Steaua Roşie, octombrie 1958 (Anul 7, nr. 638-646)

1958-10-01 / nr. 638

SPUSESE TN TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 2.609 familii ■—1 3.818 ha cooperativizate într-o lună Intre 25 august—25 septembrie în re­giunea noastră au luat fiinţă 26 înto­vărăşiri agricole in care s-au înscris 1.250 familii cu 1.577 ha. In aceeaşi pe­rioadă în unităţile agricole existente s-au înscris alte 1.359 familii cu 2.231 ha. Deci în perioada arătată mai sus, în unităţile noi formate şi în cele exis­tente s-au înscris 2.609 familii cu 3.818 ha. Datorită acestor rezultate obţinute, în regiunea noastră sînt astăzi 436 întovă­răşiri agricole care numără 25.604 fami­lii cu o suprafaţă de 31,65 ha.­in cele 132 gospodării agricole colec­tive existente în regiune, de asemenea s-a schimbat situaţia. Acum ele numără 14.600 familii care posedă 56.585 ha. De asemenea există două cooperative agri­cole de producţie cu­rentă din care fac parte 34 familii cu 88 ha pămint. Cele mai bune rezultate au fost ob­ţinute in raionul Cristuru Secuiesc unde intre 25 august—25 septembrie familiile care s-au înscris in sectorul agricol cooperatist au adus peste 1.270 ha. Contractat­ cît mai multe plante medicinale Este cunoscută p­este tot valoarea mare pe care o prezintă plantele tehnice și medicinale. In timpul regimului burghezo-mo­­șienesc cultura plantelor medicinale era aproape necunoscută. Or, chiar dacă se strîngeau plantele medicina­le, se strîngeau acelea sălbatice, intr­­un mod neorganizat. Plantele strînse se trimiteau in străinătate, pe un preţ de nimic, în defavoarea ţăranu­lui sărac care se ocupa de altfel cu strîngerea lor. Aduse apoi în ţară, împachetate în cutii strălucitoare, a­­cestea erau vîndute la preţuri înze­cite. Dar odată cu punerea agriculturii pe baze noi, socialiste, cultura plan­telor medicinale a sporit în mod considerabil. In primii ani cînd s-a introdus în cultură unele plante medicinale necu­noscute, erau oameni neîncrezători, care spuneau că e mai bine să ne mulţumim cu ce am apucat din bă­­trîni. Dar datorită veniturilor însem­nate obţinute de pe urma cultivării de plante medicinale şi aromate de către gospodăriile colective şi nume­roşi ţărani cu gospodărie individuală, suprafaţa cultivată cu plante medici­nale a crescut considerabil. Şi acum să vedem care sînt princi­palele plante medicinale care se cul­tivă în regiunea noastră şi care sînt avantajele pe care le au cultivatorii de pe urma acestor plante. Digetelul (Digitalis) se seamănă primăvara în mustul zăpezii. Lucră­rile de întreţinere se fac de cite ori este nevoie. Recoltarea se face toam­na din septembrie pînă în noiem­brie. Cultivînd această plantă în anii trecuţi colectiviştii din Iedu au obţi­nut un venit de 60.000 lei de pe 0,80 ha. Preţul unui kilogram de digeţel us­cat este de 15 lei. Menta, cunoscută în popor sub de­numirea de „ismă bună*. Se înmul­ţeşte prin butaşi, rizomi, care se pot planta toamna sau primăvara. De pe un hectar se pot obţine pînă la 20.000 kg mentă verde, care, plătită numai cu 1 leu/kg se obţine un ve­nit de 20.000 lei. In cazul cînd se adună numai frunzele şi acestea se usucă, 1 kg se plăteşte cu 20 lei. Or, obţinînd 500 kg frunze a 20 lei kg, este egal cu 10.000 lei. Dacă tul­pina (iarba) rămasă fără frunze se usucă, un kilogram se plătette cu 5 lei. La 1 ha se poate obţine 1.000 kg „iarbă“ uscată care plătită cu 5 lei/ kg face în total 5.000 lei. Dar se pot obţine producţii şi mai mari decît cele arătate mai sus, iar venitul pe care îl poate aduce 1 ha cultivat cu mentă poate depăşi 25.000 iei. Macul este o plantă cunoscută de cultivatori. De pe un ha cultivat cu această plantă se poate obţine între 800—1.000 kg. 1 kg de mac se plă­teşte cu 11 lei. Deci venitul este de asemenea destul de mare. Venitul poate fi şi mai mare