Steaua Roşie, octombrie 1958 (Anul 7, nr. 638-646)
1958-10-01 / nr. 638
Mobile mai ieftine şi de calitate mai bună Creşterea exigenţei oamenilor muncii faţă de produsele finite i-a determinat şi pe conducătorii fabricii de mobilă „Simo Geza" sa analizeze de repetate ori calitatea mobilelor produse în întreprindere. Recent, la direcţiunea fabricii a avut loc o consfătuire pe tema îmbunătăţirii calităţii mobilelor. La consfătuire au participat, in afara conducerii întreprinderii şi delegatul Direcţiei generale a mobilelor din minister, delegatul Institutului de cercetări de specialitate, delegaţii întreprinderilor comerciale din oraş etc. La consfătuire a fost dezbătută înainte de toate traducerea în viaţă a măsurilor preconizate la o consfătuire ţinută înainte cu o lună cu reprezentanţii comerţului. In cadrul acestui plan de măsuri s-a prevăzut sarcina dată de ministerul de resort de a înlocui furnirul de fag cu furnir de stejar, ceea ce contribuie simţitor la îmbunătăţirea calităţii mobilei. Ministerul a dirijat în ultimul timp spre fabrică numai furnir de stejar. Un grup de cercetători sosit la fabrică a elaborat trei noi soluţii pentru prepararea lacului cu care se finisează mobilele. In viitorul apropiat soluţiile puse la punct vor contribui la îmbunătăţirea finisării exterioare a mobilelor. Participanţii la consfătuire, mai ales recepţionerii şi delegaţii comerţului, au făcut o serie de propuneri pentru îmbunătăţirea construcţiei şi calităţii mobilei tip „Sovata“. S-a propus bunăoară fabricarea dulapurilor separate pentru acei cumpărători care solicită la garnitura cu un dulap, un dulap în plus. Totodată, au fost criticate întreprinderile furnizoare. Bunăoară, s-a stabilit că fabrica „Fierarul“ din Arad şi cooperativele „Metalo-chimică“ din Sibiu livrează chei şi broaşte de o calitate atît de proastă incit ele se desfac în momentul deschiderii ambalajului în care sosesc. De asemeni, s-a arătat că unele fabrici de cherestea livrează scînduri complet necorespunzătoare, datorită cărui fapt mobilele nu pot fi îmbunătăţite în mod categoric. Unele probleme, ca cele privitoare la furniruirea in lungime cu furnir de nuc lung nu sunt posibile de realizat, dar s-a preconizat folosirea furnirelor de dimensiuni mici prin îmbinarea pr estetică.Unii recepţioneri s-au prins de atitudinea unor maiştri din fabrică care nu se împacă cu faptul că unele mobile necorespunzătoare sunt refuzate. Recepţionerii au refuzat între 8 şi 20 septembrie un număr de 138 garnituri cu totul necorespunzătoare. A reieşit totodată că cu toate străduinţele direcţiunii, controlorii de calitate încă nu-şi îndeplinesc misiunea, nu controlează în cursul procesului de producţie calitatea lucrărilor la fiecare fază de muncă. Direcţiunea a omis să traducă în viaţă unele propuneri făcute de conducerea ministerului în ceea ce priveşte respectarea normelor interne de fabricaţie, fapt care a contribuit la fabricarea unui mare număr de garnituri de mobile defecte. Este adevărat că fabrica mai are greutăţi în ceea ce priveşte aprovizionarea cu materii prime, şi neavînd stoc de cherestea şi placaje a trebuit să folosească în mare parte materii prime defecte, fapt care se resimte asupra calităţii mobilelor. La consfătuire, directorul fabricii, tovarăşul Magyari Károly şi-a luat angajamentul de a porni o acţiune susţinută pentru îmbunătăţirea calităţii mobilelor la fiecare fază de muncă, acţiune susţinută de organizaţia de bază, comitetul de întreprindere şi un mare număr de fruntaşi în producţie. Li s-au adus la cunoştinţă participanţilor faptul îmbucurător că în cursul lunilor viitoare la fabrica „Simo Geza“ va începe fabricarea semiindustrială a unui nou tip de mobilă din plăci aglomerate din lemn, produse