanţa în ceea ce priveşte creşterea animalelor şi mărirea productivităţii lor. SSI»*® noi succese Rolul gospodăriilor agricole de stat de a servi drept exemplu celorlalte sec­toare existente in agricultura ţării noastre se întăreşte, se afirmă pe zi ce trece. Prin producţia realizată, prin mij­loacele cu care lucrează cît şi prin or­ganizarea superioară a muncii pe ba­za noilor relaţii, ele îşi demonstrează superioritatea netă asupra tuturor for­melor vechi ale agriculturii. De la înfiinţare şi pînă azi, pe mă­sura cîştigării de experienţă şi a îm­binării tot mai raţionale a ramurilor de producţie, G.A.S.-urile au obţinut succese mereu crescînde, şi-au lărgit activitatea şi asigură o parte tot mai mare de materii prime pentru industrie, ca şi bunuri de larg consum pentru populaţie. Pentru o utilizare mai rentabilă a solului — principalul mijloc de pro­ducţie în agricultură — cît şi a celor­lalte mijloace de producţie din sectorul de stat, partidul şi guvernul au luat o serie de măsuri pentru trecerea în fo­losinţa gospodăriilor de stat a unei serii de terenuri şi mijloace de mun­că, care pînă în prezent au aparţinut altor departamente, ca gospodării ane­xe sau avînd alte destinaţii. Ca urmare a aplicări acestor măsuri, suprafaţa gospodăriilor de stat din re­giunea noastră — numai faţă de anul trecut — a­ crescut cu 1847 ha din ca­re 1640 ha arabil. Pentru o folosire mai raţională a forţei de muncă, pentru scăderea chel­tuielilor neproductive — în special la deplasări — cît şi pentru o conducere mai operativă, o parte din gospodării care posedau mari suprafeţe au fost dezarondate, iar în unele G.A.S.-uri secţiile au început să lucreze în baza principiului hozrasciot, care va duce la dezvoltarea multilaterală a gospodă­riilor de stat, la o îmbinare mai raţio­nală a ramurilor agricole, dîndu-se prioritate ramurii culturii plantelor sau speciei de animale care dispune de cele mai optime condiţii în specificul gospodăriei respective. In felul acesta G.A.S.-urile au reuşit să obţină succese remarcabile în pro­ducţie, succese ce oglindesc dezvolta­rea şi întărirea lor continuă. In ramura creşterii animalelor spre exemplu, faţă de semestrul I al anu­lui precedent, efectivul de bovine creş­te cu 471 capete, din care 252 vaci, porcinele de la 5.038 la 17.635 capete, ovinele cu 206 capete, păsările cu 19.193 bucăţi. Dacă­ la această creştere a tuturor speciilor de animale mai adăugăm şi faptul că ele aparţin celor mai supe­rioare rase de mare productivitate , vom putea aprecia şi mai concret aceste remarcabile succese. La produse animale gospodăriile de stat din regiunea noastră, faţă de se­mestrul 1/1957, au realizat un plus de 2.037 hl lapte de vacă, crescînd şi pro­ducţia medie pe cap de vacă furajată — numai într-un semestru — de la 1.422­­ la 1.445­­, desprinzîndu-se în mod deo­sebit G.A.S. Sîncrai şi Batoş, care au realizat 1.560 respectiv 1.550 litri lap­te pe semestrul I, adică zilnic 8,68 şi 8,65­­ lapte pe cap de vacă furajată. Prin aceasta s-a livrat statului mai mult cu 1.775 hl lapte care înseamnă satisfacerea într-un grad tot mai ridi­cat a cerinţelor populaţiei cu bunuri de consum atît de necesare cum sunt laptele şi produsele lactate. Numai din acest plus, copiii sub 14 ani din regiu­nea noastră s-ar putea hrăni timp de 3 zile, revenind în medie unui copil pe o zi 600 grame lapte. De la oi s-a obţinut un plus de 15 hl lapte. Şi la livrări de animale pentru con­sum s-au obţinut importante succese. Astfel, faţă de semestrul I al anului precedent au livrat spre consum mai mult cu 274 tone carne. Semnificativ e faptul că în livrările per­tru consum a crescut foarte mult greutatea speci­fică a cărnii de porc ce reprezintă 74,6 la sută faţă de numai 38,4 la sută cît era în semestrul I al anului trecut. E de ajuns să arătăm că numai din plusul de carne realizat faţă de anul trecut în gospodăriile de stat se poate asigura consumul întregii populaţii a regiunii noastre cu carne timp de 2 zile, revenind în medie pe cap de lo­cuitor cca 200 grame zilnic. Cifrele de mai sus ne indică rolul tot mai hotărîtor pe care gospodăriile de stat şi-l îndeplinesc în asigurarea pieţii cu bunuri de larg consum cît şi a industriei cu materii prime. Rezultate­­le obţinute pînă în prezent în produc­ţia vegetală ne permit să apreciemi că G.A.S.-urile vor realiza producţii su­perioare anilor precedenţi şi superioa­re în orice caz celorlalte sectoare so­­cial-economice. Astfel, de pe primele loturi de pa­­ioase recoltau­­cu combine s-au ob­ţi­­nut producţii medii ridicate după cum urmează: Pentru grîu de toamnă la G.A.S. Filiaş 1.950 kg/ha, Filitelnic 1.994 kg/ha, Gorneşti 2.451 kg/ha, me­dia la hectar a producţiei orzului re­coltat pînă în prezent pe total regiune este de 1.853 kg/ha. Campania recoltării păioaselor in gospodăriile de stat se desfăşoară şi în prezent cu succes, iar paralel cu recoltarea se efectuează arăturile de vară, dezmiriştitul şi însămînţările du­ble pentru asigurarea bazei furajere. Pentru continua ridicare a producti­vităţii muncii, pentru realizarea pro­ducţiei la un preţ de cost cît mai scă­zut, în semestrul I unităţile G.A.S. au fost dotate cu încă 16 tractoare a­­gricole, 5 combine, 5 seceră­tori-lega­tari şi alte utilaje, reuşind să execute un volum de lucrări cu 830 hantri mai mult ca în semestrul I al anului precedent. Gospodăriile agricole de stat obţin succese importante în toate domeniile de activitate, afirmîndu-şi tot mai mult rolul lor de școală a agriculturii socia­liste, iar în cifrele de mai sus am re­dat numai cîteva aspecte ale succese­lor dobîndite de acestea în ultima pe­rioadă, în special în­ semestrul I al a­­nului curent. FAGARASAN IQAN

Next