atunci cînd cul­tiv­a­torul valorifici şi capsulele (ca­petele) ştiind că un kilogram se plă­teşte cu 0,80 lei. Chimionul se poate cultiva in aso­ciaţie cu macul. Se seamănă primă­vara. Ca lucrări de întreţinere, plivit şi prăşit. De pe un ha se poate obţine 500—800 kg seminţe, care la predare se plătesc cu 12,25 lei/kg. O altă plantă care se recomandă cultivatorilor de pe ogoare este sor­­gul Deci acestea sînt principalele plan­te medicinale pe care UR.C.C, prin: serviciul achiziţii şi valorificări, care­ dispune de personal calificat, încheie contracte cu gospodăriile agricole con­f­­ective, întovărăşirile agricole precum­ şi cu ţăranii cu gospodărie indivi­duală. Dar pentru ca orice contrac­tant să-şi asigure un spor de recoltă, este necesar ca încă din toamnă să pregătească terenul. Acela care va executa o lucrare de mîntuială va obţine recolte mici, pe cînd cel ce va îngrăşa pămîntul, va executa arătura adîncă de toamnă şi va face toate celelalte lucrări la timp, pe lîngă cîştigul însemnat, va contribui la aprovizionarea fabricilor de medicamente şi a altor industrii cu materii prime pentru fabricarea de medicamente şi alte produse ce sînt puse la dispoziţia întregului popor. Colectivişti, întovărăşiţi şi ţărani cu gospodărie individuală­­ Contrac­taţi de pe acum cît mai multe plante tehnice şi medicinale, pentru că ele vă aduc venituri frumoase ! STRETB53B 8­ £9 €»• Ob. In aceste zile de toamnă dacă cu­treieri tarlalele întinse ale G.A.S.-ului din Reghin întîlneşti tractorişti care însămînţează grîul de toamnă, alţii care discuiesc terenul. Inginerii şi tehnicienii sînt şi ei mereu pe cîmp, controlează calitatea lucrărilor. Nu-i de glumit ! E vorba de producţie şi încă de cea de cereale. Ir. altă parte, cu maşini moderne se face însilozatul fu­rajelor. Sînt în­­silozate peste 1 200 tone şi lucrarea în­că continuă. Vor trebui asigurate dacă nu 8 tone, cel puţin 5—6 tone nutreţ murat pen­tru fiecare cap de vacă furajată. De nutreţul murat de­pinde în mare mă­sură producţia de lapte, carne etc. Dacă te urci pe dealurile ce stră­juiesc oraşul Re­ghin, în partea de nord-vest ai să in­tri în viile şi gră­dinile gospodăriei. Rodul bogat din anul acesta apleacă crengile pomilor şi îndoaie corzile vi­ţei de vie. Sînt multe fructe dar şi mai mulţi stru­guri. Gospodăria nu are atîtea butoa­ie în care să-şi încarce rodul viţei. Roadele din acest an întrec aşteptă­rile şi a celor mai încercaţi viticul­tori. Gospodăria ar putea să livreze spre vînzare magazinului Gostat şi Aprozarului cel puţin 5 vagoane stru­guri. Dar specialiştii de la Trustul Gostar Tg. Mureş i-au planificat doar, cu 3 vagoane. Dar şi această canti-­­ tate, din lipsa organelor competenţei de coordonare se livrează foarte în-­­ cet. Poate atunci cînd nu vor avea­­ unde să pună strugurii vor voi să­­ livreze, dar va fi prea tîrziu. Din n­­e­vada cu pomi au livrat deja peste 5.000 kg fructe. In grădina din pepi­nieră pe fiecare pom, deşi încă tineri­i s-a obţinut în medie cite 10 kg fruc­­te. A început şi recoltatul porumbului, deocamdată manual, lucrarea se va face însă cu cele mai moderne com­bine de porumb fabricate în ţara noa-­­stră. Acestea sînt doar cîteva aspecte din munca ce se desfăşoară peste toti pe tarlalele întinse ale celei mai com­plexe gospodării agricole de stat din regiunea noastră.