de noul combinat de la Brăila. Aceste mobile dat fiind materia primă de calitate vor fi mai estetice, mai solide și mai rezistente decit mobilele fabricate pînă în prezent din placaj şi cherestea, avînd totodată şi un preţ de cost mai redus, precum şi toate calităţile mobilelor fabricate din panel. Cumpărătorii de mobile aşteaptă cu nerăbdare traducerea în viaţă a măsurilor preconizate de muncitorii fabricii de mobile „Simo Geza“ pentru îmbunătăţirea calităţii mobilelor precum şi noul sortiment de mobile fabricate din plăci aglomerate. ( De la 1 aprilie... la 1 octombrie Şi la 1 aprilie 1958 s-au făcut pă- văleli aşa cum se obişnuieşte de foar- te mulţi ani. Să facem acum istori- lul acestei tradiţii ? Nu. Cert, este că la 1 aprilie unii rid şi alţii închit........hapu“. „ S-a întîmplat la acea memorabilă slată, că un cetăţean, văzîndu-se în faţa uşilor închise de la restaurantul f .Lăpuşna“ din Reghin, a exclamat: „ a dracului glumă“ şi încă chiar răzi... De, ce să-i faci?! Şi omul costru s-a dus in căutarea altui „lăiaş“ asemănător. ţ înaintea acestui hazliu incident, pe firul telefonic Reghin—Tg. Mureș a avut loc următoarea convorbire: i — Alo... Alo... Tov. Havadi ? Să 1 Irăiți! Chioreanu vorbește... c — Cine? — întrebă un glas plin , de curiozitate de la capătul celălalt al firului. i — Chioreanu, coordonatorul de la Reghin. E bai tovarășe director. Saj nepidul vrea să ne închidă restauran- tul „Lăpușna". 1 — De ce, întrebă directorul de la Tg. Mureș. 1 — Localul nu-i igienic. 1 — N-o fi o glumă de 1 aprilie? . — E realitate, a reuşit să mai spună coordonatorul de la Reghin, prin trepidaţiile ce se făceau tot mai ac- centuate auzit în pîlnia receptorului... — Atunci, închide-1, a ordonat categoric directorul. Vom lua chiar azi măsuri... — Măi, oameni buni — se adresă Chioreanu subalternilor săi — de ce toate se întîmplă azi, 1 aprilie? Nu mai înțeleg nimic.Tov. Chioreanu nu are nici un amestec în tărăgănarea acestei renovări. Din contră el face tot ce-i stă în putinţă). Abia a terminat cu îndrumările cerute de momentul grelei încercări, cînd pe uşa biroului intră, cei mai competenţi reprezentanţi ai T.A.P.L.ului din Tg. Mureş, in persoana tovarăşilor Havadi Tiberiu (director), Antal Ladislau (director adjunct), Bordi László (tehnician), şi Szilágyi Dionisie (şeful secţiei administrative). Operativ — aşa cum le stă bine conducătorilor — au dat pe „loc“ îndrumările necesare tehnicianului de la cooperativa „Ciocanul“ din Reghin, privind începerea lucrărilor de renoare, chiar a doua zi. Ei (comisia) fără deviz, fără documentaţie, au starlit anticipat unde să fie barul, locul orchestrei, cite becuri laterale şi can- lelabre să aibă sala, pe unde să fie ăcută canalizarea etc., etc. Fără a o mai consulta cu reprezentanţii pueril locale (la prima deplasare) s-au elicitat, reciproc de operativitate şi..., turismul au făcut cale întoarsă la eşedinţa regională, convinşi că înâteva săptămlni restaurantul „Lăpuşta“ îşi va deschide porţile cu o înfăişare nouă ... In dimineaţa următoare, cînd s-au nceput lucrările de renovare, cei cae cu o zi înainte credeau că la mijoc e o „glumă“, s-au convins de onorariul. Şi s-a lucrat măi fraţilor , şi noapte, ca în cel mai scurt tmp restaurantul să fie dat în folosinţă. Frumuseţea (?) acestui şantier începpe acum (pe hîrtie), — în realitate a început acum 6 luni, cînd în curte de o lungime de cca. 100 m s-a făcut un şanţ adine de 1 m, destinat canaizării şi care spre ghinionul locatarilor, al manipulanţilor de mărfuri şi al măcelarilor, care îşi au magazia in dosul acestei clădiri, încă nu a ost astupat. Bieţii oameni. Cînd duc 3 jumătate de porc, în spate (căruţa nu poate intra) trebuie să se ţină de mină să nu cadă în groapă. Cu