Steaua Roşie, noiembrie 1958 (Anul 7, nr. 647-655)

1958-11-01 / nr. 647

— întovărăşire la Porceşti---------------­ Mulţi ani cei care in aceste zile au trecut prin comuna Por­ceşti, raionul Reghin, s-au întrebat: „Ce sărbătoare este acum?“ De la un capăt la ce­lălalt al comunei, la fiecare casă sunt arborate drapele ro­şii şi tricolore. Parcă vesteau tuturor cel mai mare eveni­ment în viaţa satului. — Şi, intr-adevăr, este cel mai mare eveniment în viaţa noastră — ne spune Biro Ioan. — Astăzi am făcut primul pas pe drumul vieţii noi. In urma consfătuirii de la Constanţa, mai mult ca ori­cînd, numeroşi ţărani mun­citori din Porceşti au început să discute între ei căile pentru sporirea producţiei agricole, pentru creşterea veniturilor lor. Membrii de partid, ca Vita Andrei, Demeter Gheorghe etc. au fost cei dinţii care şi-au pus semnăturile, pentru viaţa cea nouă. Apoi, zi de zi, au stat de vorbă cu oamenii, ară­­tindu-le că singurul drum ce poate duce ţărănimea munci­toare la o viaţă tot mai în­destulată este drumul agricul­turii socialiste. Aşa, incepind din 25 iunie în tot satul nu se vorbea altceva decit despre înfiinţarea unei întovărăşiri. Pe tabla din faţa sfatului popular numărul celor ce depuneau cereri creştea me­reu. Odată cu aceasta erau de­mascate elementele care căutau să oprească ţăranii muncitori din drumul pe care erau hotă­­riţi să pornească, cum a fost de pildă, Vita Francisc, de Ic nr. 156. Printr-o susţinută muncă politică de masă desfăşurata de organizaţia de bază, de sfa­tul popular, corpul didactic salariaţii cooperativei etc., s-a reuşit ca în ziua de 26 octom­bi­ie an iariiul un­­ui on ,mun­citori de aici să pună bazele în­tovărăşirii agricole „Mureşul“. încă din prima lor adunare, intovărăşiţii au adus o serie de hotărîri menite să ducă la con­tinua dezvoltare şi consolidare a întovărăşirii. Au stabilit deja tarlalele un­de vor însămînţa griu de toam­nă, hotărîndu-se ca încă a doua zi să se adune toate se­minţele de la membri pentru executarea lucrărilor in comun, întreaga suprafaţă de pămlnt a întovărăşirii va fi arată In toamna aceasta cu tractoarele S.M.T .-ului. — Numai dacă vom trece de la bun început la munca in comun vom putea dovedi intr-adevăr superiorita­tea cultivării laolaltă a pămin­­tului, spun intovărăşiţii. Unii membri ai întovărăşirii ca Dali János, Adamcsik Antal, sau ca Vita Susana s-au înscris în întovărăşire cu tot pămîntul ce-l posedă. Cu ocazia şedinţei de constituire, adunarea gene­rală a hotărît ca toţi membrii să-şi mărească suprafeţele în­scrise. La sărbătoarea celor din Por­ceşti au participat şi ţăranii muncitori din Maioreşti. — Nici noi nu ne vom­ lăsa mai prejos, spune Precup Octavian, secretarul organizaţiei de bază de aici. Şi ţăranii muncitori din satul nostru sunt dornici de o viaţă tot mai bună. De aceea, în scurt timp şi la noi în sat va fi mare sărbătoare. ★ Odată cu înfiinţarea întovă­răşirii agricole din Porceşti, numărul unităţilor agricole so­­cialiste-cooperatiste din raionul Reghin a mai crescut cu una. A crescut şi numărul familiilor ce au păşit pe un drum nou în viaţă, cu 50. In schimb cu foarte puţin a sporit suprafaţa de teren cooperativizată. Cei 10­­membri ai întovărăşirii din­­ Porceşti au înscris abia 22,58 Ha pămlnt. Cum se vor bucu-­­ ra ei oare de roadele muncii in comun, de avantajele mecani- ■ tării cînd aproape toţi lucrează in două părţi? In foarte mică măsură. Nici comitetul raional de partid şi nici sfatul popular raional n-au acordat impor­tanţa cuvenită intrării în înto­vărăşiri cu toată suprafaţa de pămînt. Astfel se explică fap­tul că in dorinţa de a deţine succese uşoare s-a ajuns la în­fiinţarea de întovărăşiri cu su­prafeţe mici de pămînt, care