­­ Semănatul cerealelor de toamnă este in plină desfăşurare in clişeu: Tractoristul Szilágyi Iosif in timpul lucrului. Printre cei care culeg fructele din livada gospodăriei se află și tinăra elevă practicantă Maria Hegyi. Distomatoza şi combaterea ei Detomatoza este cunoscută sub nu­mele popular de gălbeazâ. Este boala care produce, şi a produs şi în re­giunea noastră pagube, atît la bovi­ne dar mai ales l­­ovine, cit şi prin scăderea producţiei animale la aceste specii. Boala este cunoscută de mult ca fiind produsă de un parazit (fasciola hepatica) care trăieşte în ficatul ani­malelor. Ea a fost depistată nu nu­mai la ovine ci şi la porcine şi chiar la oameni. Evoluţia bolii este cronică şi se exteriorizează prin debilitate progresivă (slăbire), endem maxilar (guşă), scăderea producţiei de lapte, căderea linei etc. In anul 1957 pierderile cauzate de această boală au scăzut la 2,7 la sută, iar în anul acesta socotind mortalităţile pînă la 1 septembrie procentul a scăzut la 1,2 la sută din totalul efectivului de oi. Scăderea impresionantă a mortali­tăţii la animale nu poate fi atribuită întîmplării, ci ea se datoreşte mijloa­celor de combatere pe care ni le pu­ne astăzi ştiinţa la dispoziţie. Este cunoscut faptul că parazitul care produce boala îşi trăieşte viaţa atît în corpul (ficatul animalelor) cît şi în afara acestuia. Existenţa în a­­fara corpului animal a acestui para­zit este strîns legată de prezenţa te­renurilor umede (bălţi, smîrcuri, mlaştini), unde folosind drept adă­post corpul unui melc (Limnaea truncatula) îşi continuă dezvoltarea pînă în stadiul cînd devine capabil să producă boala. In acest moment îşi părăseşte gazda şi se fixează pe firele de iarbă, de unde este apoi digerat de către animale. Prezenţa gazdei intermediare este o problemă vitală pentru oul de parazit; în lip­sa ei el moare într-un interval foar­te scurt. Dar care este datoria noastră, a medicilor veterinari ? Ea constă în­­ a distruge parazitul cînd este în fa­za de adult, cînd se găseşte un ficat, pentru că atunci este uşor de distrus cu ajutorul capsulelor de distozan. Dar prin distolizări nu s-a rezolvat totul. E necesar să fie distruse şi gazdele intermediare (melcii), factor indispensabil evoluţiei şi vieţii para­ziţilor. Or, pentru a distruge melcii este necesar a face lucrări importante de desecare a terenurilor; în felul aces­ta se creează condiţii nefavorabile de trai pentru aceşti paraziţi. Concomi­tent cu această lucrare, este necesară aplicarea unui tratament chimic al păşunilor. Practic, pentru distrugerea melcilor pe o suprafaţă de 1 ha sînt necesare 20 kg de sulfat de cupru care nu influenţează în mod negativ vegetaţia şi nici nu produce tulburări la animalele care ar consuma-o ulte­rior. In combaterea acestei boli, în re­giunea noastră au fost obţinute re­zultate bune, fapt demonstrat prin scăderea considerabilă a mortalităţii faţă de anul 1956. Eforturile depuse in această direcţie de către reţeaua sanitară veterinară din regiune nu sînt însă peste tot sprijinite în mă­sura cuvenită şi încă nu au fost pe deplin înţelese de unele sfaturi popu­lare comunale, de unele conduceri ale gospodăriilor agricole colective şi de deţinătorii particulari de animale. Mai sînt încă înregistrate cazuri de sustragere a animalelor de la dis­­tolarizare; mai sînt ciobani care a­ ■ mînă această acţiune în mod cu to­tul nejustificat. Aşa se explică faptul că în raionul Reghin în anul 1956 au fost cele mai mari pierderi pe regiu­ne (Cedrad, Goreni, Valea Gurghiu­­lui etc.). Aceasta se datoreşte după cum am arătat mai sus lipsei de ad­ministrare la timp a distozanului și faptului că nu a existat preocupare pentru desecarea terenurilor. In raioanele Tg. Secuiesc, și Sf. I Gheorghe unde tratarea oilor contra gălbezii s-a făcut la timp, pierderile au fost foarte mici. Se poate întîmpla­­ ca aplicîndu-se tratamente abuzive, necontrolate de medicii veterinari, ele să dăuneze sănătăţii oilor. Ce avem de făcut noi, medicii ve­terinari, în perioada actuală? În cursul lunii octombrie, noiembrie şi decembrie va reîncepe campania de distolizări, atît la ovine cît şi la bo­vine. Costul unei capsule de distozan este de 0,20 lei, iar tratamentul pen­tru o oaie recomandat de medicul veterinar nu depăşeşte în cursul unui an suma