toată atenţia de care a dat dovadă, în plină zi, Doboş Francisc în timp ce ducea o ladă, a căzut în şanţ, zdrobindu-şi un deget. Seara, nu-i exclus să-ţi rupi, doamne fereşte, capu dacă te încumeţi să intri în această curte, plină de obstacole primejdioase. Conform indicaţiilor şi interiorul „restaurantului“ e terminat, adică tencuiala şi instalarea luminii electrice. La fel intr-una din încăperi sunt depozitate claie peste grămadă ciment, cărămizi, scînduri, scaune, mese, var, mozaic și alte materiale „strict necesare“ renovării. Toate stau. De lucrat însă nu se mai lucrează. Ba da. Lucrează ... păianjenii... — De ce s-a împotmolit ritmul lucrărilor ? — V-o spun și pe asta. Hîrtia — se spune — suportă orice ai scrie pe ea. La fel și pămîntul... — Dar pînă cînd ? — Iertaţi-mă e un răspuns la care încă nu s-a găsit o dezlegare prea... concretă. Totuşi în cazul de faţă dezegarea e simplă. Cooperativa nu poae să execute lucrări care depăşesc limitele unei sume. Atunci T.A.P.L.-ul regional, a cerut cooperativei din Rechin să sisteze lucrările începute, punct 1 (Deşi ele sînt gata). Acestei hotărîri unilaterale i-au ur- 1 nat apoi multe, foarte multe comisii îi paracomisii, care au studiat, au schiţat fel de fel de „posibilităţi“ de rezolvare justă a acestei lucrări, „dacă corespunde din punct de vedere“..., iar deocamdată toate propunerile sînt în așteptarea fondurilor care nu sunt aprobate. Pentru a respecta legile, conducerea T.A.P.L.-ului din Tg. Mureș a cerut printr-o adresă Institutului de proiect tari să facă... deviz. Cînd scriu aceste rînduri cei de la Î.P.R.A.M. lucrează la documentaţia luminii (firele fiind deja introduse în ţevile bernan, aşteptîndu-şi contactul cu becurile). Ce caraghioşi sînt unii oameni. Se joacă cu banii statului ca copii în nasturi. După toate acestea — se zice — că tovarăşii de la organele puterii locale de stat din Reghin ar fi chipurile „vinovaţi“ că au propus, fără să ţină cont de „greutăţile“ financiare ale T.A.P.L.-ului, că odată începută lucrarea să se facă după cerinţele consumatorilor, ale unei deserviri civilizate. Informativ se mai poate arăta, deşi cei de la T.A.P.L. ştiu acest lucru, că planul de casă realizat al fostului restaurant „Lăpuşna“ se ridica lunar, la cite 120.000—160.000 lei. A ţine luni de zile închise „pentru renovări“ localuri de utilitate publică, oare aceasta nu înseamnă pierderi pentru economia statului ? După cite am fost informaţi, el nu se va deschide nici pînă la sfîrşitul acestui an. (Dacă personalul de deservire, destul de numeros al acestui local a fost plasat pe timpul verii în staţiuni, în sezonul de iarnă cine le va asigura serviciul ?) Ei, şi ce-i dacă nu se deschide ? Statul are pierderi, iar consumatorii sunt nevoiţi să se înghesuie în celelalte două localuri. Frumoase bancuri de 1 aprilie. Mai ales dacă ne gîndim că bufetul „Arieşul“ şi restaurantul de clasa I „Mureşul“ din Tg. Mureş se găsesc in „reparaţii“ similare ! GH. TOCACIU I EF@tem roşie Pe teme economice Care este profilul întreprinderii „Internaţionala“ ? Faptul că în regiunea noastră există o serioasă bază materială pentru dezvoltarea industriei locale, a fost subliniat în repetate rînduri. Intr-o proporţie destul de mare — în identificarea şi valorificarea acestor bogăţii ale solului şi subsolului regiunii noastre, meritul aparţine însăşi populaţiei, iniţiativei maselor. Nu odată, în adunări cetăţeneşti, în sesiuni ale sfaturilor populare, oamenii muncii au semnalat existenţa acestor resurse, au indicat felul, modalitatea şi posibilitatea exploatării şi valorificării acestor bogăţii spre binele economiei naţionale şi a întregului popor. In prezent, industria locală a regiunii noastre cunoaşte o dezvoltare fără