nu vor putea deveni exemplu de urmat pentru ţăranii mun­citori cu gospodărie indivi­duală, împărţind suprafaţa de teren a întovărăşirii din Porceşti pe familiile înscrise revine la fie­care abia 45 ari. Nici membrii de partid n-au înţeles cu toţii că ei trebuie să fie exemplu pentru ţărănimea muncitoare, ei să fie aceia care cei dinţii se înscriu cu toată suprafaţa de pămînt. Mai mult ca atît, unii membri de partid ca Kul­csár György, Nemeth Andrei, Nagy Ioan nici nu s-au înscris in întovărăşire. Iată deci de ce in raionul Reghin suprafeţele înscrise în întovărăşiri sînt mici. Comite­tul raional de partid n-a acor­dat atenţia cuvenită îndrumă­rii organizaţiilor de partid şi educării comuniştilor pentru ca aceştia cu toţii să fie în frun­tea luptei pentru transforma­rea socialistă a agriculturii, iar exemplul lor să fie urmat de întreaga ţărănime muncitoare. Brigada Iii Dânilâ frenţ! D­­ănilă Frenţ e de loc din Ru­­şii-Munţi. El a fost al doi­lea din cei nouă fraţi care au văzut lumina zilei în casa ţăra­nului muncitor Dănilă Frenţ. Părinţii lui aveau două hectare. Dar oricit de bine le-ai lucra, cu venitul realizat de pe urma lor nu-i tocmai uşor să hrăneşti 11 guri, să-i îmbraci pe toţi ai casei, mai ales dacă ai norocul ca majoritatea copiilor să fie fete. Cînd Dănilă a crescut mai mă­rişor, părinţii s-au gîndit să-l dea la meserie. Neamurile au zis că dulgheria-i meserie bună. Nu-i vară sau toamnă să nu se rupă ceva la care, să nu fie ceva de cioplit pe la casele oamenilor. Fără să-l întrebe, fără să ţină seama de dorinţa copilului care visa maşini şi motoare, Dănilă s-a trezit elev la „Construcţiile“ din Tg. Mureş şi nu la mecanică cum ar fi dorit, ci la dulgherie. Ce era să facă? Prin oraş nu cu­noştea pe nimeni. După vre­o 3-4 luni de ucenicie, a lăsat dulghe­­ria baltă şi s-a înscris la şcoala de tractorişti din Tg. Mureş. Du­pă un an, adică prin noiembrie 1952 a terminat şcoala. De data aceasta a fost întrebat unde vrea să muncească. Şi a ales S.M.T.­­ul Reghin. E şi mai aproape de casă. A lucrat ca tractorist timp de 3 ani, deservind pe rînd gospo­dăriile agricole colective din Vă­tava şi cele două Ideoluri. Peste tot o ducea bine şi peste tot a avut rezultate bune. Dacă nu ar fi fost aşa, în toamna anului 1955 nu l-ar fi decorat cu „Medalia Muncii“. Din 1955 deţine funcţia de şef de brigadă. Şi de fiecare dată şi în fiecare an brigada lui e frun­taşă. Fiind el însuşi un tracto­rist iscusit, avînd şi practică, i-a fost şi îi este uşor să-şi organi­zeze munca. Dănilă ştie una şi bună, şi are dreptate omul. E bine să fii prie­ten cu tractoriştii din brigadă, dar în acelaşi timp să te ştie că eşti brigadierul lor. Să ai un pic de autoritate. Şi Dănilă a reuşit să fie şi prieten cu tractoriştii şi să aibă şi autoritate. Nu-i dimineaţă în care briga-tierul să nu fie de faţă la porni­­■ea tractoarelor, iar pe teren îi uzitează des pe tractorişti. T­ractoriştii Pintea Petru şi Niţă Vasile, în toamna a­­­asta, au devenit membri ai gos­podăriei agricole colective din Jedrad. Iar după ce tractoriştii au de­venit colectivişti, adunarea gene­rală a gospodăriei agricole colec­tive a hotărît ca după fiecare hectar arat să socotească tracto­ristului care a efectuat lucrarea cîte 25 puncte. Această măsură are menirea de a-i cointeresa pe tractorişti pentru a executa cît mai multe arături, de cea mai bună calitate. Alţi doi tractorişti, Iosif Nagy şi Demeter György deservesc gospodăria colectivă şi întovără­şirea agricolă din Goreni, sat de curing cooperaţi­vizat­ în întregi­­me. Despre Iosif Nagy, atît la sta­ţiune cît şi la gospodăria colec­tivă din Goreni ca şi la celelalte din împrejurimi se spun numai cuvinte de laudă. El e cel mai bun tractorist