de 1 leu. Deci tratamentul este cît se poate de ieftin. Deci este momentul ca sfaturile populare comunale şi toţi deţinătorii de animale să înţeleagă mai mult ca oricînd că viaţa şi producţia anima­lelor pentru anul viitor se hotăreşte in aceste zile şi că nesprijinirea­­a­­cestei campanii este de fapt o mi­nimalizare a sarcinilor trasate de Consfătuirea de la Constanţa, privind ridicarea şi îmbunătăţirea şeptelului in regiunea noastră. Tratînd animalele la timp contra gălbezei, se asigură o sporire a e­­fectivului de animale, o producţie mai mare de lapte, carne, ouă, unt etc. dr. EMIL SILVAŞ, medic veterinar de La Secţiunea agricolă regională Spuma de var şi importanţa ei în agricultură Spuma de var este un rezidiu re­zultat in timpul procesului de fabri­care a zahărului. In afară de var ea conţine : 0,5 la sută fosfor, 0,3— 0,5 la sută azot, 0,5—0,7 la sută potasiu şi 13 la sută substanţe or­ganice. Administrată pe solurile a­­cide ea le îmbunătăţeşte mult struc­tura. In stare umedă pe un hectar se pot administra între 20.000— 30.000 kg. Spuma de var se poate administra şi în stare uscată, dar pentru aceasta este necesar să trea­că o perioadă destul de lungă, pînă îşi pierde din umiditate. In această stare, adică uscată, la un hectar se pot administra între 2 000—3.000 kg. In fiecare campanie, la fabrica de zahăr se produc peste 1.000 vagoane spumă de var, care de zeci de ani în foc să ia drumul spre solurile acide unde se cultivă sfecla de za­hăr, s-a scurs şi se scurge în ape­le Mureşului. Pentru prima oară în anul acesta specialiştii de la fabrica de zahăr „Bernăth Andrei“ din Tg. Mureş vor căuta să capteze o parte din cele 1.000 vagoane spumă de var, ce conţine substanţe chimice hrăni­toare, atît de necesare plantelor cul­tivate. Gospodăriile agricole colective din Sîntana, Curteni, Corunca şi altele din apropierea oraşului Tg. Mureş s-au oferit ca să transporte cu a­­­etajele proprii spuma de var pe care o vor administra pe solurile­­ unde urmează să cultive la anul 1 sfecla de zahăr. Cu toate că fabrica de zahăr din Tg. Mureş are posibilităţi să con-­­struiască bazinele necesare pentru captarea şi uscarea spumei, această lucrare încă nu s-a început, este doar în stadiu de proiect Dar întîrzierea cu punerea in a­­plicare a acestui proiect, mai bine zis cu captarea spumei de var, este în defavoarea economiei noastre. Miile de tone care se pierd fără a fi folosite ar putea să contribuie la îmbunătăţirea solului, deci la mări­rea producţiei. Conducerea fabricii, specialiştii nu trebuie să uite pentru nici un moment că Directivele celui de-al II-lea Congres al P.M.R. şi Consfă­tuirea de la Constanţa au trasat sarcini importante în privinţa spo­ririi producţiei la hectar. Intrucît fabrica de zahăr este la începutul campaniei fabricaţiei de zahăr şi rămîne timp să găsească modul prin care să poată capta cît mai multă spumă de var, care în loc să ia drumul Mureşului să fie adminis­trată ogoarelor. Realizări ale mecanizatorilor de la S.M.T. Reghin Brigada de tractorişti care deser­veşte gospodăria agricolă colectivă din Dedrad şi Goreni a obţinut în ultima decadă rezultate frumoase. Tractoriştii Niţă Vasile, în 10 zile a realizat 31 hantri, Pintea Petru, 30 hantri. S-a evidenţiat de asemenea şi tractoristul Nagy Iosif. Aceşti trei tractorişti fac parte din brigada a V-a condusă de harnicul brigadier Frenţ Dănilă. Rezultate bune a obţinut şi briga­da a IV-a a lui Hurdugac­u Vacile care deserveşte gospodăria agricolă colectivă din Batoş brigadă care de altfel este fruntaşă pe staţiune. Dintre tractorişti, cele mai bune re­zultate le-au obţinut Iosif Bacu care pentru realizările sale a fost premiat de conducerea staţiunii, Iosif Kurka care în 6 zile a însămînţat 93 ha, Mihai Iosif şi alţii. TEODOR MEDVEŞAN, ' corespondent

Next