precedent. Toate unităţile sînt create cu un scop bine definit, cu un profil propriu şi cît mai aproape de izvoarele de materii prime, întreprinderea „Internaţionala“ din Tg. Mureş, de pildă, a fost creată pentru a fabrica produse alimentare. De-a lungul anilor, colectivul de muncitori de la această întreprindere putem spune că într-o mare măsură s-a şi achitat de această sarcină. A fost creată secţia de biscuiţi cu o mare capacitate de producţie, care dă produse de bună calitate. In cadrul întreprinderii funcţionează o secţie de preparate de carne. Au funcţionat mai anii trecuţi şi chiar pînă în anul acesta mai multe secţii, ale căror principale produse au fost de gen alimentar, ca secţia de napolitane, de conserve de peşte, siropuri etc. In prezent de „Internaţionala“ mai aparţin şi morile din raionul Tg. Mureş şi chiar din oraşul Tg. Mureş, care de asemeni au un caracter strict alimentar. Curios este însă faptul că actualmente în cadrul întreprinderii „internaţionala“ au apărut o sumedenie de ateliere mari şi mici, ateliere care după cum să vedem mal 103 rt*au nici un clin nici în mînecă cu profilul întreprinderii, deci nici cu produsele de industrie alimentară. Aşa de pildă, in prezent se lucrează la montarea unei mici secţii care va avea drept menire fabricarea lagărelor de ruht (rumeguş presat) pentru înlocuirea bronzului necesar lagărelor maşinilor cu rotaţie mică. Intr-un alt colţ se montează maşinile necesare unui atelier de vulcanizare. Există mai de mult o secţie care fabrică otravă pentru rozătoare, în special pentru şobolani Intr-una din încăperile blocului central funcţionează o secţie de regenerare a uleiurilor arse. Sute de butoaie de ulei ars aşteaptă în curtea întreprinderii să fie redate maşinilor. S-a mai înfiinţat un atelier de reparat cîntare, un atelier de rebobinat motoare electrice, un atelier de umplut acumulatoarele. In capătul tuturor acestor secţii şi ateliere mai mari şi mai mici trei tovarăşe chimiste se străduiesc într-un laborator recent constituit şi dotat cu strictul necesar, să creeze cu mijloace proprii soluţia necesară pentru încărcătura A şi B a stingătoarelor de incendii. Pe scurt, acesta ar fi noianul de noi îndeletniciri apărute recent în cadrul întreprinderii „Internaţionala“. Nu poate fi contestat faptul că poate aceste ateliere mari şi mici sunt necesare şi într-un fel sau altul folositoare. Se pune însă aici o altă întrebare la care poate s-au gîndit şi tovarăşii care au iniţiat şi chiar şi acei care au aprobat crearea acestor ateliere. Vor fi oare rentabile pentru întreprinderea „Internaţionala“ aceste ateliere mari şi mici? Vor contribui oare ele prin produsele lor la scăderea preţului de cost care şi aşa este enorm de mare faţă de cel planificat? Vor scoate oare ele această întreprindere de pe lista întreprinderilor de industrie locală care lucrează, cu pierderi planificate, sau vor adinei din ce în ce această pierdere ? Fără îndoială că unere, ca secţia de regenerare a uleiurilor arse şi laboratorul care va aproviziona cu stingătoare nu numai regiunea noastră ci şi alte regiuni, vor fi rentabile. Celelalte însă nu au aceleaşi perspective. Punem aceste întrebări nu de dragul de a le pune, ci pur şi simplu pentru a evita cheltuielile inutile cu înzestrarea unor ateliere nerentabile, pe care după doi sau trei ani de existenţă să le desfiinţăm aşa cum de altfel s-a petrecut şi cu celelalte secţii, printre care mai recent secţia de napolitane. O asemenea gospodărire n-ar fi în interesul nimănui şi cu atît mai puţin în interesul economiei naţionale. I OPREA in atentia cui vreţi 95 de... ,,Bolnavi de ulcer sau de gastrită, hiperacidă! Aprovizionaţi-vă cu apa „Hebe" sau ,,Malnaş“ pe cite 5 săptămlni sau procuraţi-vă apele