din brigadă şi cred că nu exagerez cînd spun, chiar şi pe staţiune. Dar Iosif Nagy pe lingă faptul că lucrează bine, îşi îngrijeşte bi­ne şi tractorul. Astfel a scutit tractorul de o reparaţie genera­lă care echivalează cu 12.000 lei. B­rigadierul Dănilă Frenţ cu­­noaşte chemarea la Întrece­re lansată de S.M.T. Tg. Mureş, iar pe această cale el răspunde chemării cu următoarele puncte: realizarea planului campaniei de toamnă în proporţie de 100 la su­tă iar dacă timpul va permite chiar să-l depăşească, va face o economie la carburanţi de 2 la sută, va face o economie la pie­sele de schimb de 2 la sută, va executa peste tot numai lucrări de calitate. Datorită sîrguinţei cu care au lucrat tractoriştii la cele două gospodării agricole colective, din Dedrad şi Goreni, însămînţatul cerealelor a fost terminat la timp iar acum se lucrează la arăturile adinei de toamnă. De curînd brigadierul Dănilă Frenţ a fost primit în rîndurile membrilor de partid. E mîndru şi brigadierul de această cinste, sînt mindri şi tractoriştii de bri­gadierul lor. R. CÎMPEANU. Notă Treabă de mintuială După părerea gazetei de stradă din Ideciu de Jos (organ al organiza­ţiei de bază P.M.R. şi al sfatului popular comu­nal), în prezent ne aflăm de abia în pragul pregăti­rilor pentru însăminţările de toamnă. De asemenea, una din cele mai arză­toare probleme care ti preocupă în aceste zile pe idiceni este „acţiunea de dirijare a gustului şi a modei" de către comerţ. In ceea ce am spune nu­ e nici o exagerare. Cel puţin aşa reiese din ulti­mele articole pe care le­­am găsit publicate in vitri­na gazetei de stradă pe care am amintit-o. Nu-i vorbă, gazeta se o­­cupă şi de unele probleme noi, actuale, numai că a­­ceasta o face in chipul cel mai superficial posibil. Bunăoară, intr-un articol se vorbeşte în mod gene­ral despre importanţa contribuţiei voluntare, iar într-un colţ zace un tabel al cărui conţinut n-ar fi lipsit de interes dacă cei care diriguiesc activitatea gazetei de stradă i-ar fi dat o formă mai intere­santă, mobilizatoare. Dar lipsa de operativi­tate in tratarea celor mai actuale probleme care îi preocupă pe cetăţenii din Ideciu de Jos nu-i singu­rul cusur al colegiului ga­zetei de stradă. Chiar și acele articole neinteresan­te pe care le publică sint­­ atit de neglijent afişate incit nici nu pot fi citite de cine ar dori să o facă. Gazeta de stradă din Ideciu de Sus In schimb, ne scuteşte de orice co­mentariu. In afară de un ziar de acum trei săptă­­mlni afişat in vitrina ei, nici un articol nu umbreş­te spaţiul gazetei. Pină cind mai au oare de gînd tovarăşii din con­ducerea organizaţiei de ba­ză şi a sfatului popular din Ideciu de Jos să tole­reze această stare jalnică a gazetei de stradal i a patra întovărăşire la Lăzarea nu ae muit, in comuna Laza­­rea, raionul Gheorghieni a fost inaugurată a treia întovărăşire agricolă. La această sărbătoare au luat parte toţi ţărani munci­tori din comună. — De ce să ră­­mînem noi mai pre­jos — se în­trebau atunci ţăranii muncitori cu gospodărie individuală. Să fa­cem şi noi ca ei! Şi, într-adevăr, mulţi şi-au respectat cuvîntul spus. A înce­put depunerea cererilor pentru înfiinţarea unei noi întovărăşiri, a patra din comună. Pînă acum 135 familii de ţărani muncitori cu peste 250 ha pămînt au înain­tat cereri în acest sens. Veniţi alături de noi !­a întovărăşirea agricolă din Vătava, raionul Topliţa abia a luat fiinţă astă-primăvară, cu un număr de 33 familii şi 90 ha. Datorită muncii politice desfăşurată de organizaţia de bază, de deputaţi, agitatori, în Vătava lucrurile s-au schim­bat foarte mult. Iată, numai pină zilele trecute numărul familiilor înscrise în întovărăşirea agricolă a ajuns la 75, iar al hectarelor la 225. Sunt gospodari ca Ioan Niţu care s-a înscris cu 8,45 ha, Toderic Nistor cu 6,43 ha, Gherman Gheorghe Arsenie cu 5,80 ha, Petruţ Ilie cu 4,42 ha şi mulţi alţii ca ei. Din cei 20 deputaţi din comuna noastră doar Cioată Irimia, zis Vărzar a rămas in afara sectorului socialist al agriculturii. Noi, intovărăşiţii din Vătava chemăm alături de noi în marea noastră familie şi pe Anton loan, Cioată Irimie de la 202, Anton Mihăilă, Bondrea Mihăilă, Nicoară Ioan, Ichim Teodor şi alţi gospodari buni din comuna noastră. Un mic calcul ne arată ce am putea să cîştigăm, dacă toţi gospodarii din comună s-ar înscrie in întovărăşirea a­­gricolă. Numai prin desfiinţarea haturilor s-ar cîştiga aproape 300 ha, care cultivate, ar da o recoltă de 300.000 kg griu, sau 420.000 kg porumb, sau 900.000 kg trifoi. Pe lingă acestea, lucrînd pămîntul cu mijloace mecanizate de către S.M.T., ar creşte producţia la hectar, deci şi nivelul de trai al întovărăşiţilor. Ţărani cu gospodărie individuală din comuna Vătava şi de pe cuprinsul raionului Topliţa, urmaţi exemplul ţăra­nilor care s-au înscris din toată inima şi cu tot pămîntul în întovărăşirea agricolă ! CIOATĂ NICHIFOR preşedintele întovărăşirii din Vătava. Toţi, cu tot pămîntul Zilele trecute, ultimele familii de ţărani muncitori cu gospodă­rie individuală din Cotuş, raio­nul Tg. Mureş au înaintat cereri pentru noua întovărăşire ce se va inaugura in curind. Printr-o susţinută muncă politică desfă­şurată de organizaţiile de partid, ţăranii muncitori au înţeles că numai intrînd cu toată suprafa­ţa de pămînt în întovărăşire se vor putea bucura pe deplin de avantajele muncii în comun. Astfel, cu toţii s-au înscris cu tot pămîntul. La Adrianul Mic, de asemeni, toţi ţăranii muncitori din sat au înaintat cereri de intrare în în­tovărăşire, cu tot pămîntul. In curind, după inaugurarea înto­vărăşirilor, Cotuşul şi Adrianul Mic se vor număra şi ele printre satele complet cooperativizate. Numai de la sfîrşitul lunii sep­tembrie şi pină în prezent, peste 1.000 familii de ţărani muncitori din satele raionului Tg. Mureş au înaintat cereri pentru înfiin­ţarea de noi unităţi. Alte 681 fa­milii au intrat în unităţile exis­tente. Creşte averea obştească a gospodăriilor agricole colective In urma consfătuirii de la Con­stanţa creşterea averii obşteşti constituie o preocupare de sea­mă pentru gospodăriile agricole colective din raionul Tg. Mureş Dacă pînă acum la fondul de ba­ză se repartizau avansuri numa din veniturile băneşti realizate anul acesta a început a se repar­tiza la fondul de bază şi din pro­duse. Colectiviştii din Vieni de pildă, au repartizat pentru fon­dul de bază 2441 kg griu, cea din Ernei 3.000 kg grîu şi 1.500 kg orz. In total, pe raion, gospodă­riile agricole colective au reparti­zat pentru fondul de bază 18.749 kg. grîu, precum şi însemnate cantităţi de alte produse. tiT* dr»a amaHro­wJlaqs. aro* După cum era şi normal şi de data acesta cel mai pun răspuns i-au dat colectiviştii. Aceste cuvinte le-am auzit zilele trecute la Petelea, cu ocazia schimbului de experienţă. In examenul dat, colectiviştii şi-au dovedit superioritatea faţă de sectorul individual. Dar nu prin vorbe ci prin fapte, prin producţiile obţinute. Anul acesta, gospodăriile agricole colective din regiunea noastră au obţinut cu peste 220 kg grîu, cu 528 kg secară, cu 877 kg orz de toamnă la hectar mai mult decît s-a realizat in sectorul individual. Iată deci răspunsul colectiviştilor. Ei au demonstrat tuturor că gos­podăria agricolă colectivă este singura în stare să aducă belşug în casele ţăranilor muncitori. Atunci, nu-i întîmplător că zi de zi alţi şi alţi ţărani mun­citori păşesc pe drumul agriculturii socialiste. GJ^/j/de.T secară orz*t~1

Next