prescrise din alte regiuni sau oraşe, întrucit noi, O.C.L. Produse Alimentare din Regiunea Autonomă Maghiară nu sîntem in stare să ne aprovizionăm cu aceste ape nici propriul nostru magazin creat in acest scop". Cam astfel, sau poate fi formulat şi altfel — după dorinţă — anunţul autocritic, dacă există autocritică al întreprinderii de mai sus. — Sint responsabil de 2 săptămîni şi după cite ştiu nici predecesorul meu timp de aproape 3 săptămtni nu a văzut nici strop din apa „Hebe". Zilnic bolnavii ies din magazin cu cererile nesatisfăcute. Promisiuni avem zilnic insă apă nu. Explicaţia: fie că la O.C.L. Produse alimentare nu sunt bolnavi de stomac, deci tratează şi această problemă la fel ca celelalte, fie că sînt, şi în acest caz pentru ei mai există în magazie cîteva sticle. Nu am dori ca „veninul" bolnavilor neconsolaţi să se reverse asupra celor vinovaţi. O dorinţă şi o decepţie era cald. Haina sau puloverul păreau deosebit de grele sub povara razelor soarelui de sfirşit de septembrie. Temperatura zilelor trecute făcuse să dispară tarabele cu sucuri, aşa că omul grăbit şi încălzit căuta chioşcurile permanente cu aviditate. Aşa am ajuns şi eu la cel situat la capătul Bulevardului 1 Mai. Sticlele multicolore cu siropuri se îmbiau aţîţîndu-mi setea — Lămii sau vişine ? — Nu! Smeură — răspunse oarecum ostentativ crezînd că se încearcă să mi se răpească plăcerea de a savura siropul agreat. Decepţia a fost crudă. După primele înghiţituri intrate in virtutea inerţiei, altele nu am fost în stare să înghit ; un gust nedefinit, incert, in orice caz de ceva borşit iţi tăia şi elanul şi setea. Dacă şi eu am făcut aceeaşi figură ca femeia din faţa mea care comandase tot unul de smeură şi dacă ambele aceste figuri şi altele multe, după cum ne relatează responsabila, le-ar fi văzut tovarăşii de la întreprinderea „Gábor Aron“ din Tg. Secuiesc, sunt convins că nu ar mai pune în fabricaţie şi mai puţin în consum „siropul de smeură vitaminized cu măcieş", fabricaţie : iunie 1958. O cerere îndreptăţită de timp destul de îndelungat, cetăţenii din cartierul Mureşeni care au încheiat contracte cu I.C.I.L. Tg.-Mureş, cer ca lăptăria să fie mutată de la şosea într-un local mai în apropierea lor. Ei au ridicat această chestiune în repetate rînduri şi cu prilejul întîlnirilor pe care le-au avut cu deputaţii sfatului popular, arătînd că lăptăria fiind prea departe sînt ne-voiţi să parcurgă o distanţă de circa 1 1 /2 km în fiecare dimineaţă. Cetăţenii s-au angajat totodată să contribuie prin muncă voluntară la lucrările necesare amenajării noului local propus pentru lăptărie. Dorința lor nu a fost însă rezolvată nici pînă astăzi. De ce? Nu se știe. Reparaţii de calitate Harnicul colectiv de muncitori de la atelierele de zonă Tg. Mureş înregistrează succese continue în realizarea planului de producţie. Astfel, în prima şi cea de a doua decadă a lunii septembrie au fost reparate aici 152 vagoane de marfă şi călători, toate în bune condiţiuni. Totodată, au ost făcute şi însemnate economii de materiale lemnoase şi feroase. Printre muncitorii care s-au evidenţiat în această muncă se află Botoşan Alexandru, Piringer Daniel, şefi de echipă precum şi lăcătuşii Ciszer Francisc, Kenedi Alexandru, Cizmaş Gheorghe şi alţii. întreprinderea industrială locală „Lázár Ödön“ furnizează şi instalează pentru instituţii, întreprinderi şi particulari, în orice cantitate ROLETE colorate, modelate, din ţesături de bumbac pentru geamuri. La Tg.-Mureş se instalează rolete şi în cantităţi nici din alte localităţi instalarea se execută numai în cazul comenzilor mai mari. Comenzile se pot face la: secţia comercială a întreprinderii industriale locale „Lázár Ödön“, Tg.Mureş, Piaţa Roosevelt nr. 13. Telefon: 2585.